Acţiune în constatare. Decizia nr. 4839/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4839/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 04-12-2014 în dosarul nr. 454/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 4839
Ședința publică de la 04 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L. N. A.
Judecător C. R.
Grefier M. V. A.
**************************
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâta S.C. E. SA BUCUREȘTI, cu sediul în .. 9, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 2278/09.09.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant F. I. G., cu domiciliul în Scoarța, ., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat P. N. pentru intimatul reclamant F. I. G., lipsind apelanta pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar prin conținutul motivelor de apel se solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 223 alin.3 Cod procedură civilă, după care;
Avocat P. N. pentru intimatul reclamant F. I. G., a învederat instanței că nu mai are cererii de formulat și excepții de invocat .
Curtea, constatând că nu mai sunt cererii de formulat și excepții de invocat, în baza art. 392 Noul cod de procedură civilă, raportat la art. 216 Cod de procedură civilă și art. 482 Cod de procedură civilă, a acordat cuvântul pe fond.
Avocat P. N. pentru intimatul reclamant F. I. G., a pus concluzii de respingere a apelului ca nefondat, menținerea sentinței ca temeinică și legală.
Cheltuielile de judecată la va solicita pe cale separată.
CURTEA
Asupra apelului de față.
Prin sentința nr. 2278/09.09.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității acțiunii, excepții invocate de pârâta .>
S-a admis acțiunea precizată ulterior formulată de reclamantul F. I. G. CNP_, domiciliat în comuna Scoarța, ., în contradictoriu cu pârâta S.C. E. SA București cu sediul în București, .. 9, sector 1.
S-a constatat că procentul de încadrare a reclamantului în grupa I de muncă în perioadele 01.03.1977 – 01.01.1983 și 12.09.1984 – 01.04.2001 a fost de 100% din timpul efectiv lucrat.
A fost obligată pârâta să elibereze reclamantului o adeverință din care să rezulte procentul de 100% de încadrare în grupa I de muncă în perioadele 01.03.1977 – 01.01.1983 și 12.09.1984 – 01.04.2001.
S-a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 1300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert și onorariu avocat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, instanța constatat-o ca fiind neîntemeiată întrucât Ordinul 50/1990 a fost dat tocmai pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului și reglementarea pensiilor de asigurări sociale de stat, scopul urmărit de reclamanți fiind înlăturarea inechității produse prin neacordarea grupei I de muncă de către angajatorul său, iar posibilitatea acestuia de a se adresa instanței de judecată este în deplină concordanță cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta . a respins excepția, cu motivarea că reclamantul a fost salariatul pârâtei așa cum rezultă din carnetul de muncă, astfel încât pârâta are legitimare procesuală ca angajator.
Pe fondul cauzei, instanța a retinut că reclamantul a fost angajatul societății pârâte în perioadele 01.03._83 și 12.09._01, pe postul de electrician, după cum rezultă din carnetul de muncă depus la dosar (fila 8-20).
Reclamantul a solicitat în cauză a se constata că activitatea din perioadele 01.03._83 și 12.09._01, specifică grupei I de muncă, astfel cum s-a reținut prin sentința nr. 4192/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._, a desfășurat-o în procent de 100% din timpul efectiv lucrat.
Art.7 din Ordinul nr.50/1990 menționează că încadrarea în grupa I de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat în locurile de muncă incluse în grupa I, cu condiția ca personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50% din timpul normal de lucru, iar art.8 alin.2 din Ordinul nr.50/1990 menționează că anul de muncă efectiv lucrat în locuri cu condiții deosebite se stabilește prin totalizarea, până la obținerea unui an complet de muncă, a perioadelor în care personalul a lucrat efectiv în locuri ce se încadrează în grupele I și II de muncă. Rezultă astfel că, pentru a beneficia de dispozițiile de favoare ale legii în ceea ce privește încadrarea în grupa I de muncă trebuia stabilit procentul din timpul de lucru în care s-a prestat activitatea încadrată în grupa I de muncă.
Prin sentința nr.4192/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._, irevocabilă prin respingerea recursului (filele 4-7), s-a constatat, cu autoritate de lucru judecat, că reclamantul, pentru perioadele cât a lucrat in cadrul societății pârâte, 01.03._83 și 12.09._01, a desfășurat activități care se încadrau în grupa I de muncă.
Conform acestei sentințe, în perioada mai sus menționată, activitățile efectuate de reclamant specifice grupei I de muncă, au constat în activități de întreținere, revizie, reparație, lucrări de lichidare a avariilor si incidentelor în cadrul instalațiilor electrice sub tensiune si scoase de sub tensiune.
Expertiza dispusă de instanță a concluzionat că solicitările reclamantului privind acordarea grupei I de muncă sunt justificate raportat la elementele cu caracter tehnic specifice instalațiilor electrice, condițiile de lucru în care si-a desfășurat activitatea reclamantul, riscurile la care a fost supus, condițiile de microclimat nefavorabil.
Cum, potrivit art.272 din Codul muncii, aplicabil in cauză, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărare, instanța retine că imposibilitatea verificării documentelor solicitate se datorează pârâtei, astfel că, reținând si probele administrate in cauză, apreciază ca fiind întemeiate pretențiile reclamantului privind desfășurarea activității in grupa I de munca în perioadele 01.03._83 și 12.09._01, în procent de 100% din timpul efectiv lucrat.
In ceea ce privește critica pârâtei referitoare la faptul că activitatea reclamantului nu s-ar încadra în grupa I de muncă, instanța judecătoreasca a statuat, cu putere de lucru judecat, după cum s-a menționat mai sus, că activitățile desfășurate de reclamant se încadrează in cele specifice grupei I de muncă, astfel că orice analiză a încadrării reclamantului in prevederile Ordinului nr.50/1990 de către aceasta instanță ar încălca autoritatea de lucru judecat de care se bucura sentința nr.4192/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._ .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta S.C. E. SA BUCUREȘTI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie..
Prin motivele de recurs se arată în motivarea excepției lipsei calității procesuale pasive a S.C.E. S.A. se faptul că în conformitate cu dispozițiile art. 46 din Hotărârea de Guvern nr. 1342/2001,privind reorganizarea Societății Comerciale de Distribuție si Furnizare a Energiei Electrice „E.” S.A personalul existent în cadrul „E. M.” S.A., „E. DOBROGEA”, „E. MUNTENIA NORD” S.A., „E. OLTENIA”S.A, „E. BANAT” S.A., ”E. TRANSILVANIA NORD” S.A, „E. TRANSILVANIA SUD” S.A si S.C „E. MUNTENIA SUD” S.A. a fost preluat de către noile entități, în aceeași situație fiind și în cazul S.C. FISE „E. SERV” S.A care a preluat personalul existent în cadrul DIVIZIEI DE ÎNTREȚINERE SI SERVICII ENERGETICE, al Sucursalelor de întreținere și servicii energetice din cadrul S.C.E. S.A, în conformitate cu art. 4 din H.G.74/2005.
Precizează că la data preluării salariaților de către noile entități enunțate mai sus a fost preluata și arhiva de personal aferent.
În conformitate cu art.2 din Procedura privind modul de întocmire și eliberare a adeverințelor prin care se atestă activitatea desfășurată în locurile de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, necesare stabilirii și modificării drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și de alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările anterioare, aprobată prin Ordinul Ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 590/2008, publicat în Monitorul Oficial nr.665/24.09.2008, adeverințele privind grupele de muncă se eliberează conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din procedură, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidentele angajatorilor sau ale deținătorilor de arhive.
Prin preluarea personalului și a arhivelor de personal, noile societăți comerciale s-au substituit în drepturile și obligațiile S.C.E. S.A. și au preluat toate drepturile și toate obligațiile S.C.E. SA inclusiv în litigiile în curs conform H.G. nr. 1342/2001 și H.G.74/2005 .
Având în vedere că lipsa calității procesuale pasive este o excepție de fond, absolută și peremptorie solicită admiterea și, în consecință, respingerea acțiunii ca fiind îndreptată către o persoana fără calitate procesuală pasivă în cauză.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată respinsă de către instanța de fond prin încheierea din 17.06.2008, se arată că în mod greșit a fost soluționată astfel, întrucât trebuia soluționată odată cu fondul, iar pe de altă parte reclamantul nu a fost transferat niciodată la S.C.E. S.A București.
Pe fond, instanța de fond nu a ținut cont de dispozițiile art.198 din Legea nr.19/17.03.2000,privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale care a abrogat Ordinul nr.50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, a activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionarii precum și Ordinul 11/1990 și 125/1990 care au completat și modificat ordinul mai sus menționat.
Din punct de vedere juridic locurile de muncă, activitățile și categoriile de personal care au fost încadrate în grupa a II -a de muncă nu se poate regăsi și în grupa I de muncă.
Arată că Ordinul nr. 50/05.03.1990 a fost modificat și completat prin două acte normative respectiv, Ordinul nr. 100/9.04.1990 și Ordinul nr. 125/5.05.1990.
În Ordinul nr.125 la art.112,113,114 și 115 a fost încadrată activitatea desfășurată de către unii salariați din sistemul energetic în grupa a II -a de muncă așa încât în mod greșit instanța de fond le-a încadrat în grupa I;
Recurenta arată că sentința pronunțată de instanța de fond încalcă dispozițiile art. 5 din Ordinul nr. 50/1990.
Articolul 5 din acest ordin prevede expres că existența condițiilor deosebite la locul de muncă și noxele trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele Ministerului Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei,constată că s-au aplicat toate masurile posibile de nominalizare a condițiilor și că toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal"
A mai arătat că instanța de fond nu a solicitat Ministerului Sănătății să determine existența condițiilor pentru Acordarea grupei I de muncă;
Consideră că instanța de fond și-a depășit competentele întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 6 din Ordinul nr.50/1990, "nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unității împreună cu sindicatele libere din unități";
La aplicarea Grupei I de muncă salariaților, instanța de fond nu a ținut cont că încadrarea în cele doua grupe de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, astfel că din probele administrate în cauză nu rezultă că salariații ar fi lucrat în aceste locuri cel puțin 50% din programul de lucru.
Față de cele învederate, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și in consecința modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
În drept se invocă dispoz. art. 223 alin.3 C.pr.civilă.
Apelul este nefondat.
Potrivit pct.1 din Anexa la Ord. 590/15.09.2008 privind procedura de întocmire și eliberare a adeverințelor prin care se atestă activitatea desfășurată în locurile de muncă încadrate în grupele I și /sau a II-a potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, cererile prin care persoanele interesate solicită eliberarea adeverințelor, prin care se atestă faptul că în anumite perioade anterioare datei de 01.04.2001 și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în gr. I și /sau gr- a II-a se depus la angajatori sau deținătorii arhivelor acestora, după caz.
Principiul de bază al încadrării în grupe superioare de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete în care și-a desfășurat activitatea salariatul în perioada pentru care solicită încadrarea într-o grupă sau alta de muncă. Astfel, potrivit prev. pct.7 din Ordinul . MMOS nr. 50/1990, încadrarea în grupele I și a II-a de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru gr. I, personalul să lucreze cel puțin 50% din programul de lucru. Prin urmare, încadrarea în gr. I de muncă este condiționată de faptul că desfășurarea programul de lucru să se facă minim 50% în condițiile menționate la pct.7 din ordin.
În condițiile în care încadrarea între-o grupă superioară de muncă nu se poate face decât printr-o analiză a condițiilor concrete în care salariatul și-a desfășurat activitatea, rezultă că instanța trebuie să se raporteze la perioadele de activitate pentru care s-a formulat acțiunea de recunoaștere a gr. I de muncă. Ori, în cauza de față perioadele pentru care intimații reclamanți au formulat acțiunea prin care solicită acordarea grupei I de muncă vizează perioada cuprinsă între momentul angajării și până la data de 01.04.2001.
Prin urmare, calitatea procesuală pasivă în cauză pentru astfel de cereri raportate la momentul angajării și ulterior până la data de 01.04.2001 aparține . în vedere faptul că pe această perioadă de timp intimații reclamanți au fost angajații acestei societăți, aceasta fiind societatea la care au desfășurat activitățile ce se încadrau în pct.7 din Ord.50/1990 și care aprecia dacă salariații săi au lucrat sau nu 50% din timpul de lucru în aceste condiții. Analiza condițiilor concrete de activitate nu presupune doar examinarea cărților de muncă ale intimaților reclamanți, ci trebuie să aibă în vedere toată documentația cu privire la condițiile de muncă ale salariaților în diverse perioade și care aparține societății în cauză. Această documentație rămâne în arhiva societății.
Criticile recurentei în sensul că ulterior încheierii contractului de privatizare personalul societății . preluat și transferat la noile societăți comerciale cu personalitate juridică înființate în baza HG 1342/2001nu sunt întemeiate. Astfel cum însăși recurenta precizează documentele care au fost preluate odată cu personalul sunt documentele și arhiva aferentă de personal, respectiv carnete de muncă, precum și documente ce vizează decizii de angajare, concediere, promovare, sancționare. Ori, încadrarea într-o grupă superioară de muncă nu se face în baza acestor documente ce au fost preluate odată cu arhiva aferentă de personal, întrucât aceasta vizează decizii de angajare, concediere, promovare ori sancționare. Încadrarea într-o grupă superioară de muncă are în vedere condițiile concrete în care și-au desfășurat activitatea salariații la momentul pentru care se solicită încadrarea în grupă, ori o astfel de documentație aparține societății unde au fost angajați acești salariați.
Recurenta nu face dovada și nici nu invocă faptul că, odată cu arhivele de personal despre care menționează în motivele de recurs, ar fi predat către noile societăți comerciale la care au fost transferați salariații și documentația cerută de lege în vederea stabilirii locurilor de muncă în grupa I. Această documentație era întocmită în baza ord.50/1990 și avea în vedere expertizarea locurilor de muncă, modul în care societatea a apreciat că anumite locuri de muncă se încadrează sau nu într-o grupă sau alta.
Pe de altă parte, HG 1342/2001 invocată de recurentă în motivele de recurs a intrat în vigoare la 27.12.2001, deci ulterior înființării . sunt întemeiate nici criticile ce vizează pct.7 Anexa 9 la contractul de privatizare, întrucât societatea care preia personalul este obligată să respecte drepturile și obligațiile în legătură cu contractele individuale existente, condițiile de muncă, salariile, protecția muncii, indemnizațiile și alte compensații, neexistând nicio referire cu privire la perioadele pentru care salariații pot solicita încadrarea într-o grupă sau alta de muncă.
Prin urmare, sunt neîntemeiate criticile ce vizează excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantei.
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii, nici criticile ce vizează această excepție nu sunt întemeiate. Prin întâmpinarea depusă la data de 24.03.2014 apelanta a invocat această excepție raportându-se la dispoz. art. 35 din Noul Cod de procedură civilă și arătând că prin acțiunea de față se solicită ca instanța să constate o situație de fapt, respectiv că activitatea desfășurată de reclamant s-ar încadra într-o grupă de muncă superioară celei determinate de unitatea la care a fost angajat. Apelanta este în eroare din acest punct de vedere, întrucât ceea ce se solicită în prezenta cauză este nu constatarea că reclamantul îndeplinește condițiile acordării grupei I de muncă – aspect tranșat irevocabil prin sentința civilă nr.4192/17.06.2008 irevocabilă pronunțată de Tribunalul D. mai sus menționată, ce a intrat în puterea lucrului judecat, ci recunoașterea de către recurentă a lucrului în grupa I de muncă în procent de100%.
În aceste condiții, acțiunea nu este inadmisibilă, critica fiind neîntemeiată.
În ceea ce privește fondul cauzei.
Prin sentința civilă nr.4192/17.06.2008 irevocabilă pronunțată de Tribunalul D. s-a admis acțiunea reclamantului, constatându-se că acesta a desfășurat activitate care se încadra în grupa I de muncă în perioada 01.03._83 și 12.09._01.
S-a reținut că existența condițiilor de lucru grele, periculoase, cu risc deosebit de accidente si boli profesionale rezultă din extrasele din contractele colective de munca în perioada 1990-2006 din care rezulta că in tot acest interval de timp, petentul a beneficiat de sporuri la salariu pentru lucrul in condiții grele, periculoase sau nocive. De asemenea, de comun acord cu intimata, din anul 2002 s-a elaborat grila matriciala in care sunt cuprinse clasele de salarizare acordate in funcție de condițiile de lucru, pe măsura ce acestea sunt mai grele sau deosebite, angajatul beneficiază de o clasa superioara si, implicit de un salariu mai mare.
Expertiza tehnica desfășurata în acea cauză a identificat mediul de lucru, condițiile grele în care-si desfășoară activitatea petentul, riscurile la care este supus, condițiile de microclimat nefavorabil, atât prin perceperea efectiva a instalațiilor electrice, a atribuțiunilor de serviciu ale petentului echipamentului din dotare, felul muncii desfășurate de fiecare in parte, cât si din observarea înscrisurilor privind condițiile grele de munca si factorii de risc, a analizat buletinele de determinare prin expertizare, rapoartele Comitetului de securitate si Sănătate in Muncă la nivel central al .>
Expertul a concluzionat că petentul poate fi încadrat in grupa I-a de muncă, la poziția 123 anexa 1 din Ordinul 50/1990, prin asimilare cu aceste categorii profesionale, in raport cu fisa postului si atribuțiile de serviciu deosebit de complexe realizate efectiv in instalații, condițiile impuse instalațiilor, condițiile de lucru la care a fost expus petentul, analiza comparativă cu activitatea si riscurile altor categorii profesionale care beneficiază de grupa I de muncă, normele riguroase de protecția muncii ce trebuie respectate, funcționarea instalațiilor in regim de foc continuu, personalul este expus la aceiași factori de risc prin lucru ziua si noaptea, iarna si vara.
Prin urmare ,sarcina de muncă pe care o are petentul determină factori de risc și suprasolicitare fizică, dar mai ales psihică prin responsabilizarea deosebită pe care o au pentru asigurarea funcționării instalațiilor electrice sub tensiune și scoase de sub tensiune. Mijloacele tehnice determină apariția unor factori de risc specific–înaltă tensiune, radiații electromagnetice, amplasare la înălțime, materialul rulant în mișcare etc. – care acționează permanent și la nivel ridicat asupra personalului. Ca urmare a acțiunii acestor factori există pericolul stării de sănătate a organismului atât fizic cât și psihic, prin posibile accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. Mediul ambient în care sunt nevoiți să lucreze petenții în aer liber, ziua sau noaptea, indiferent de anotimp, formă de relief determină factori de risc.
Acțiunea permanentă a acestor factori de risc conduc la afectarea stării de sănătate fizică.
Ceea ce se solicită în prezenta cauză este nu constatarea că reclamantul îndeplinește condițiile acordării grupei I de muncă – aspect tranșat irevocabil prin sentința civilă mai sus menționată, ce a intrat în puterea lucrului judecat, ci recunoașterea de către recurentă a lucrului în grupa I de muncă în procent de100%. Așadar, criticile din recurs referitoare la acordarea grupei I de muncă și analizarea acestor condiții – nu mai are suport.
Pentru perioada solicitată se aplică dispozițiile Ordinului nr.50/1990
Recurenta nu a reușit să facă dovada susținerilor sale în condițiile art.287 Codul muncii, în sensul că activitatea desfășurată de reclamant în condițiile specifice grupei I de muncă nu a fost în procent de 100% în perioada solicitată de acesta.
Prin urmare sunt neîntemeiate și criticile ce vizează fondul cauzei.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse și de prev. art. 480 alin. 1 C.pr.civilă va fi respins apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I DE
Respinge ca nefondat apelul formulat de pârâta S.C. E. SA BUCUREȘTI, cu sediul în .. 9, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 2278/09.09.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant F. I. G., cu domiciliul în Scoarța, ..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Decembrie 2014
Președinte, M. L. N. A. | Judecător, C. R. | |
Grefier, M. V. A. |
Red.Jud.C.R.
Tehn.I.C./ex.4/10.12.2014
Jud.Fond/E.G.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
