Contestaţie decizie de pensionare. Hotărâre din 03-06-2014, Curtea de Apel CRAIOVA

Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 03-06-2014 în dosarul nr. 7010/95/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 2340/2014

Ședința publică de la 03 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: M. C.

Judecător: P. P.

Grefier: M. M.

x.x.x

Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamantul B. I., domiciliat în municipiul Tg.J., ., nr.3, ., ., împotriva sentinței civile nr. 35/20.01.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, cu sediul în Tg. – J., ., județul Gorj, C. C. DE CONTESTAȚII DIN C. CASEI NAȚIONALE DE PENSII PUBLICE BUCUREȘTI, cu sediul în București, ., sector 2, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant B. I., lipsind intimatele pârâte C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, C. C. DE CONTESTAȚII DIN C. CASEI NAȚIONALE DE PENSII PUBLICE BUCUREȘTI

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, după care;

Apelantul reclamant B. I. depune în ședința publică un set de înscrisuri.

Curtea, constatând că nu sunt excepții de invocat și cereri de formulat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra apelului

Apelantul reclamant B. I. a solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței, în sensul anulării deciziei emise de CJP Gorj și, respectiv, a hotărârii emisă de C. C. DE CONTESTAȚII, cu consecința obligării pârâtei C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ la emiterea unei noi decizii de pensionare, în raport cu data formulării cererii, prin care să valorifice perioadele 11.11._87 și 01.03._01, ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă în procent de 100%.

CURTEA

Asupra apelului de față;

Prin sentința apelată, Tribunalul Gorj a respins contestația reclamantul B. I., cu CNP_, domiciliat în municipiul Tg.J., ., nr.3, ., ., în contradictoriu cu pârâtele C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, cu sediul în Tg. – J., ., județul Gorj și C. C. DE CONTESTAȚII DIN C. CASEI NAȚIONALE DE PENSII PUBLICE BUCUREȘTI, cu sediul în București, ., sector 2.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin decizia nr._/30.11.2011, emisă de C. Județeană de Pensii Gorj, s-a admis cererea reclamantului de înscriere la pensia de invaliditate, fiind stabilită o pensie în cuantum de 1297 lei, începând cu data de 07.10.2011. La stabilirea pensiei s-a avut în vedere stagiul de cotizare complet de 35 ani și stagiul de cotizare realizat de 37 ani, 11 luni și 22 zile.

Reclamantul a contestat această decizie la C. C. de Contestații în conformitate cu prevederile art. 149 din Legea nr.263/2010, fiind nemulțumit de faptul că nu au fost valorificate perioadele 11.11.1982 – 16.03.1987 și 01.03.1991 – 01.04.2001, ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă.

Prin hotărârea nr. 5244/17.07.2013, C. C. de Contestații a respins contestația reclamantului ca neîntemeiată, constatând că, prin decizia nr._/30.11.2011, în mod corect C. Județeană de Pensii Gorj nu a valorificat perioadele 11.11.1982 – 16.03.1987 și 01.03.1991 – 01.04.2001, ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă, întrucât funcțiile de șef atelier prefabricate și șef secție producție nu presupun lucru efectiv alături de personalul muncitor de bază în condiții de șantier, potrivit prevederilor H.G. nr.1223/1990.

Prin prezenta contestație, reclamantul contestă hotărârea nr.5244/15.07.2013, emisă de C. C. de Contestații și decizia nr._/30.11.2011 emisă de C. Județeană de Pensii Gorj, ca fiind netemeinice și nelegale, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea Casei Județene de Pensii Gorj să-i valorifice perioadele în litigiu, respectiv 11.11.1982 – 16.03.1987 și 01.03.1991 – 01.04.2001, ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă, invocând în acest sens adeverința nr.234/29.02.2008.

Conform dispozițiilor Ordinului 50/1990, instanța a reținut că încadrarea activității prestate de angajați în grupele de muncă reglementate anterior anului 2001 și eliberarea de adeverințe în acest sens constituie atributul angajatorilor.

Așadar, conform punctului 6 din Ordinul 50/1990:

„Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)”

Potrivit art.1 din H.G. 1223/1990, „ personalul care este în activitate și care a lucrat la locurile de muncă sau activitățile cu condiții de muncă nocive, grele sau periculoase de pe șantierele de construcții-montaj, grupurile de șantiere și întreprinderile-șantier, inclusiv unitățile de deservire ale acestora: bazele de producție, depozitele, laboratoarele, unitățile de mecanizare se încadrează în grupa a II-a de munca în vederea pensionării, pentru întreaga perioada efectiv lucrata după 18 martie 1969”.

De asemenea, la art. 2 din aceeași hotărâre se prevede că „nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa a II-a de munca, se face de consiliile de administrație, împreună cu sindicatele libere din unități”.

Prin urmare, atributul nominalizării persoanelor care se încadrează în grupa II de muncă, revine consiliilor de administrație, împreună cu sindicatele libere din unități.

În speță, prin adeverințele depuse la dosarul de pensionare de către reclamant nu se atestă faptul că activitatea desfășurată în perioadele 11.11.1982 – 16.03.1987 și 01.03.1991 – 01.04.2001, în cadrul S.C. Citex S.A. Tg-J., a fost încadrată în grupa a II-a de muncă, în conformitate cu prevederile Ordinul 50/1990 și H.G. 1223/1990.

Astfel, prin adeverința nr.234/29.02.2008, emisă de S.C. Citex S.A. Tg-J. (fila 63 din dosar), se atestă faptul că în perioada 01.11._01 reclamantul a exercitat funcțiile subinginer, șef atelier prefabricate, ajutor șef brigadă și șef secție.

De asemenea, prin adeverința de venituri nr.876/27.12.2007, emisă de S.C. Citex S.A. Tg-J.(fila 64 din dosar), se atestă perioadele în care reclamantul a beneficiat de indemnizație de conducere de 10% din salariul de încadrare și de o diferență de 20% față de salariul de încadrare, pentru program prelungit.

Ori, raportat la prevederilor art.103 alin.1 și 2 și 116 din Legea 263/2010, stabilirea și respectiv recalcularea pensiei se face la cerere, în baza actelor doveditoare depuse la dosarul de pensionare.

Prin urmare, în raport de actele depuse la dosarul de pensionare, în mod corect nu au fost valorificate perioadele 11.11.1982 – 16.03.1987 și 01.03.1991 – 01.04.2001 în grupa a II-a de muncă prin decizia de pensie nr._/30.11.2011 și, prin urmare, hotărârea nr.5244/15.07.2013, emisă de C. C. de Contestații, prin care a fost respinsă contestația reclamantului împotriva deciziei de pensie nr._/30.11.2011 este temeinică și legală.

Ulterior, C. Județeană de Pensii a emis o nouă decizie de pensie, prin care a fost revizuită decizia de pensie nr._/30.11.2011, care a fost contestată de reclamant la C. C. de Contestații(contestația de la fila 12 din dosar)

Față de considerentele expuse, instanța a respins contestația de față, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamantul B. I., pe care a criticato pentru netemeinicie și nelegalitate arătând că în mod greșit adeverința nr. 234/29.02.2008 emisă de .. J. prin care se atestă că activitatea desfășurată, în perioada 01.11.1979 – 01.04.2001, când a fost încadrat pe funcțiile de sub inginer, șef atelier prefabricate, ajutor șef brigadă, șef secție, se încadrează în grupa a II a de muncă în procent de 100%, a fost valorificată numai parțial, respectiv pentru perioadele 01.11.1979 – 11.11.1982 și 16.03.1987 – 01.03.1991, nu și pentru perioadele 11.11.1982 – 16.03.1987 și 01.03.1991 – 01.04.2001.

În dezvoltarea acestui motiv de apel reclamantul arată că, nominalizarea activității sale în grupa a II a de muncă nu poate fi cenzurată de C. Județeană de Pensii, câtă vreme dispozițiile HG nr.1223/1990 nu exceptează de la încadrarea în această grupă de muncă anumite categorii de persoane, în raport de funcțiile deținute.

Instanța de fond trebuia să solicite intimatei o copie lizibilă a adeverinței nr.234/29.02.2008 emisă de .. J., și nu să-și argumenteze sentința pe scurte considerații teoretice, fără a preciza în concret de ce nu a fost luată în considerare această adeverință, pentru a putea fi analizată legalitatea acestei sentințe.

Apelul este nefondat.

Examinând sentința prin prisma criticilor formulate de reclamant în apel Curtea, constată că, acestea privesc nevalorificarea perioadelor 11.11.1982 – 16.03.1987 și 01.03.1991 – 01.04.2001, ca fiind lucrate în grupa a II a de muncă, în raport de care se stabilesc drepturile de pensie.

Instanța de fond, întemeiat a apreciat, în baza probatoriului administrat că, activitatea desfășurată de reclamant în aceste perioade nu se încadrează în grupa a II a de muncă, deoarece natura funcțiilor îndeplinite, șef atelier prefabricate, șef secție producție industrială, nu presupune lucrul efectiv alături de personalul muncitor de bază în condiții de șantier.

Potrivit Notei de fundamentare care a stat la baza emiterii HG nr. 1223/1990, acest act normativ reglementează situația personalului muncitor și personalului tehnic care prin natura sarcinilor de serviciu și-au desfășurat activitatea în condiții grele de muncă, datorită lucrului în aer liber, sub influența permanentă a intemperiilor (ploi, zăpezi vânt) și temperaturilor mediului ambiant, lucrul în general la înălțimi mari, pe schelă cu asigurarea în centură, sub nivelul solului, în săpături deschise, în subteran, efort fizic mare.

Or, în cauză, prin probele administrate reclamantul nu a făcut dovada că, desfășurarea activităților în funcțiile de șef serviciu, șef atelier prefabricate și șef secție producție, s-a făcut efectiv alături de personalul muncitor în condiții de șantier, pentru a putea fi încadrate în grupa II a de muncă, potrivit prevederilor HG nr. 1223/1990.

În adeverința nr. 234/29.02.2008 emisă de .. J., invocată de apelantul reclamant nu se atestă că, activitatea desfășurată de reclamant în perioadele 11.11.1982 – 16.03.1987 și respectiv 01.03.1991 – 01.04.2001, se încadrează în grupa a II a de muncă, ci doar se menționează funcțiile pe care a fost încadrat în aceste perioade, respectiv, subinginer, șef atelier prefabricate, ajutor șef brigadă, șef secție, așa încât întemeiat nu a fost avută în vedre la instanța de fond, critica sub acest aspect fiind neântemeiată.

Prin scrisoarea nr. 436/962/18.03.1998, MMPS arată că, dispozițiile HG nr. 1223/1990 prin care s-a dispus încadrarea în grupa a II a de muncă, nu includ și, persoanele care nu lucrează nemijlocit în activitatea de construcții montaj fiind exemplificate, în acest sens, cele care au fost încadrați pe funcțiile de șef depozit, magazineri, merceologi, contabili, statisticieni, planificatori, directorul, directorul adjunct, contabilul șef,, șefii de servicii (tehnic, tehnic –economic), șefi de birou, șeful de birou garaj, economiști, șeful de atelier, consilierul juridic, jurist-consult, funcționarii administrativi și economici, revizorii contabili, inspectorii de personal dactilograful, operatorii telex, radio, telefon paznicii, portarii laboranții, deoarece acești salariați nu au lucrat la locuri de muncă sau activități cu condiții nocive, grele sau periculoase.

Față de cele prezentate Curtea, constată ca fiind neîntemeiat apelul și în temeiul art. 480 Cod procedură civilă îl va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul B. I., domiciliat în municipiul Tg.J., ., nr.3, ., ., împotriva sentinței civile nr. 35/20.01.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, cu sediul în Tg. – J., ., județul Gorj, C. C. DE CONTESTAȚII DIN C. CASEI NAȚIONALE DE PENSII PUBLICE BUCUREȘTI, cu sediul în București, ., sector 2, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 03 Iunie 2014.

Președinte,

M. C.

Judecător,

P. P.

Grefier,

M. M.

Red.Jud.M.C.

Tehnored.M.M.

5ex./05.06.2014.

j.f.A..B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie decizie de pensionare. Hotărâre din 03-06-2014, Curtea de Apel CRAIOVA