Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 530/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 530/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 19-06-2013 în dosarul nr. 13463/118/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 530/CM
Ședința publică din 19 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. P.
Judecător M. P.
Judecător I. B.
Grefier M. G.
Pe rol pronunțarea recursurilor civile declarate de recurenții reclamanți A. D., A. I., A. C. M., A. A., B. I., B. L., BEȘIR L., C. G., C. M., C. V., C. Ș., C. D., D. O., E. V., F. A., G. M., G. C., G. L., H. M., I. A., I. N., L. D., MĂIMĂSCU M., M. M., M. E., M. A., M. M., M. L., MUNȚIU O., M. A., N. M., N. N., N. M., O. A., O. G., O. I.- C., O. M., P. E., P. V., P. D., P. M., R. I., S. E. A., S. S., TAPU M., T. C., T. N. reprezentați legal prin S. L. AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C. cu sediul în C., . nr. 13, județ C. și de recurentul pârât I. ȘCOLAR JUDEȚEAN C., cu sediul în C., ..11, județul C. - împotriva sentinței civile nr. 1263 din 08.03.2013 pronunțată de Tribunalul C.-Secția I civilă în dosar nr._/18/2012, în contradictoriu cu intimații pârâții ȘCOALA G. NR.1 M. V., cu sediul în localitatea M. V., ., județul C. și M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI, cu sediul în București, ..28-30, sector 1, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 12.06.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face corp comun cu prezenta hotărâre, iar completul de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispozițiile art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data 19.06.2013, când în aceeași compunere a dat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cerere înregistrată la 20.11.2012, reclamanții S. E. A., A. D., A. I., A. C. M., A. A., B. I., B. L., B. L., C. G., C. M., C. V., C. S., C. D., D. O., E. V., F. A., GHERGHISAN M., G. C., G. L., H. M., I. A., I. N., L. D., M. M., M. M., M. E., M. A., M. M., M. L., M. O., M. A., N. M., N. N., N. M., O. A., O. G., O. I. C., O. M., P. E., P. V., P. D., P. M., R. I., S. S., TAPU M., T. C. și T. N., prin S. L. al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C., au solicitat prin S. L. al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C., au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Școala G. nr.1 M. V., M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și I. Școlar Județean C., obligarea primului pârât la plata diferenței dintre suma de 100 euro, calculată în lei la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României în ziua plății, și suma de 130 lei, reprezentând ajutor financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic aferent anului 2009, corespunzător perioadei lucrate în unitatea de învățământ, precum și a sumei de 100 euro, calculată în lei la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României în ziua plății, reprezentând ajutor financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic aferent anului 2010.
S-a solicitat, totodată, obligarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aloce Inspectoratului Școlar Județean C. suma necesară plății sumelor mai sus-menționate, precum și obligarea Inspectoratului Școlar Județean C. să aloce primului pârât sumele necesare plății acelorași sume.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr.315/2006 și Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ.
Pârâtul M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității de reprezentant și excepția lipsei calității procesuale active a sindicatului, justificate prin lipsa unei împuterniciri scrise din partea reclamanților; pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că reclamanții nu au prezentat documente justificative privind achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic, iar pentru anul 2010 nu mai există temei legal pentru acordarea ajutorului financiar, ca urmare a abrogării Legii nr. 315/2006.
I. Școlar Județean C. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a susținut că reclamanții nu au făcut dovada depunerii cererilor de acordare a ajutorului financiar și nici dovada că unitățile de învățământ au solicitat inspectoratului alocarea sumelor necesare plății.
Soluționând cu prioritate excepțiile invocate, instanța de fond a constatat că la filele 9-11 din dosarul de fond a fost depusă împuternicirea acordată de reclamanți sindicatului pentru promovarea acțiunii, deci că au fost respectate prevederile art. 28 alin. 2 din Legea nr.62/2011, potrivit cărora organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora, astfel că a respins excepția lipsei calității de reprezentant și excepția lipsei calității procesuale active ca neîntemeiate.
Prin sentința civilă nr.1263/08.03.2013 Tribunalul C. a respins excepția lipsei calității de reprezentant și excepția lipsei calității procesual active ca neîntemeiate, a admis în parte acțiunea reclamanților și a obligat pârâta Școala G. nr.1 M. V. să le plătească cu titlu de avans diferența dintre suma de 100 euro, calculată în lei la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României în ziua plății, și suma de 130 lei, reprezentând ajutor financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic aferent anului 2009, corespunzător perioadei lucrate în unitatea de învățământ, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat aceeași pârâtă la plata către reclamanți a ½ din ajutorul financiar prevăzut de Legea nr.315/2006 aferent anului 2010, respectiv echivalentul în lei a 50 de euro ce vor fi calculați în funcție de cursul de schimb valutar ce va exista la data plății corespunzător perioadei lucrate în unitatea de învățământ, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat pârâtul M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aloce Inspectoratului Școlar Județean C. suma necesară plății sumelor mai sus-menționate.
A obligat pârâtul I. Școlar Județean C. să aloce Școlii Gimnaziale nr.1 M. V. fondurile necesare plății acelorași sume, care i-au fost alocate de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
A respins ca neîntemeiată cererea de acordare a acelorași drepturi ulterior datei de 03.07.2010.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut, în esență, că prin dispozițiile art. 1 și 2 din Legea nr. 315/2006 s-a instituit în favoarea cadrelor didactice un ajutor financiar ce are ca destinație achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic, fiecare cadru didactic beneficiind în acest scop de o sumă de 100 Euro, calculată în lei.
Plata ajutorului era condiționată de formularea unei cereri de către cadrele didactice interesate care, potrivit Normelor de aplicare a Legii nr. 315/2006, trebuia înregistrată la unitatea de învățământ până la data de 1 noiembrie a anului anterior.
S-a constatat că dreptul la primirea ajutorului financiar pentru anul 2009 s-a născut în baza cererilor depuse până la 1.11.2008, iar dreptul la primirea ajutorului financiar pentru anul 2010 - în baza cererilor depuse până la 1.11.2009, nefiind afectat de abrogarea Legii nr. 315/2006 prin Legea nr. 118/30.06.2010, pentru că s-a născut anterior, iar legea se aplică numai pentru viitor.
A mai reținut instanța de fond că, deși dreptul în cauză nu este necondiționat, ajutorul financiar având o destinație precisă și neputând fi utilizat în alt scop decât pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic, din normele mai sus citate rezultă că plata se face fie în baza documentelor justificative, fie în avans, caz în care prezentarea documentelor justificative intervine ulterior. Prin urmare, neprezentarea de către reclamanți a unor documente justificative nu îi privează de dreptul de a primi suma respectivă cu titlu de avans, această justificare făcând parte dintr-o etapă ulterioară, prematur a fi avută în vedere în cauza de față.
Singura condiție de primire a ajutorului s-a constatat că este formularea cererilor de acordare, nu și conduita unității de învățământ, respectiv dacă aceasta a formulat sau nu solicitări de alocare a sumelor necesare, mai ales că unitatea de învățământ este pârâtă în prezenta cauză; s-a apreciat, prin urmare, că neîndeplinirea obligației de plată este esențială și că neparcurgerea unor formalități în acest sens, neimputabile reclamanților, constituie o împrejurare lipsită de relevanță.
Referitor la anul 2009 s-a reținut că ajutorul financiar în discuție a fost acordat reclamanților parțial, în cuantum de 130 lei - fapt necontestat - și că această situație creează prezumția formulării cererilor de acordare a ajutorului aferent acestui an, fiind logic că pârâții nu ar fi permis plata dacă procedura legală nu ar fi fost îndeplinită și cei în cauză nu ar fi formulat cereri, sarcina probei revenind, de altfel, acestora, potrivit art. 272 din Codul muncii.
Pentru argumentele expuse, instanța de fond a obligat primul pârât să plătească cu titlu de avans reclamanților diferența dintre suma de 100 euro, calculată în lei la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României din ziua plății, și suma de 130 lei, reprezentând ajutor financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic aferent anului 2009, corespunzător perioadei lucrate în unitatea de învățământ și a făcut și aplicarea art.5 alin.4 și 5 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.315/2006 în considerarea atribuțiilor celorlalți doi pârâți cu privire la plata sumelor cuvenite reclamanților.
Referitor la ajutorul financiar aferent anului 2010 s-a reținut că, deși reclamanții au formulat cerere în cursul lunii octombrie 2009 pentru acordarea sumei de 100 euro cu acest titlu, Legea nr.315/2006 s-a aplicat numai până la 03.07.2010, când a intrat în vigoare Legea nr.118/2010, care a abrogat dispozițiile referitoare la acordarea acestui ajutor financiar; prin urmare, reclamanții sunt îndreptățiți să primească doar ajutorul aferent perioadei 01.01._10, respectiv echivalentul în lei al sumei de 50 de euro.
Actualizarea cu indicele de inflație a sumelor cuvenite potrivit considerentelor anterioare a fost justificată prin necesitatea corelării salariului real cu salariul nominal de care a ar fi beneficiat titularii acțiunii la momentul în care angajatorul datora drepturile salariale pretinse și momentul în care aceste sume vor putea intra efectiv în patrimoniul beneficiarilor, în condițiile în care funcția principală a indexării este atenuarea efectelor inflației asupra nivelului de trai.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, prin S. L. al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C., și pârâtul I. Școlar Județean C..
Nelegalitatea hotărârii atacate a fost raportată de reclamanți la dispozițiile art.304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, invocându-se greșita aplicare a Legii nr.315/2006.
S-a susținut că, deși actul normativ anterior menționat a fost abrogat expres, interpretarea prevederilor stabilite de art.2 din lege impune distincția între momentul formulării cererii de acordare a ajutorului financiar, respectiv până la data de 1 noiembrie a anului școlar, și cel de la care se naște dreptul de a primi efectiv c/val ajutorului financiar, respectiv luna ianuarie a anului următor.
Prin urmare, cum dreptul reclamanților de a primi ajutorul financiar pentru anul 2010 s-a născut la 01.11.2009, iar pe parcursul anului 2010 urma a fi efectuată doar plata acestuia, s-a susținut că abrogarea Legii nr. 315/2006 prin Legea nr. 118/2010 este lipsită de relevanță în recunoașterea lui și că aprecierea contrară contravine principiului neretroactivității legii civile pentru că dreptul reclamanților de a primi ajutorul financiar aferent anului 2010 s-a născut înainte de . legii de abrogare, respectiv anterior datei de 03.07.2010.
Dispozițiile art.304 pct.9 din codul de procedură civilă au fost invocate, ca temei de nelegalitate, și de recurentul I. Școlar Județean C., care a susținut că plata către reclamanții recurenți a sumei de 130 lei aferentă anului 2009 este un fapt atestat exclusiv de unitatea de învățământ pârâtă, nesupus vreunui control judiciar și că prezumția depunerii în termen a cererilor pentru plata ajutorului financiar aferent acestui an nu poate fi reținută în favoarea titularilor acțiunii în absența dovezilor referitoare la formularea lor în termenul stabilit de lege. Chiar dacă ajutorul financiar se putea acorda și în avans, urmând ca ulterior cadrele didactice să facă dovada achiziționării de cărți și alt material didactic pe suport electronic, în condițiile legii, s-a susținut că această dovadă se impunea a fi făcută la momentul introducerii acțiunii, cel puțin pentru cei 130 lei acordați în decembrie 2009, și cum reclamanții nu au produs dovezi în acest sens, diferența de bani nu putea fi acordată.
Lipsa unor astfel de dovezi și a cererilor de acordare a ajutorului financiar pentru parte din semnatarii acțiunii și, pe cale de consecință, a dreptului la acordarea acestuia, a fost invocată și pentru anul 2010, ca și nedovedirea solicitării formulată de unitatea de învățământ pentru alocarea sumelor corespunzătoare ajutorului financiar pentru anii 2009 și 2010.
Analizând legalitatea hotărârii atacate în raport cu criticile formulate, Curtea a reținut următoarele:
Cu privire la recursul reclamanților:
Condițiile acordării ajutorului financiar reglementat de Legea nr.315/2006 și cuantumul acestuia sunt stabilite de art.2 al acestui act normativ, potrivit căruia „ajutorul financiar reglementat de art.1 al aceluiași act normativ se acordă anual, la solicitarea cadrelor didactice, și reprezintă echivalentul în lei a 100 de euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data plății”.
În același sens este și prevederea art.3 din Normele metodologice ale legii, aprobate prin H.G. nr.453/2007, care dispune că „ajutorul financiar se acordă anual, pe bază de cerere formulată de beneficiar și înregistrată până la data de 1 noiembrie pentru anul următor la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercită funcția de bază” și stabilește că „plățile se efectuează începând cu luna ianuarie din anul următor”; în art.5 alin.6 al acelorași norme sunt stabilite modalitățile în care unitățile de învățământ efectuează plata, respectiv „integral, pe baza documentelor justificative, sau în avans, într-o singură tranșă”.
Din interpretarea acestor reglementări rezultă că legiuitorul a distins între momentul nașterii dreptului la acordarea ajutorului financiar – care este acela al îndeplinirii condiției stabilită de art.2 din lege și art.3 din Normele metodologice, respectiv momentul depunerii cererii pentru acordarea ajutorului financiar - și cel al plății, care era scadentă la 1 ianuarie al anului calendaristic ulterior datei de formulare a solicitării de acordare și putea fi efectuată într-o modalitate alternativă, fie pe baza documentelor justificative depuse de beneficiar, fie în avans, într-o singură tranșă, cu justificarea ulterioară în condițiile legii, în termen de 15 zile calendaristice de la încasarea ajutorului.
Așa fiind, dreptul reclamanților la acordarea ajutorului financiar aferent anului 2010 s-a născut la momentul depunerii cererilor de acordare la unitatea de învățământ pârâtă - care a confirmat îndeplinirea acestei condiții pentru parte dintre titularii acțiunii, prin comunicarea cererilor înregistrate în evidențele școlii, atașate la filele 14-49 din dosarul de fond - iar existența lui nu poate fi afectată de împrejurarea că plata acestui ajutor nu s-a realizat, din cauza lipsei de fonduri, până la momentul abrogării Legii nr.315/2006 prin Legea nr. 118/2010 pentru că dreptul se exista în mod valabil la momentul abrogării legii care l-a recunoscut, iar actul normativ de abrogare nu poate produce efecte retroactive.
În consecință, diminuarea ajutorului financiar cuvenit reclamanților pentru 2010 în raport de perioada din an în care prevederile Legii nr. 315/2006 s-au aflat în vigoare este lipsită de temei pentru că, în condițiile în care s-a dovedit îndeplinirea singurei condiții impusă de lege pentru acordarea acestuia, respectiv depunerea cererii de acordare în termenul stabilit de legiuitor, cuantumul acestui ajutor nu poate fi decât acela stabilit de art.2 din Legea nr. 315/2006, de 100 de euro.
Cu privire la recursul pârâtului:
În raport de dispozițiile OUG nr. 32/2001, care reglementează finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, și de dispozițiile art. 272 din Codul muncii care prevăd, prin derogare de la dreptul comun, că sarcina probei în conflictele de muncă revine întotdeauna angajatorului, care este obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare, va fi înlăturată critica prin care se contestă respectarea procedurii prevăzută de Normele metodologice de aplicare a Legii nr.315/2006, aprobate prin HG nr.453/2007, în sensul formulării unei cereri până la data de 1 noiembrie a anului anterior, întrucât reclamanților li s-au achitat parțial drepturile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 315/2006 aferente anului 2009 (aspect menționat în adresa nr.927/13.11.2012 eliberată de Școala G. nr.1 M. V., în calitate de angajator), ori această împrejurare atestă respectarea procedurii stabilită de lege pentru plata lor.
Așa cum s-a arătat în considerentele care au justificat admiterea recursului reclamanților, la dosar au fost depuse și cererile înregistrate în evidențele școlii prin care parte din titularii acțiunii au solicitat, în termenul prevăzut de art. 3 alin.1 din Normele metodologice, acordarea ajutorului financiar prevăzut de Legea nr.315/2006 pentru anul 2010, și cum aceste înscrisuri și adeverința menționată în alineatul precedent, pentru care angajatorul și-a asumat răspunderea realității datelor înscrise în cuprinsul ei, nu au fost contestate de recurentul pârât prin înscrierea în fals, în mod corect a apreciat instanța de fond că ele fac dovada depunerii în termenul legal a cererilor pentru acordarea ajutorului financiar.
Din examinarea actelor dosarului de fond Curtea constată, însă, că susținerile recurentului pârât sunt întemeiate în parte, în sensul că formularea solicitării de acordare a ajutorului financiar pentru anul 2010 nu a fost demonstrată probator pentru toți titularii acțiunii.
Astfel, din verificarea cererilor înaintate instanței de fond de unitatea școlară pârâtă în cauză, filele 14-49 din dosar, rezultă că reclamanții A. Izmir, C. D., H. M., M. M., M. E., M. A., N. M., N. N., O. G., O. M. și P. D. nu figurează printre titularii solicitărilor de acordare a ajutorului financiar reglementat de Legea nr. 315/2006 pentru anul 2010.
Potrivit art.2 din actul normativ menționat și art.3 din Normele metodologice de aplicare a acestuia, ajutorul financiar se acordă anual, pe bază de cerere formulată de cadrul didactic beneficiar și înregistrată până la data de 1 noiembrie pentru anul următor la unitatea de învățământ la care acesta exercită funcția de bază, și cum îndeplinirea acestei condiții nu a fost demonstrată în cauză prin depunerea efectivă a cererilor sau prin adresă de confirmare a unității școlare angajatoare, în mod greșit a apreciat tribunalul că cerințele legale pentru acordarea ajutorului financiar prevăzut de Legea nr.315/2006 aferent anului 2010 sunt îndeplinite și în persoana reclamanților anterior menționați.
Va fi înlăturată ca lipsită de relevanță în examinarea îndreptățirii reclamanților la acordarea ajutorului financiar susținerea referitoare la nedepunerea la contabilitatea unității de învățământ a documentelor justificative referitoare la achiziționarea de cărți și de programe educaționale pentru că, în condițiile în care dispozițiile Legii nr.315/2006 stabilesc dreptul cadrelor didactice la acordarea unui ajutor financiar în scopul achiziționării de cărți, iar nu dreptul acestora la decontarea unei sume ce ar fi fost cheltuită în acest mod, este necesar să se distingă între dreptul titularilor acțiunii de a primi cu titlu de ajutor financiar o sumă de bani reprezentând echivalentul în lei la data plății a sumei de 100 Euro conform Legii nr. 315/2006 și obligația acelorași reclamanți de a dovedi, ulterior, afectațiunea acestor sume de bani, respectiv împrejurarea că banii încasați au fost cheltuiți conform destinației lor legale, pentru cumpărarea de cărți și programe educaționale utilizate în procesul de instruire a elevilor.
Apărarea recurentului nu poate fi în mod legal întemeiată pe dispozițiile art.5 alin.6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.315/2006, aprobate prin H.G. nr.453/2007, care prevăd că plata ajutorului financiar se face de către unitățile de învățământ integral, pe baza documentelor justificative, sau în avans, într-o singură tranșă, cu încadrare în cuantumul stabilit la art. 1 alin.2, pentru că, pe lângă faptul că aceste prevederi sunt de natură a adăuga la normele Legii nr.315/2006, din interpretarea textului rezultă cu certitudine că se reglementează o modalitate alternativă de plată a ajutorului în cauză, fie pe baza documentelor justificative depuse de beneficiar, fie în avans, într-o singură tranșă, cu justificarea ulterioară în condițiile legii, în termen de 15 zile calendaristice de la încasarea ajutorului.
Rezultă, din argumentele expuse, că justificarea utilizării sumelor acordate cu titlu de ajutor financiar în condițiile Legii nr.315/2006 constituie o etapă ulterioară verificării existenței dreptului la acordarea acestui ajutor, iar neefectuarea ei în condițiile H.G. nr.453/2007 îndreptățește angajatorul, ca și organele fiscale de control abilitate, să solicite restituirea sumelor pentru care nu se probează respectarea afectațiunii stabilită de Legea nr.315/2006, angajatorul având la dispoziție acțiunea în răspundere patrimonială a salariatului.
Neacordarea ajutorului financiar nu ar putea fi justificată, conform susținerilor recurentului, nici de pretinsa lipsă a demersurilor unității de învățământ pentru alocarea fondurilor necesare plății acestuia întrucât dispozițiile Legii nr.315/2006 condiționează acordarea ajutorului financiar doar de formularea cererilor corespunzătoare de către cadrele didactice interesate, solicitări care au fost formulate în cauză de către reclamanți pentru anul 2009 și 2010.
În lipsa unei condiționări exprese a legiuitorului, excede verificărilor pe care instanța le poate face în cauză în raport de limitele investirii, îndeplinirea de către pârâta Școala G. nr.1 M. V. a obligației stabilită în sarcina sa de dispozițiile art.5 alin.1 din H.G. nr.453/2007 - de a solicita lunar, până la data de 10 a fiecărei luni, la I. Școlar, sumele necesare pentru plata ajutorului financiar aferent lunii următoare – pentru că, pe de o parte, aceste norme de aplicare modifică Legea nr. 315/2006, ceea ce contravine art.78 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative – potrivit căruia ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele de bază și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora – iar pe de altă parte, pentru că recunoașterea dreptului stabilit de art.1 din Legea nr.315/2006 nu poate fi raportată la elemente independente conduitei titularilor lui, cu atât mai mult cu cât nicio prevedere a actului normativ nu justifică diminuarea ajutorului financiar pentru achiziționarea de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, în limita creditelor bugetare deschise.
Pentru motivele arătate și în temeiul art.312 alin.1 raportat la art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă, Curtea va admite recursurile formulate și va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul că va obliga pârâta Școala G. nr.1 din M. V. să plătească integral titularilor acțiunii, cu excepția reclamanților A. Izmir, C. D., H. M., M. M., M. E., M. A., N. M., N. N., O. G., O. M. și P. D., ajutorul financiar prevăzut de Legea nr.315/2006 pentru anul 2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de recurenții reclamanți A. D., A. I., A. C. M., A. A., B. I., B. L., BEȘIR L., C. G., C. M., C. V., C. Ș., C. D., D. O., E. V., F. A., G. M., G. C., G. L., H. M., I. A., I. N., L. D., MĂIMĂSCU M., M. M., M. E., M. A., M. M., M. L., MUNȚIU O., M. A., N. M., N. N., N. M., O. A., O. G., O. I.- C., O. M., P. E., P. V., P. D., P. M., R. I., S. E. A., S. S., TAPU M., T. C., T. N. reprezentați legal prin S. L. AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C. cu sediul în C., . nr. 13, județ C. și de recurentul pârât I. ȘCOLAR JUDEȚEAN C., cu sediul în C., ..11, județul C. - împotriva sentinței civile nr. 1263 din 08.03.2013 pronunțată de Tribunalul C.-Secția I civilă în dosar nr._/18/2012, în contradictoriu cu intimații pârâții ȘCOALA G. NR.1 M. V., cu sediul în localitatea M. V., ., județul C. și M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI, cu sediul în București, ..28-30, sector 1 .
Modifică în parte sentința recurată, astfel:
Obligă pârâta Școala G. nr.1 din M. V. să plătească reclamanților, cu excepția numiților A. I., C. D., H. M., M. M., M. E., M. A., N. M., N. N., O. G., O. M. și P. D., suma de 100 Euro în echivalent în lei la data plății, reprezentând ajutor financiar conform Legii nr.315/2006, aferent anului 2010.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,19 iunie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
D. P. M. P. I. B.
Grefier,
M. G.
Jud.fond – I.D.F.
Red./th.dec.
jud.I.B./11.07.2013
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 53/2013.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 931/2013.... → |
|---|
