Recalculare pensie. Decizia nr. 1528/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1528/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-04-2014 în dosarul nr. 6921/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1528/2014
Ședința publică de la 24 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. V.
Judecător F. D.
Grefier N. D.
x.x.x.x
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelantul reclamant I. R. L. – com. Cătunele, ., județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.34/16.01.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți G. R. – București, ..1, sector 1, M. DE FINANȚE – București, . București, C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE – București, ., sector 2 ,,având ca obiect recalculare pensie”.
La apelul nominal făcut în ședință au lipsit părțile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat următoarele: apelul a fost declarat și motivat în termen legal, precum și lipsa părților care au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.411cod pr.civ., după care constatându-se cauza în stare de judecată s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra apelului civil de față.
Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr.34 de la 16.01.2014 a respins excepția necompetentei materiale a Tribunalului Gorj, invocată de pârâtul G. R..
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului G. R., invocată de pârâtul G. R..
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. M., Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor Vârstnice, invocată de pârâtul M. M., Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor Vârstnice.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. Națională de Pensii Publice, invocată de pârâta C. Națională de Pensii Publice.
A respins acțiunea ulterior precizată, formulată de reclamantul I. L., domiciliat în comuna Cătunele, ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâții G. R., cu sediul în București, ., sector 1, M. M., Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor Vârstnice, cu sediul în București, ., nr.2-4, sector 1, Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul procesual ales la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj din Târgu-J., ., județul Gorj, și pârâta C. Națională de Pensii Publice, cu sediul in București, ., sector 2, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
În conformitate cu prevederile art.248 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură sau de fond, care fac de prisos, în tot sau în parte, administrarea probelor, sau, după caz, cercetarea în fond a pricinii.
În consecință, a analizat cu precădere, mai întâi excepția necompetentei materiale a Tribunalului Gorj, excepție de ordine publică, invocată de pârâtul G. R.:
Pârâtul a invocat excepția necompetentei materiale a Tribunalului Gorj, pe motiv că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, intră în competenta de soluționare pe fond a secțiilor de contencios administrativ si fiscal ale curților de apel, iar litigiul de față are aceasta natură prin calitatea pârâtului, G. R.-autoritate a administrației publice centrale, cât si obiectul cererii.
În speța de față, prin cererea de chemare in judecata, reclamantul I. L. a solicitat obligarea pârâților G. R., M. M., Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor Vârstnice, Ministerul Finanțelor Publice, C. Națională de Pensii Publice la aplicarea prevederilor art. 102 din Legea nr.263/2010, pentru majorarea punctului de pensie cu 100% din rata inflației si 50% din diferența salariului mediu brut. De asemenea, a solicitat ca Ministerul Finanțelor Publice să recalculeze penalitățile care sunt plătite acestuia de persoanele fizice si juridice pentru ce nu își achită la termen datoriile către stat(fila 1 din dosar).
La solicitarea instanței reclamantul si-a precizat acțiunea, arătând că a solicitat aplicarea art.102 din Legea nr.263/2010 pentru 2011 si 2012, precum si pentru 2013, pe baza datelor comunicate de Institutul Național de S. (fila 6 din dosar).
Ulterior, prin precizarea de la fila 34 din dosar reclamantul I. L. a arătat că a contestat numărul de puncte și valoarea punctului de pensie începând cu 01.01.2013.
La data de 12.12.2013 reclamantul si-a precizat acțiunea, arătând că solicita, în contradictoriu cu pârâții G. R., M. M., Familiei, Protecției Sociale și si Persoanelor Vârstnice, Ministerul Finanțelor Publice si C. Națională de Pensii Publice, recalcularea pensiei conform art.102 din Legea nr.263/2010, începând cu data intrării in vigoare a Legii nr.263/2010, la o valoarea a punctului de pensie de 738,8 lei majorat cu 100% din rata inflației anuale si 50% din diferența de câștig mediu salarial pe economie(fila 66 din dosar). Prin urmare, prin cererea aplicare a art.102 din Legea nr.263/2010 reclamantul a înțeles să solicite recalcularea pensiei în raport cu prevederile art.102 din Legea nr.263/2010.
Astfel, obiectul acțiunii de față îl constituie recalcularea pensiei reclamantului, litigiul de față fiind un litigiu de asigurări sociale, care se soluționează în primă instantă, în conformitate cu art.152(,,Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel,,), art. 153 lit.g(,,Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind modul de calcul și de depunere a contribuției de asigurări modul de stabilire și de plată a pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale,,) și 154 din Legea nr.262/2010(Cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul)de tribunalul de la domiciliul reclamantului.
Reținând si faptul că unul dintre pârâți este C. Națională de Pensii Publice, precum si prevederile art.112 din Codul de procedură civilă, conform cărora cererea de chemare in judecată formulată împotriva mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia, Tribunalul Gorj este competent să soluționeze cauza de față, astfel că excepția necompetentei materiale invocate de pârâtul G. R. a fost respinsă.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții G. R., M. M., Familiei și Protecției Sociale, Ministerul Finanțelor Publice:
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății.
Obligația de recalculare a pensiei revine caselor teritoriale de pensii, în speță Casei Județene de Pensii Gorj, în baza prevederilor art.116 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, conform cărora ,,Încetarea, suspendarea sau reluarea plății pensiei, precum și orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, în condițiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie,,.
De asemenea, potrivit art.18 lit.e din Hotărârea de Guvern nr. 118 din 6 martie 2012 privind aprobarea Statutului Casei Naționale de Pensii Publice, intre atribuțiile caselor teritoriale de pensii este si aceea de a stabili cuantumul drepturilor de asigurări sociale și efectuarea plătii acestora, potrivit legii.
De asemenea, art.138 lit. a din Legea 263/2010 prevede că, în aplicarea Legii nr.263/2010, C. Națională de Pensii Publice îndrumă și controlează modul de aplicare a dispozițiilor legale de către casele teritoriale de pensii, deci nu stabilește, recalculează, plătește drepturi de pensie. Totodată, o astfel de atribuție nu este prevăzută de lege nici in sarcina G. R., M. M., Familiei si Protecției Sociale, Ministerul Finanțelor Publice.
Prin urmare, s-au admis excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a pârâților si s-a respins acțiunea ulterior precizată, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasivă. Cu privire la celelalte excepții invocate de pârâtul G. R., față de cele mai sus menționate instanța a apreciat că nu se mai impune soluționarea lor.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel I. R.L..
În motivarea apelului a arătat că Tribunalul Județean Gorj nu a ținut cont de prevederile Legii 263/2010, art.102.
Arată că acesta a fost amânat de Guvern din 2011 cu 2 (doi) ani depunerea în vigoare datorită crizei economice, urmând ca începând cu ianuarie 2013 să se aplice prevederile legii.
Mai arată că G. la data de 22.01.2013 emite OG nr.1 publicată în Monitorul Oficial din 23.01.2013 prin care aduse modificări art.102 în legătură cu recalcularea corectă a valorii punctului de pensii și stabilește că pentru 2013 este de 760,1 lei.
După aliniatul 2 introduce un nou aliniat prin care se stabilește că pentru anul următor se ia în calcul majorarea valorii punctului de pensii cu datele publicate de I.N.S. pentru anul anterior.
Pentru anul 2014 trebuia luată în calcul sută la sută inflația din 2012 de 4,95 % plus 50% a câștigului mediu salarial pe anul 2012 de 121,5 lei.
În hotărârea din 16.10.2013 G. nu și-a mai respectat nici propria OG și aplică o majorare a valorii punctului de pensii cu 3,74 % din rata inflației, stabilind valoarea punctului la 790,7 lei.
La data de 29.10.2013 CCR stabilește că OG nr.1/2013 este neconstituțională și nu poate fi aplicată retroactiv.
La data de 5.11.2013 CCR constată că și OG din 2011 pentru amânarea cu 2 ani este neconstituțională.
Consideră că M. M. avea obligația ca ordonator de credite să stabilească adevărata valoare a punctului de pensie și să-l prezinte în Guvern și la M. Finanțelor pentru a fi prins în buget pe 2014.
Menționează că Tribunalul Județean Gorj are la dosar atât OG nr.1, cât și hotărârea CCR în care se arată că OG nr.1 nu este constituțională și că G. în calitate de putere executivă are obligația aplicării Legii 263/2010 fără nici o modificare.
Apreciază că, față de cele arătate mai sus, avea obligația să oblige CNPP ca împreună cu M. M. să recalculeze valoarea punctului de pensii începând cu 2011 și să prezinte Guvernului aceste date pentru a fi prinse în bugetul pe 2014 (menționează că la data respectivă bugetul nu era stabilit).
Față de cele arătate mai sus solicită casarea hotărârilor Tribunalului județean Gorj și obligarea Guvernului, Ministerului M. să recalculeze valoarea punctului de pensii începând cu 2011.
De asemenea, M. de Finanțe să recalculeze penalizările legale conform legii de 0,.5 % pentru fiecare zi de întârziere.
Intimatul G. R. a depus întâmpinare solicitând instanței să mențină dispozițiile în ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a Guvernului R..
Consideră că în această privință instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală. Astfel, instanța a reținut în mod corect că în cuprinsul cererii de chemare în judecată nu este menționat nici un act normativ emis de G. R., care prin dispozițiile sale să aducă o vătămare unui drept al reclamanților. De asemenea, reclamantul nu a pretins și nici nu a dovedit faptul că G. R. ar refuza nejustificat să răspundă sau să soluționeze o petiție.
Potrivit prevederilor constituționale și celor ale legii speciale de organizare și funcționare (Legea nr.90/2001), G. R. este un organ colegial, fără personalitate juridică civilă, care asigură realizarea politicii interne și externe a țării, precum și conducerea generală a administrației publice, iar pentru realizarea atribuțiilor sale adoptă acte administrative de autoritate pe baza și în vederea executării legii.
Acest organ colegial poate sta în justiție, în calitate de pârât, numai în litigiile de contencios administrativ, atunci când este contestată legalitatea actelor administrative pe care le adoptă, în acest caz fiind în prezența unei capacități juridice speciale de drept public, fundamentată pe prevederile constituționale și pe dispozițiile legii speciale de organizare și funcționare-Legea 90/2001- acordând acestui organ al administrației de stat dreptul de a adopta acte administrative, implicit, legea îi acordă și capacitatea de a sta în judecată, atunci când instanțele judecătorești exercită, în condițiile stabilite de Legea nr.554/2004, controlul legalității actelor sale.
Potrivit Legii 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, G. este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează în baza votului de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice.
Pentru aceste motive, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
M. M., Familiei, protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului.
În motivarea cererii arată că din petitul cererii de chemare în judecată, reclamantul, titular al deciziei de pensie emisă de C. Județeană de Pensii Gorj, a solicitat obligarea acesteia la recalcularea pensiei, fiind nemulțumit de calculul punctajului mediu anual pentru întreaga perioadă de activitate.
Astfel, MMFPSPV a solicitat instanței de fond să constate că cererea de chemare în judecată formulată de către domnul I. R. L., este îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, în ceea ce privește M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Față de obiectul cererii de chemare în judecată a învederat instanței să constate și să admită excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin întâmpinarea depusă a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivată de următoarele argumente:
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă) și între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul dedus judecății (calitate procesuală pasivă).
Arată că instanța are obligația de a verifica calitatea procesuală a fiecărei părți, în privința pârâtului trebuind să constate că este titularul obligației în raportul juridic dedus judecății pentru a putea impune, în sarcina acestuia, o anumită conduită în urma soluționării cauzei cu care a fost investită.
Astfel, rezultă că dreptul pretins de reclamant trebuie să-și poată obține recunoașterea sau realizarea în contradictoriu cu persoana chemată în judecată sau pârâtul trebuie să fie partea obligată la o anumită conduită în raport de dreptul reclamantului.
Reclamantul mai trebuie să justifice și de ce este îndreptățit să cheme pârâtul în judecată, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul juridic dedus judecății.
De altfel în condițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și anume ale art. 131, C. națională de pensii publice (CNPP) este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administrației publice centrale administrează sistemul public de pensii.
Conform art. 10 din HG nr. 11/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului M., Familiei și Protecției Sociale, MMFPS este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având rol de sinteză și de coordonare a aplicării strategiei și politicilor Guvernului în domeniile muncii, familiei și protecției sociale și, în această calitate, are doar posibilitatea de a executa dispozițiile unei legi, ordonanțe, ordonanțe de urgență sau hotărâri de guvern.
Potrivit art. 9 alin. (2) din HG nr. 11/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului M., Familiei și Protecției Sociale, cu modificările și completările ulterioare (actualmente HG nr. 10/2013 art. 9 alin. (2)), ministrul muncii, familiei și protecției sociale deleagă atribuțiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite al bugetului asigurărilor pentru șomaj Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și pentru ordonatorul principal de credite al bugetului asigurărilor sociale de stat Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, în condițiile legii.
Principiul legalității reprezintă, pe de o parte, temeiul administrației publice, activitatea sistemului administrației publice desfășurându-se pe baza legii și în vederea executării acesteia și, totodată, reprezintă o limitare, o constrângere, deoarece activitatea administrației publice trebuie să fie realizată doar în limitele prevederilor legii, cu observarea și respectarea strictă a acestora.
Precizează faptul că, Tribunalul Gorj, ca instanță de fond, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a respins acțiunea reclamantului ca fiind îndreptată împotriva unei persoane juridice fără calitate procesuală pasivă în prezenta cauză dedusă judecății.
Având în vedere toate mențiunile de mai sus, rugăm instanța de apel să constate că, MMFPSPV nu este instituția care stabilește drepturile salariate ale reclamanților și drepturile de asigurări sociale, nu emite decizii de pensie, nu stabilește cuantumul pensiei și nici plata acesteia, nu are atribuții de recalculare și de revizuire a pensiei, nu „patronează” casele teritoriale de pensii, nu este autoritate judecătorească, nu este organ legiuitor, prin urmare, nu a comis nicio discriminare, așadar, solicită instanței să admită că, în sarcina MMFPSPV, raportat la pretențiile reclamantei și la motivarea cererii de chemare în judecată, nu există vreun raport obligațional de plată a despăgubirilor pretinse de reclamantă.
Solicită să se mențină sentința pronunțată în cauză și să se constate și să se admită excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și să se respingă acțiunea reclamantului ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
C. Națională de Pensii Publice (CNPP) a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate.
Arată că prin sentința civilă nr.34/16.01.2014 Tribunalul Gorj în mod corect a respins acțiunea reclamantului față de C. Națională de Pensii Publice ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Învederează instanței de apel că soluția pronunțată de către instanța de fond este temeinică și legală și a fost dată cu aplicarea corectă a legii fiind motivată în fapt și în drept.
Apreciază că în mod corect și în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, Tribunalul Gorj a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată și pe cale de consecință a respins acțiunea față de C. Națională de Pensii Publice.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă) și între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul dedus judecății.
Instanța de judecată are obligația de a verifica calitatea procesuală a fiecărei părți, în privința pârâtului trebuind să constate că este titularul obligației în raportul juridic dedus judecății pentru a putea impune, în sarcina acestuia, o anumită conduită în urma soluționării cauzei cu care a fost învestită.
Prin urmare, reclamantul trebuie să dovedească în mod concret prin ce modalitate drepturile subiective au fost încălcate sau nesocotite.
Ca autoritate publică centrală a administrației de stat, C. Națională de Pensii Publice îndeplinește atribuțiunile expres prevăzute în Statutul său, aprobat prin HG nr. 118/2012 privind Statutul Casei Naționale de Pensii Publice.
Astfel, CNPP are în subordine case județene de pensii și C. de Pensii a Municipiului București, denumite generic „case teritoriale de pensii", unități cu personalitate juridică, potrivit art. 2 din HG nr. 118/2012.
CNPP gestionează sistemul de pensii la nivel național și nu individual, astfel că o cerere ce are ca obiect stabilirea și calcularea (recalcularea) drepturile individuale de pensii, nu intră în atribuțiile CNPP, ci ale casei teritoriale de pensii de la domiciliul reclamantei.
În conformitate cu prevederile art. 18 lifc e) din statutul CNPP aprobat prin HG nr.118/2012 „casele teritoriale de pensii au următoarele atribuții:... e) stabilesc cuantumul drepturilor de asigurări sociale individuale și efectuează plata acestora, potrivit legii;
Prin urmare, toate cererile de pensionare sunt de competența caselor teritoriale de pensii.
CNPP nu are competența de a stabili drepturile individuale de asigurări sociale ale asiguraților si nici de a calcula, recalcula drepturile de pensie ale reclamantului, aceste atribuții revenind caselor teritoriale de pensii care dețin și întreaga documentație care a stat la baza emiterii deciziilor de pensie ale acestora, aceste documente nefiind deținute de CNPP.
Astfel, potrivit dispozițiilor actului normativ susmenționat, respectiv art.18 lit.e) din Statutul CNPP, aprobat prin HG nr.118/2012, rezultă că CNPP nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Pe cale de consecință, în situația în care nu se va admite excepția lipsei calității procesuale a CNPP, decizia ce urmează a fi pronunțată în cauză nu va putea fi pusă în executare față de CNPP, care nu are atribuțiuni în acest sens.
Solicită admiterea apelului și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală.
În drept invocă prevederile aart.417 alin.(5) Cod pr.civilă.
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor invocate și apărărilor formulate, în raport se apreciază că apelul este nefondat, din următoarele considerente:
Susținerea apelantului în sensul că instanța trebuia să oblige CNP și MMFPS să-i recalculeze cuantumul pensiei prin recalcularea valorii punctului de pensie începând cu anul 2011 până în prezent nu poate fi primită întrucât obligația de recalculare a pensiei revine caselor teritoriale de pensii, în speță Casei Județene de Pensii Gorj, în baza prevederilor art.116 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, conform cărora ,,Încetarea, suspendarea sau reluarea plății pensiei, precum și orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, în condițiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie,,.
Totodată, în raport de dispozițiile art.18 lit.e din Hotărârea de Guvern nr. 118 din 6 martie 2012 privind aprobarea Statutului Casei Naționale de Pensii Publice, una dintre atribuțiile importante ale caselor teritoriale de pensii este si aceea de a stabili cuantumul drepturilor de asigurări sociale și efectuarea plătii acestora, potrivit legii și față de prevederile art.138 lit. a din Legea 263/2010 potrivit cu care, în aplicarea Legii nr.263/2010, C. Națională de Pensii Publice îndrumă și controlează modul de aplicare a dispozițiilor legale de către casele teritoriale de pensii, deci nu stabilește, recalculează, plătește drepturi de pensie, se apreciază că prin sentința apelată s-a pronunțat o soluție legală, față de obiectul acțiunii raportat la textele de lege incidente în cauză. Totodată, o astfel de atribuție nu este prevăzută de lege nici in sarcina G. R., M. M., Familiei si Protecției Sociale, Ministerul Finanțelor Publice.
Prin urmare, în mod corect s-au admis excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a pârâților si s-a respins acțiunea ulterior precizată, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasivă. Cu privire la celelalte excepții invocate de pârâtul G. R., față de cele mai sus menționate instanța a apreciat în mod just că nu se mai impune soluționarea lor.
În considerarea celor expuse anterior, apelul nefiind fondat, urmează a fi respins, iar sentința va fi menținută ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul reclamant I. R. L., domiciliat în ., județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.34/16.01.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți G. R., cu sediul în București, ..1, sector 1, M. DE FINANȚE, cu sediul în București, . sector 5, M. M., cu sediul în București, . nr.2-4 sector 1,C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 2.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Aprilie 2014
Președinte, I. V. | Judecător, F. D. | |
Grefier, N. D. |
Red.jud.F.D.
12.05._ ex/AS
j.f.N.C.B.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Hotărâre din 03-06-2014,... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 3019/2014.... → |
|---|
