Contestaţie decizie de concediere. Hotărâre din 29-10-2014, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 29-10-2014 în dosarul nr. 4097/104/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3993
Ședința publică de la 29 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - E. S.
Judecător - M. M.
Grefier - V. R.
x.x.x
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta M. E., domiciliată în Scornicesti, ., .. B, . împotriva sentinței civile nr. 423 din 16 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul O. – Sectia I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți S. DE URGENȚĂ SLATINA, C. JUDEȚEAN O., având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns apelanta reclamantă M. E., reprezentată de avocat G. I., intimatul pârât S. DE URGENȚĂ SLATINA, reprezentat de consilier juridic U. I. A. și intimatul pârât C. JUDEȚEAN O., reprezentat de consilier juridic R. A. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, după care:
Instanța, constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra apelului:
Avocat G.I., pentru apelanta reclamantă, a expus motivele de apel scrise, în raport de care a pus concluzii de admiterea apelului, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru administrare de probe. A criticat și încheierea de ședință din data de 25.09.2013, față de care a solicitat admiterea apelului, anularea încheierii iar pe fond respingerea exceptiei lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean O..
În subsidiar a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul admiterii contestației, anularea deciziei de concediere nr. 135/2013 și reintegrarea reclamantei pe un post conform pregătirii profesionale, fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic I. A. U., pentru intimatul pârât S. DE URGENȚĂ SLATINA, a apreciat ca fiind legală și temeinică sentința apelată și a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Consilier juridic A.G.R., pentru intimatul pârât C. JUDEȚEAN O., a pus concluzii de respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 423 din 16 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul O. – Sectia I Civilă, în dosar nr._, s-a respins contestația formulată de reclamanta M. E., împotriva deciziei de concediere nr. 135/13.01.2013.
S-a admis în parte cererea privind acordarea tichetelor de masă și a fost obligat pârâtul S. Județean de Urgență Slatina la plata contravalorii acestor drepturi aferente perioadei 01.12._13, cu excepția lunilor decembrie 2010, ianuarie 2011 și aprilie 2011.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta M. E. și-a desfășurat activitatea în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești, în funcția de economist II la compartimentul Financiar contabil, iar prin decizia nr.135/31.01.2013 s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al acesteia conform art.55 lit. a) coroborat cu art.56 lit. a) din Codul muncii.
La baza emiterii acestei decizii a stat Hotărârea Consiliului Județean O. nr.118/2012 privind aprobarea propunerii de desființare a Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești și reorganizare a Spitalului Județean de Urgență Slatina, precum si HG 1285/2012 privind desființarea Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești prin reorganizarea Spitalului Județean de Urgență Slatina.
Reclamanta a criticat această decizie invocând atât aspecte de nelegalitate a acesteia cât și aspecte de netemeinicie.
Analizând cu prioritate aspectele de nelegalitate a deciziei nr.135/31.01.2013 instanța a reținut următoarele:
Referitor la susținerea potrivit căreia decizia contestată a fost emisă de o entitate fără personalitate juridică la data eliberării deciziei se apreciază că este neîntemeiată.
Astfel prin HG 1285/2012 privind desființarea Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești și reorganizarea Spitalului Județean de Urgență Slatina, publicată în M.Of. din 27.12.2012, s-a prevăzut la art.2 că structura organizatorică a Spitalului Județean de Urgență Slatina, rezultată în urma reorganizării prevăzute la art. 1 alin. (2), se aprobă prin act administrativ al conducătorului unității administrativ-teritoriale, cu avizul Ministerului Sănătății, în condițiile art. 174 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
În conformitate cu prevederile art.174 alin. 5 din Legea 95/2006, structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea…pentru spitalele publice din rețeaua proprie…se aprobă prin ordin al ministrului, respectiv prin act administrativ al conducătorului instituției, cu avizul Ministerului Sănătății.
Astfel, pentru aprobarea noii structuri organizatorice a Spitalului Județean de Urgență Slatina este obligatorie emiterea avizului sus-menționat, aviz care a fost emis la data de 28.01.2013 și comunicat Consiliului Județean la data de 31.01.2013.
În urma comunicării avizului Ministerului Sănătății nr. XI/A/_,4378/EN/708/28.01.2013, prin dispoziția nr.65/31.01.2013 emisă de Președintele Consiliului Județean O. a fost aprobată noua structură organizatorică a Spitalului Județean de Urgentă Slatina în urma desființării Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești. La aceeași dată – 31.01.2013 a fost încheiat și protocolul de predare-preluare a Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești ca structură fără personalitate juridică în cadrul Spitalului Județean Slatina, înregistrat la această din urmă unitate sub nr.2008/31.01.2013.
Astfel, deși la art.5 din HG 1285/2012 s-a prevăzut că la data expirării termenului prevăzut la art. 2 se abrogă nr. crt. 253 de la rubrica „Județul O.“ din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 529/2010 pentru aprobarea menținerii managementului asistenței medicale la autoritățile administrației publice locale care au desfășurat faze-pilot, precum și a Listei unităților sanitare publice cu paturi pentru care se menține managementul asistenței medicale la autoritățile administrației publice locale și la Primăria Municipiului București și a Listei unităților sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenței medicale către autoritățile administrației publice locale și către Primăria Municipiului București, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 10 iunie 2010, cu modificările și completările ulterioare, în fapt data la care s-au îndeplinit condițiile impuse de lege, respectiv emiterea avizului Ministerului Sănătății și preluarea efectivă a unității spitalicești, urmată de desființarea acesteia, este data de 31.01.2013.
Față de aceste considerente s-a apreciat că decizia contestată a fost emisă de o unitate care la data emiterii acesteia avea personalitate juridică.
Referitor la susținerea privind nerespectarea dreptului la protecție socială a salariaților ca urmare a desființării posturilor, conform art.67 din Codul muncii, respectiv neacordarea termenului de preaviz și neacordarea posturilor vacante aflate în statul de funcții, s-a reținut că temeiul legal care a fost avut în vedere de angajator la luarea măsurii concedierii reclamantei a fost art.56 lit.a) Codul muncii.
Potrivit dispozițiilor art.55 Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta astfel: a) de drept;
b) ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea;
c) ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și în condițiile limitativ prevăzute de lege.
Cazurile de încetare de drept ale contractului individual de muncă sunt enumerate la art.56 Codul muncii, iar la lit. a) este prevăzut cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul și-a încetat existența conform legii.
Încetarea contractului de muncă, în acest caz, este o consecință a caracterului strict personal al obligațiilor asumate, care nu pot fi transmisibile de către niciuna din părți altei persoane. Prin desființarea Spitalului Scornicești este firesc să se dispună încetarea contractelor de muncă pentru personalul care nu se poate prelua deoarece nu s-au încadrat în normativul de personal aprobat, nefiind în acest caz o desființare a posturilor.
Dreptul la preaviz este reglementat de art.75 Codul muncii conform căruia persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) și d), al art. 65 și 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare.
Preavizul nu se acordă oricărui salariat care urmează sa fie concediat, ci se acorda numai: (1) salariaților concediați pentru necorespundere profesională; (2) salariaților concediați pentru inaptitudine fizica si/sau psihică și (3)salariaților concediați (individual sau colectiv), prin desființarea postului, pentru motive care nu țin de persoana lor.
Ca atare, textul legal nu prevede obligativitatea acordării preavizului în cazul în care contractul încetează de drept, așa cum este în cazul deciziei pentru concediere, prevăzută de art. 76 alin.1 Codul Muncii.
D. urmare, decizia nr. 135/2013 respectă întocmai dispozițiile art. 56 alin.1 lit.a) din Codul Muncii, fiind vorba despre o încetare a contractului de muncă și nu de o concediere.
Potrivit art. 65 din Codul muncii ,,(1) Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. (2) Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.”.
În speță nu putem vorbi de o desființare a locului de muncă a reclamantei, în sensul art.65, în condițiile în care angajatorul nu se află în situația unei modificări a structurii de personal ci în situația desființării ca persoană juridică. În același sens se reține că în ceea ce privește personalul preluat au fost întocmite noi contracte individuale de muncă cu noul angajator, S. Județean de Urgență Slatina, încetând de drept contractul încheiat cu S. de Pneumoftiziologie Scornicești.
Așa fiind s-a apreciat că temeiul legal al încetării contractului de muncă al reclamantei în mod legal este art.56 lit. a) Codul muncii, astfel încât neacordarea măsurilor de protecție socială prevăzute de lege în alte situații de încetare a contractelor individuale de muncă din motive neimputabile salariatului, nu poate atrage nulitatea deciziei de concediere.
În ceea ce privește motivele de netemeinicie ale deciziei contestate se retine că prin adoptarea HG 1285/2012 privind desființarea Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești și reorganizarea Spitalului Județean de Urgență Slatina s-a prevăzut la art.3 că personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar care își desfășoară activitatea în cadrul unității sanitare prevăzute la art. 1 alin. (1) se preia de către S. Județean de Urgență Slatina.(2) Personalul tehnic-economic-administrativ și de întreținere care își desfășoară activitatea în cadrul unității sanitare prevăzute la art. 1 alin. (1) se preia de către S. Județean de Urgență Slatina, cu încadrarea în normativul de personal, sau, după caz, se redistribuie la alte unități sanitare.
Normarea posturilor de personal T. (din cadrul căruia face parte și reclamanta), a fost făcută potrivit OMS 1224/2010, anexa 9, cap.1, pct. – pentru aparatul funcțional, fiind de 53 posturi. La data desființării Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești, S. Județean de Urgență Slatina nu avea în statul de funcții aprobat posturi vacante de natura celui ocupat de reclamantă. Această situație rezultă din Hotărârea Consiliului Județean O. nr.93/21.08.2012 privind aprobarea organigramei, numărului de personal și statului de funcții pentru SJU Slatina, în care la categoria personal T. au fost prevăzute și aprobate 71 posturi din care 53 posturi pentru aparatul funcțional și 18 posturi pentru „alte funcții incluse în aceeași categorie – art.1 alin.1 din hotărâre.
Apărarea reclamantei în sensul că existau posturi vacante pe care putea fi preluată nu poate fi reținută deoarece ocuparea posturilor vacante se face doar prin concurs, - art.30 Codul muncii, conform căruia (1) Încadrarea salariaților la instituțiile și autoritățile publice și la alte unități bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz. (2) Posturile vacante existente în statul de funcții vor fi scoase la concurs, în raport cu necesitățile fiecărei unități prevăzute la alin. (1). (3) În cazul în care la concursul organizat în vederea ocupării unui post vacant nu s-au prezentat mai mulți candidați, încadrarea în muncă se face prin examen.(4) Condițiile de organizare și modul de desfășurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Față de aceste considerente s-a apreciat că decizia de încetare a raporturilor de muncă nr.135/31.01.2013 este legală și temeinică sens în care a fost respinsă contestația formulată ca neîntemeiată.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului la plata contravalorii tichetelor de masă aferente perioadei 01.12._13, instanța a avut în vedere că potrivit dispozițiilor art.23 din OG 115/2004, personalul încadrat în unitățile sanitare publice finanțate integral din venituri proprii realizate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate beneficiază lunar de 20 de tichete de masă.
Pârâtul a preluat patrimoniul Spitalului de Pneumoftiziologie Scornicești și implicit datoriile acestuia.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, respectiv ștatele de salarii pe această perioadă, se constată că reclamanta a primit contravaloarea tichetelor de masă doar pentru lunile decembrie 2010 și ianuarie și aprilie 2011, aspect confirmat și de pârât.
Pe cale de consecință, pârâtul, în calitate de succesor în drepturi a Spitalului de Pneumoftoziologie Scornicești, a fost obligat la plata către reclamantă a contravalorii tichetelor de masă aferente perioadei 01.12._13 (20 de tichete lunar), cu excepția lunilor decembrie 2010, ianuarie și aprilie 2011.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta M. E. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
S-a susținut că în mod netemeinic instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliului Județean O..
Astfel, prin H.G. 1285/2012, s-a aprobat desființarea Spitalului de Penumoftiziologie Scornicești.
Potrivit dispozițiilor acestui act normativ,pe de o parte, personalul și medical tehnic-economic-administrativ și de întreținere se preia de către S. Județean de Urgență Slatina, iar personalul tehnic-economic-administrativ și de întreținere, care nu se încadrează în normativul de personal, „se redistribuie la alte unități sanitare.”Or, redistribuirea în alte unități sanitare este evident ca nu poate fi de competența Spitalului Județean de Urgență Slatina, ci a Consiliului Județean O., acesta fiind singura structura organizatorică ce are în subordine alte instituții publice cu profil sanitar sau alt profil în cadrul cărora s-ar face o eventuală redistribuire a personalului tehnic-economic-administrativ și de întreținere care nu a fost preluat de către S. Județean de Urgență Slatina. De altfel, această prevedere din Hotărârea de Guvern în cauza are în vedere faptul că S. Județean de Urgență Slatina este un spital aflat în rețeaua autorităților administrației publice locale potrivit prevederilor Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Aceasta înseamnă că acest tip de unități spitalicești se înființează și, respectiv, se desființează prin hotărâre a Guvernului, inițiată de instituția prefectului sau consiliul județean, cu avizul Ministerului Sănătății, dar de asemenea înseamnă că managementul unui astfel de spital este asigurat tot de către autoritatea publică în a cărui subordonare se găsește.
Din acest motiv s-a făcut și precizarea în HG 1285/2012, în sensul de a se încerca redistribuirea personalului tehnic-economic-administrativ și de întreținere la alte unități sanitare.
Pe de altă parte, această prevedere referitoare la redistribuirea personalului, existentă în Hotărârea de Guvern nr.1285/2012, a avut în vedere și un alt aspect, anume faptul ca legislația muncii instituie în sarcina angajatorului, în cazul unei reorganizări a acestuia, obligația să respecte dreptul la protecție socială al angajatului. Aceasta este rațiunea pentru care prin Hotărârea de Guvern 1285/2012 s-a instituit această obligație în sarcina Consiliului Județean O..
În opinia sa, apelanta apreciază că se găsește în prezența unor raporturi de muncă atipice, dat fiind faptul că prin desființarea instituției la care a lucrat, s-au transferat obligațiile acestui angajator în sarcina a două persoane juridice - entități publice distincte -, însă strâns legate prin raporturi de subordonare.
Astfel, pe de o parte, S. Județean de Urgență Slatina a preluat în mod obligatoriu tot personalul medical, iar personalul tehnic-economic-administrativ și de întreținere urma a fi preluat, o parte de către S. Județean de Urgență Slatina, dacă se încadra în normativul de personal aprobat de către C. Județean O. cu respectarea regulilor prevăzute prin Ordinul Ministrului Sănătății nr.1224/2010, iar pentru restul de personal care nu se putea prelua, C. Județean urma să încerce redistribuirea în alte unități sanitare.
Pe de altă parte, un alt argument care justifică prezența și calitatea procesuală a Consiliului Județean este cel legat de faptul că această entitate publică este cea care a aprobat organigrama și statutul de funcții al Spitalului Județean de Urgenta Slatina atât înainte de reorganizare, cât și după reorganizare, fiind de altfel și ordonatorul principal de credit atât pentru unitatea desființată, cât și pentru cea care a preluat personalul urmarea desființării.
În înseși art.1 si 2 din actul normativ de reorganizare se prevede în mod expres că atât managementul Spitalului de Penumoftiziologie Scornicești, cât și cel al S. Județean de Urgență Slatina este preluat de către C. județean O., ceea ce înseamnă că această entitate publica este cea care realizează atât în calitate de ordonator principal de credit, cât și în calitate de « manager », gestionarea, aprobarea organigramei si distribuirea personalului tehnico administrativ.
Ceea ce susține apelanta este că aceste raporturi juridice sunt complexe și interdependente, în așa fel încât dacă de exemplu instanța ar admite cererea sa și ar dispune reîncadrarea pe posturi similare celor deținute anterior, spitalul județean ar argumenta că nu are posturi aprobate prin Statul de funcții si nici nu poate sa înființeze/ suplimenteze, întrucât pentru a suplimenta statul de funcții este nevoit să obțină o hotărâre a Consiliului județean, cel care asigura partea de management.
În acest context, apreciază că în mod eronat a procedat instanța de fond admițând excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean O..
Față de conținutul încheierii, apreciază reclamanta că instanța nu a motivat în fapt și în drept care sunt considerentele care au stat la baza acestei hotărâri, însă, cu toate acestea, nici în preambulul sentinței atacate, nici în dispozitiv, nu face vorbire despre această parte, deși îi comunica sentința civilă. In opinia sa, în mod corect, cererea trebuia pronunțată în contradictoriu cu toate părțile, inclusiv cu partea în cauză - C. județean O..
Pe de altă parte, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Județean O. echivalează cu o îngrădire a dreptului său la apărare, în sensul că îi limitează acțiunile.
In ceea ce privește fondul cauzei, apreciază că în mod netemeinic și nelegal instanța de fond le-a respins primele două capete de cerere.
În opinia sa, atâta vreme cât prin H.G. nr. 1285/2012 s-a prevăzut un termen limită de preluare, la a cărui împlinire se trece la abrogarea unui text de lege, o decizie a Președintelui Consiliului județean nu poate prelungi acest termen.
C. Județean, prin întâmpinare, a susținut că S. de Pneumoftizilogie Scornicești a existat până la data de 31.01.2013. Aceasta înseamnă că în data de 31.01.2013 S. de Pneumoftizilogie Scornicești nu mai exista ca personalitate juridică, deci, pe cale de consecința, nu mai putea emite decizii de încetarea contractelor individuale de muncă.
Pornind de la aceste argumente, apreciază apelanta că în mod netemeinic și nelegal instanța a respins această excepție invocată și recunoscută chiar și de către pârâți.
Un al doilea argument care a vizat nelegalitatea deciziei de încetarea raporturilor de muncă a vizat nerespectarea dreptului la protecția sociala al său, drept garantat de Codul muncii, însă nerespectat de către pârâți.
Astfel, deși prin HG nr.1285/2012 s-a prevăzut ca personalul și medical tehnic-economic-administrativ și de întreținere se preia de către S. Județean de Urgență Slatina, iar personalul tehnic-economic-administrativ și de întreținere (din care face parte și reclamanta), care nu se încadrează în normativul de personal, « se redistribuie la alte unități sanitare. », niciun moment nu i s-a făcut vreo ofertă de locuri de munca sau nu i s-a comunicat că nu există la nivelul unităților sanitare din subordinea Consiliului Județean locuri de muncă similare disponibile.
A precizat, pe de o parte, că redistribuirea în alte unități sanitare este evident că nu poate fi de competența Spitalului Județean de Urgenta Slatina, ci a Consiliului Județean O., acesta fiind singura structură organizatorică ce are în subordine alte instituții publice cu profil sanitar sau alt profil în cadrul cărora s-e face o eventuală redistribuire a personalului tehnic-economic-administrativ și de întreținere care nu a fost preluat de către S. Județean de Urgență Slatina.
Prevederea din HG nr.1285/2012 nu este întâmplătoare, ea reprezentând preluarea unui principiu de drept european și național, anume dreptul la protecție socială și dreptul la realitate de șanse și tratament. In același context apreciază că pârâtele nu au respectat nici dreptul său la protecție în caz de concediere.
Privind situația per ansamblu, se poate observa că situația juridică a personalului T. a fost diferită de cea a personalului medical. Astfel, personalul medical a fost preluat în totalitate de autoritatea juridică nou înființată, însă pentru personalul T., preluarea nu s-a mai făcut, din motive „tehnice", respectiv lipsa de posturi în structura care a preluat obligațiile, respectiv S. Județean de Urgență Slatina.
Toată motivarea instanței se bazează pe faptul că nu s-a încălcat principul dreptului la protecție socială, întrucât unitatea nu era obligată legal să acorde preaviz, pe de o parte, iar pe de altă parte, a reținut instanța că nu exista nici obligația de a pune la dispoziție lista posturilor vacante, dat fiind faptul că în măsura în care ar fi existat posturi vacante, acestea trebuiau ocupate prin concurs.
Ultima parte a motivării instanței, anume aceea a necesitații ocupării prin concurs a eventualelor posturilor vacante existente la momentul preluării Spitalului de Pneumoftizilogie Scornicești este cel puțin contradictorie.
Astfel, pe de o parte, li se spune că potrivit anexei 9 din OMS 1224/2010 pentru aparatul funcțional se prevăd (raportat la numărul de paturi al unității spitalicești) un număr de 53 de posturi. Se reține că potrivit HCJ O. nr. 93/21.08.2012 privind aprobarea organigramei, numărului de personal și statului de funcții pentru S. Județean de Urgență Slatina pentru personalul T. au fost prevăzute 71 de posturi, dincare 53 pentru aparatul funcțional și 18 posturi pentru «alte funcții incluse în aceeași categorie ».
Instanța se raportează strict la organigrama Spitalului Județean de Urgenta Slatina din anul 2012, fapt incorect în opinia sa, întrucât, așa cum rezultă din prevederile OMS 1224/2010, numărul de personal pentru aparatul funcțional si cel asimilat se calculează în funcție de numărul de paturi al unității spitalicești.
Or, după preluarea numărului de paturi aferent Spitalului de Pneumoftizilogie Scornicești, noua organigramă a Spitalului Județean de Urgenta Slatina s-a raportat la noul număr total de paturi rezultat din însumarea numărului de paturi existent si cel preluat.
La acest număr total de paturi se calculează numărul de personal potrivit OMS 1224/2010.
La numărul de personal T. rezultat din aplicarea criteriilor din anexa 9 de la ordinul
anterior menționat, se putea dispune mărirea schemei de personal în limita procentului de 15% prevăzut in art. 7 din același OMS nr. 1224/2010.
Motivarea instanței în sensul că și dacă ar fi existat posturi vacante, trebuiau ocupate
prin concurs, nu este nici temeinică nici legală, întrucât textul de lege derogă de la situația obișnuita, existând o Hotărâre de Guvern care prevede în mod expres că personalul tehnic-economic-administrativ și de întreținere (din care face parte reclamanta), care nu se încadrează în normativul de personal, se redistribuie la alte unități sanitare.Or, legea specială prevede că,în prima fază sunt preluați de entitatea juridică S. Județean de Urgenta Slatina în limita normativului de personal (adică în limita celor 71 de posturi), iar, dacă nu exista posturi disponibile, vor fi redistribuiți.
Nu se face niciun moment precizarea că vor participa la concursuri pentru ocuparea acestor posturi existente și vacante, cum de altfel, nici personalul medical nu a participat la concurs pentru ocuparea posturilor.
Redistribuirea este o operațiune care, în esență, presupune ocuparea unui alt post fără concurs, căci altfel, s-ar găsi în situația oricărui terț, care participa la un concurs pentru ocuparea unui post vacant. și evident că intenția legiuitorului când a introdus sintagma redistribuire a fost tocmai aceea de a le acorda protecție sociala, însă nici S. Județean de Urgenta Slatina si nici C. Județean nu a respectat niciun moment vreun criteriu de protecție socială.
Din statul de funcții aprobat după data de 31.01.2013, depus la dosarul cauzei de către pârâtul S. Județean de Urgenta Slatina, reiese că are în organigramă posturi vacante de natura celui pe care l-a deținut, fapt pe care instanța, deși sesizata, a refuzat să îl motiveze în vreun fel.
Pe de altă parte, Consiliului Județean O., cel căruia îi incumba obligația de redistribuire, nu a pus la dispoziția instanței de judecata niciun moment lista posturilor disponibile de natura celor ocupate de reclamantă, disponibile la celelalte unități sanitare din județ.
Singura concluzie pertinentă care se desprinde din comportamentul celor două entități juridice - S. Județean de Urgenta Slatina si C. Județean O. - este aceea că s-a dorit efectiv concedierea, o concediere mascată realizată cu ocazia unei reorganizări. Or, o astfel de acțiune este interzisă prin Legea 67/2006 și Directiva CE nr. 23/2001, dar și prin art.173 si 174 din Codul muncii.
Pe cale de consecință, având în vedere cele prezentate mai sus, s-a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, anularea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Într-o teză subsidiară, s-a solicitat admiterea apelului, anularea hotărârii atacate si judecarea cauzei de către instanța de apel, iar pe fond admiterea în tot a acțiunii reclamantei, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
În drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art.466 si urm., 480 alin. 1-3 Cod Procedură civilă.
La data de 25.06.2014, intimata S. Județean de Urgență Slatina a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, iar la data de 3.10.2014, intimata C. Județean O. a formulat întâmpinare, prin care a susținut legalitatea soluției Primei instanțe de admitere a excepției lipsei calității sale procesuale pasive.
Apelul este fondat și se va admite pentru considerentele următoare:
Calitatea procesuală pasivă, ca element al acțiunii civile, presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
Prin acțiunea dedusă judecății, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele S. Județean de Urgență Slatina și C. Județean O., anularea deciziei de încetare a activității și reintegrarea sa pe un post corespunzător pregătirii sale profesionale, acordarea despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pentru perioada cuprinsă între data emiterii deciziei și data reintegrării efective, și acordarea contravalorii tichetelor de masă aferente perioadei 1.12.2010-1.02.2013.
Prin încheierea de ședință din 25 septembrie 2013, prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliului Județean O., excepție invocată prin întâmpinare, reținând în esență că atât în cadrul cererii având ca obiect anularea deciziei de încetare a activității și reintegrarea reclamantei pe un post corespunzător pregătirii sale profesionale, cât și în ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere constând în drepturi salariale aferente perioadei anterioare încetării raporturilor de muncă, pârâtul C. județean O. nu este titular de drepturi sau obligații, această calitate revenind angajatorului sau succesorului său.
Concluzia adoptată este corectă în ceea ce privește cererea de anulare a deciziei de încetare a activității și cererea de acordare a contravalorii tichetelor de masă, în aceste raporturi juridice, calitate procesuală pasivă având doar angajatorul, sau, după caz, succesorul în drepturi sau obligații al acestuia, nu și în ceea ce privește cererea subsidiară de reintegrare.
Reclamanta a fost angajată a Spitalului de Pneumoftizilogie Scornicești, în funcția de economist II în cadrul compartimentului financiar contabil, iar la data de 31.01.2013, prin decizia nr. 135, s-a dispus încetarea contractului individual de muncă, potrivit art. 55 lit. a, coroborat cu art. 56 lit.a din Codul Muncii.
Decizia de încetarea a raporturilor de muncă a fost emisă în baza Hotărârii Consiliului Județean O. nr. 118/2012 privind aprobarea propunerii de desființare a Spitalului de Penumoftiziologie Scornicești și reorganizare a Spitalului de Urgență Slatina, precum și HG nr. 1285/2012 privind desființarea Spitalului de Penumoftiziologie Scornicești prin reorganizarea Spitalului Județean de Urgență Slatina
Potrivit art. 2 alin.1 din HG nr. 1285/2012, desființarea Spitalului de Pneumoftizilogie Scornicești se realizează prin reorganizarea acestuia ca structura fără personalitate juridică, în cadrul Spitalului Județean de Urgenta Slatina, unitate sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, al cărui management a fost preluat de către C. Județean O..
Art. 3 alin. 2 din actul normativ precizează că personalul tehnic-economic-administrativ si de întreținere care își desfășoară activitatea în cadrul unității sanitare prevăzute la art. 1 alin. (1) se preia de către S. Județean de Urgență Slatina, cu încadrarea în normativul de personal, sau, după caz, se redistribuie la alte unități sanitare.
Dispoziția legală reflectă un principiu fundamental care guvernează raporturile de muncă, și anume acela al necesității respectării dreptului la protecție socială al angajatului.
Tocmai în considerarea acestei rațiuni a fost menționat în textul de lege că reorganizarea se realizează prin preluarea totală a personalului medical de către S. de Urgență Slatina, și respectiv prin preluarea la același spital, în limita locurilor vacante, urmată de redistribuire, a personalului T..
Legea nu precizează cui îi revine atribuția de redistribuire, însă este evident că noua structură spitalicească care a preluat tot personalul medical și parte din personalul tehnic-economic-administrativ si de întreținere din cadrul spitalului desființat , în limita normativului de personal, nu are competența de a dispune sub acest aspect.
Prin urmare, operațiunea subsidiară de redistribuire a personalului tehnic-economic-administrativ si de întreținere care nu se încadrează în normativul de personal al spitalului Județean de Urgență Slatina este de competența Consiliului Județean O., autoritate publică care exercită managementul asistenței medicale, în condițiile art. 18 alin.1 din OUG nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare.
Această concluzie decurge și din dispozițiile art.7 și 8 din Ordinului nr. 1224/2010, potrivit cărora operațiunea de repartizare a numărului de posturi este de competența managerului.
Totodată, structura organizatorică a Spitalului de Urgență Slatina, atât anterior, cât și ulterior reorganizării, a fost supusă aprobării, prin dispoziție, Consiliului Județean O..
Sub acest aspect, nu este relevant faptul că pârâtul C. Județean O. nu are calitatea de angajator și că nu este succesorul în drepturi și obligații al spitalului desființat, ci împrejurarea că C. Județean are calitatea de manager al asistenței medicale, situație în care această parte are calitate procesuală pasivă în ceea ce privește cererea accesorie de reintegrare a reclamantei pe un post corespunzător pregătirii sale profesionale, prin redistribuire, în condițiile stipulate de HG nr. 1285/2012.
Față de considerentele expuse, Curtea apreciază că prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului față de pârâtul C. Județean O., astfel că sunt incidente dispozițiile art. 480 alin.2 Cod pr. civ. În baza acestor dispoziții legale, față de împrejurarea că soluționarea tuturor capetelor de cerere se află într-o strânsă interdependență, și în vederea unei unitare judecări a cauzei, urmează a se admite apelul, a se anula hotărârea atacată și a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, având în vedere că prin motivele de apel s-a solicitat în mod expres luarea acestei măsuri.
În rejudecare, Tribunalul va examina efectele juridice create prin încetarea activității Spitalului Scornicești în raport cu reclamanta, în limitele învestirii, inclusiv în ceea ce privește obligațiile născute în sarcina Consiliului Județean O..
Soluția adoptată face inutilă examinarea în această fază procesuală a criticilor referitoare la fondul cauzei, care însă, vor fi avute în vedere de instanța de trimitere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta M. E., domiciliată în Scornicesti, ., .. B, ., județ O. împotriva sentinței civile nr. 423 din 16 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul O. – Sectia I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți S. DE URGENȚĂ SLATINA, C. JUDEȚEAN O., având ca obiect contestație decizie de concediere.
Anulează sentința și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului O..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Octombrie 2014.
Președinte, E. S. | Judecător, M. M. | |
Grefier, V. R. |
Red.jud.M.M.
Tehn.MC/4 ex.
Data red.
j.f. D.S.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
