Obligaţie de a face. Decizia nr. 21/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 21/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 11-02-2014 în dosarul nr. 6560/118/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 21/AS/2014
Ședința publică de la 11 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE J. Z.
Judecător R. A.
Judecător M. B.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta reclamantă A. O., domiciliată în C., ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 6438 din 28 noiembrie 2012 pronunțate de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., ., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta A. O. personal, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea prevederilor art.87 și următoarele C.proc. civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că judecarea cauzei a fost suspendată la data de 25.06.2013, pentru lipsa părților, iar la 24.01.2014 recurenta a formulat o cerere de repunere pe rol.
Curtea, după deliberare, dispune repunerea pe rol a cauzei și, luând act de poziția procesuală a recurentei care învederează că nu are alte cereri de formulat, declară închisă etapa cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale asupra recursului.
Recurenta solicită admiterea recursului formulat, cu consecința modificării sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii introductive astfel cum a fost formulată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului C. la data de 06.06.2012, reclamanta A. O. a solicitat in contradictoriu cu parata C. Judeteana de Pensii Constanta, obligarea paratei la emiterea unei decizii de recalculare prin care sa se aiba in vedere adeverita nr._ din 21.10.2003 emisa de catre Regionala Constanta care atesta sporuri pentru conditii deosebite vechime conditii grele si periculoase, conditii nocive pensie suplimentara si compensatii.
Adeverinta a fost depusa la sediul paratei odata cu cererea de deschidere a drepturilor de pensie nr._/22.10.2003.
Se solicita obligarea paratei la plata drepturilor recalculate incepand cu 3 ani anterior introduceri prezentei cereri conform art.107 alin.2 din legea.263/2010, obligarea paratei la actualizarea cu indicele de inflatie a sumelor rezultate din recalculare si plata cheltuielilor de judecata.
In motivare reclamanta releva ca a fost pensionata la data de 09.03.2004 prin decizia nr._, ulterior pensia a fost recalculata desi reclamanta a depus la dosar adeverinta mentionata, parata la stabilirea cuantumului pensiei nu a valorificat acest act.
Se invoca drept temei juridic al actiunii art.165.slin.1si 2,art.96.alin.1 din legea 263/2010,OUG4/2005,HG 1550/2004 si legea 19/2000.
Anexat actiunii reclamantul depune cererea nr._/22.10.2003, decizia emisa in baza OUG nr.100/2008, adeverinta nr.5._ /21.10.2003 si buletin de calcul aferent deciziei din 22.10.2005.
Parata prin intampinare solicita respingerea actiunii reclamantei motivat de faptul ca adeverinta invocata a fost luata in calcul la emiterea deciziei nr._/1401.2004 pe care parata o anexeaza impreuna cu buletinul de calcul aferent.
Reclamanta in concluziile scrise releva faptul ca la data de 21.11.2012, si-a precizat actiunea in sensul ca obiectul acesteia nu il reprezinta obligatia de a face –emiterea unei decizii de recalculare, ci contestatie a deciziei in ceea ce priveste punctajul stabilit de parata si implicit cuantumul pensiei determinat prin decizie.
Sustinerea a fost facuta de catre aparatorul reclamantului fara a fi depusa anterior cu respectarea dispozitiilor art. 132 c. pr. civ, o precizare a actiunii scrisa si in 2 exemplare si pentru comunicare paratei la termenul din data de 26.09.2012 –primul termen de judecata care reprezinta de fapt prima zi de infatisare, astfel ca aceasta reprezinta in realitate o modificare a obiectului actiuni initiale conform art.132 c.pr.civ formulata in concluziile scrise.
In lipsa depunerii actiuni modificate de catre reclamant si formularea acestei modificari numai prin concluziile scrise - neprocedural, determina instanta sa analizeze actiunea asa cum a fost formulata initial, deoarece nu s-a impus repunerea cauzei pe rol pentru discutarea acestei modificari.
Prin sentința civilă nr. 6438 din 28 noiembrie 2013 a Tribunalului C., a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamantă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta este beneficiara a pensiei prin decizia nr._/2004 la data de 09.03.2004 pentru limita de varsta in temeiul legii 19/2000; ulterior pensia reclamantei a fost recalculata la cererea reclamantei care a depus la dosarul administrativ adeverinta emisa de fostul angajator –cu nr. 5/_ /21.10.2003 conforma cu dispozitiile art. 165 din legea 263/2010.
In condițiile prezentate, există dovada că la dosarul de pensionare al reclamantei a fost depusă această adeverință, că angajatorul a respectat cerințele privind condițiile de formă și de drept ale unei adeverințe astfel cum sunt prevăzute de art.127 alin.2 din Hot.nr.257/2011 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii si potrivit dispozițiilor art.107 alin.3 din Leg263/2010 care prevăd că “pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare,prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia ,sumele acordându-se începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea” ,instanța a constatat că reclamanta a depus adeverința iar parata si-a indeplinit obligatia de recalculare a pensiei reclamantei, finalizata prin emiterea deciziei din data de 14.01.2004.
Analizând dispozițiile art.164 alin.2 din Leg19/2000 potrivit cu care –la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, instanța a apreciat că aplicabil speței dedusă judecății, este faptul că angajatorul i-a consemnat in anul 2003 reclamantei în adeverința sporurile solicitate a fi luate în calcul.
De asemenea, pe baza acestei adeverinte, parata a recalculat pensia reclamantei sub imperiul Legii 19/2000 prin emiterea unei decizii in anul 2004, aceste sporuri fiind astfel valorificate, astfel ca actiunea reclamantei prin care se solicita in anul 2012 obligarea paratei la emiterea unei alte decizii cu valorificarea adeverintei mentionate, este nefondata deoarece s-a emis deja anterior decizie in acest sens.
Împotriva sentinței civile nr. 6438 din 28.11.2013 a Tribunalului C., în termen legal, a declarat recurs reclamanta A. O., care a arătat în motivarea recursului următoarele:
Prin sentința civilă pronunțată în cauză se reține în mod greșit că rpimul termen de judecată reprezintă prima zi de înfățișare din data de 26.09.2012.
La termenul de judecată din 26.09.2012 a fost primit de la pârâtă întreg dosarul administrativ, fiind acordat termen de judecată pentru a formula precizări.
Astfel, prima zi de înfățișare este 21.11.2012, când a precizat verbal în fața instanței de judecată că suntem în fața unei contestații împotriva modului de calcul și implicit împotriva cuantumului pensiei, contestație ce are la bază dispozițiile art. 153 lit.g din Legea nr. 263/2010.
Arată recurenta că a fost pensionată la data de 09.03.2004 prin decizia de pensionare nr._, ulterior pensia fiind recalculată.
A depus la dosarul privind stabilirea cuantumului pensiei adeverința sus menționată, iar la stabilirea cuantumului pensiei pârâta nu a avut în vedere această adeverință.
Conform art. 165 din Legea nr. 263/2010:
„1.La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere al acestora în carnetele de muncă, astfel:
a).salariile brute până la data de 1 iulie 1977;
b).salariile nete de la data de 1 iulie 1977 până la 1 ianuarie 1991;
c).salariile brute de la data de 1 ianuarie 1991.
2.La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin 1), se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1991, au făcut parte din baza de calcula pensiilor conform legislației în vigoare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare”.
Potrivit art. 2 lit.c din Legea nr. 263/2010, „principiul contributivității conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.”
Același principiu este dezvoltat și în dispozițiile ulterioare din același act normativ în secțiunile referitoare la modul de calcul la drepturilor de pensie.
Astfel, potrivit art. 96 alin 1 din Legea nr. 263/2010, punctajul anual al asiguratului de determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună.
Numărul realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, la salariul mediu lunar brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de S. și Studii Economice.
Neluarea în considerare a acestor venituri suplimentarea conduce la înfrângerea principiului inserat de către legiuitor în cadrul Legii nr. 263/2010 precum și la o discriminare între persoane care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către angajat.
Consideră recurenta că i-a fost adus un prejudiciu real ca urmare a recalculării eronate folosite de către pârâtă, motiv pentru care solicită instanței obligarea pârâtei la acordarea diferenței dintre pensia cuvenită și pensia încasată pe ultimii 3 ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată, repararea prejudiciului urmând a se face în temeiul răspunderii civile contractuale.
Suma de bani reprezentând diferența dintre pensia încasată și pensia cuvenită conform celor menționate anterior, consideră că se impune actualizarea acesteia cu indicele de inflație comunicat de Institutul Național de S. deoarece beneficiul nerealizat este datorat devalorizării monetare survenite între data când aceste drepturi ar fi trebuit acordate și data plății efective.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea a respins recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată, reclamanta A. O. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P. C. obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei în baza adeverinței nr. 4705/21.10.2003 emisă de Regionala CFR C..
Adeverința menționată a fost depusă odată cu cererea de deschidere a drepturilor de pensie înregistrată sub nr._/22.10.2003.
Prin decizia nr._/14.01.2004 emisă de C.J.P. C. s-a admis cererea de pensionare a reclamantei pentru limită de vârstă, drepturile fiind stabilite începând cu data de 22.10.2003.
La emiterea acestei decizii pârâta a avut în vedere înscrisurile depuse la dosarul administrativ până la acel moment.
Reclamanta nu a formulat contestație împotriva acestei decizii pentru a invoca faptul că nu au fost avute în vedere la emiterea deciziei de pensionare sporurile menționate în adeverința nr. 4705/21.10.2003.
Potrivit art. 88 din Legea nr. 19/2000: „decizia casei teritoriale de pensii, necontestată în termen, este definitivă”.
În mod corect prima instanță a apreciat faptul că reclamanta a depus cererea de modificare a acțiunii cu depășirea primei zile de înfățișare.
Astfel, reclamanta a formulat modificările de acțiune prin concluziile scrise depuse la dosar la data de 26.11.2012, în interiorul termenului de amânare a pronunțării.
Potrivit art. 132 alin 1 C.pr.civ.:”la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii…”.
În conformitate cu prevederile art. 134 C.pr.civ.:”este socotită ca prima zi de înfățișare aceea în care părțile citate pot pune concluzii”.
În consecință, la prima zi de înfățișare pot surveni modificări cu privire la unele elemente de bază ale procesului, ori în cauză, reclamanta a modificat obiectul cererii prin concluzii scrise, după rămânerea în pronunțare a pricinii.
Pentru considerentele expuse mai sus, potrivit art. 312 alin 1 C.pr.civ., Curtea a respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurenta reclamantă A. O., domiciliată în C., ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 6438 din 28 noiembrie 2012 pronunțate de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C., cu sediul în C., ., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2014.
Președinte, J. Z. | Judecător, R. A. | Judecător, M. B. |
Grefier, A. B. |
Red.jud.J.Z./24.02.2014
Tehnored.A.B./24.02.2014/2ex
Jud.fond M.S. T.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 190/2014. Curtea... | Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale.... → |
|---|
