Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1611/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1611/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-11-2014 în dosarul nr. 6212/63/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1611
Ședința publică de la 25 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător M. C.
Judecător P. P.
Grefier M. V. A.
******************************
Pe rol, judecarea recursului formulat de contestatorul R. C. G., împotriva sentinței nr. 4185 din 8.05.2013, pronunțată de Tribunalul D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. DE P. SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că prin încheierea de ședință din data de 09 iulie 2013 judecarea cauzei a fost suspendată pentru lipsa nejustificată a părților și că, potrivit referatului întocmit de grefă, s-a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei pentru constatarea perimării, după care;
Instanța, în raport de referatul întocmit de grefierul de ședință, potrivit art. 248 Cod procedură civilă, a ridicat excepția perimării recursului, trecând la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin sentința civilă nr. 4185 din 8.05.2013 a respins contestația formulată de contestatorul R. C. G., în contradictoriu cu intimata C. DE P. A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE, privind decizia de pensie nr._/2010 emisă de intimată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Contestatorul a beneficiat de pensie de serviciu stabilită conform Legii nr. 164/2001.
În condițiile Legii nr. 119/2010 drepturile sale de pensie au fost recalculate, fiind emisă decizia de pensie nr._/2010, contestată în cauză, cu consecința reducerii cuantumului acestora.
Conform prevederilor Legii nr. 119/2010, pensiile de serviciu ale militarilor, alături de alte pensii serviciu, au devenit pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 așa cum a fost modificată și completată ulterior. Recalcularea acestora s-a realizat prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizându-se algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr.19/2000 și respectându-se metodologia stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 735/21.07.2010.
Astfel, potrivit art. 1 lit. a, b din Legea 119/2010 „Pe data intrării in vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii in interesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si Alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare: a) pensiile militare de stat; b) pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor;
În art. 3 alin 3 se prevede că „În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”.
Potrivit art. 4 alin 1 lit. a „Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile in evidența cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează: a) într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b)”.
Conform art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 "pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează conform algoritmului de calcul utilizat de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri", prin determinarea stagiilor de cotizare și punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiari și stabilirea cuantumului fiecărei pensii (art. 2).
În raport de dispozițiile legale interne, incidentă în cauză, așa cum au fost redate mai sus, s-a analizat dacă în speță au fost respectate dispozițiile art. 1 Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (prima critică a contestatorului) și, în raport de acestea, dispozițiile art. 20 din Constituție, sens în care instanța constată că:
Curtea Europeană a reținut constant în jurisprudența sa că drepturile de asigurări sociale, respectiv pensia, constituie un drept patrimonial .
Însă, având in vedere cele două componente ale pensiei de serviciu, precum și faptul ca a doua componentă, suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea parții contributive, nu poate avea semnificația unei exproprieri.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în hotărârea pronunțată în Cauza Muller contra Austriei, 1972), a subliniat faptul că, deși art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale, “acest text nu poate fi interpretat in sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie .”.
De asemenea, într-o altă speță, Curtea a statuat că dreptul la pensie „nu poate fi interpretat ca garantând beneficiarului primirea unei pensii de o anumită valoare (Dumanovski v. FYROM). Prin urmare, statele au dreptul de a modifica suma plătită, in acord cu o politică economică rezonabilă".
Curtea a mai considerat că este la libera apreciere a statului să stabilească ce beneficii sunt plătite persoanelor din bugetul de stat. Statul poate introduce, suspenda sau înceta plata acestor beneficii prin modificări corespunzătoare ale legislației. D. din momentul în care o dispoziție legală în vigoare prevede plata anumitor beneficii și condițiile legale sunt îndeplinite, autoritățile nu pot, în mod deliberat, să refuze plata acestora, atâta timp cât acele dispoziții legale sunt încă în vigoare (Kechko contra Ucrainei) .
De asemenea, Curtea nu exclude dreptul statului de a adopta, în domeniul civil, prevederi legale noi care să reglementeze drepturi ce decurg din vechea legislație. Dimpotrivă statul se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor sale în acest domeniu, modificările legislative fiind în competența de apreciere a statului ( în speță, intervenția statului s-a făcut prin lege, așa cum cere art. 1 din Protocolul adițional).
Pe de altă parte Curtea a stabilit că dacă scopurile avute în vedere sunt justiția socială și bunăstarea economică a statului, aceste scopuri sunt considerate legitime.
În ce privește principiul proporționalității acesta presupune existența unui echilibru just între scopul vizat și mijloacele folosite și există acest echilibru dacă persoana nu trebuie să suporte o sarcină excesivă.
În materie de pensie, Curtea acceptă chiar reduceri substanțiale ale cuantumului pensiei si/sau ale altor beneficii de asigurări sociale fără a ajunge la concluzia încălcării articolului 1 al Protocolului nr. 1 (T. c. Suediei; Jankovic c Croația* Lenz c. Germaniei e - Domalewski c. Polonia* etc).
Aceeași a fost interpretarea pe care a dat-o Curtea Europeană a Drepturilor Omului și în motivarea deciziei de inadmisibilitate pronunțată la 07.02.2012 în cauzele conexate A. M. F., Judita V. T., E. T., M. M. L. G. impotriva României (nr._/11,_/11,_/11,_/11,_/11), prin care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispozițiilor articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, sub aspectul transformării pensiilor speciale in pensii in sistemul public, in temeiul Legii nr. 119/2010.
În concluzie, C.E.D.O. susține că, în anumite condiții, un drept la pensie poate fi asimilat dreptului de proprietate, dar nu se poate garanta dreptul la un anumit cuantum al pensiei, acesta putând crește sau scădea in funcție de „politica economica rezonabilă" a unui stat.
Referitor la critica privind încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, ce reglementează principiul neretroactivității legii, potrivit căruia “legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile” instanța a constatat că această critică a făcut și obiectul unor excepții de neconstituționalitate soluționate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 871/28.06.2010 și 873/28.06.2010 prin care a statuat că nu există o încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituție, respectiv a principiului neretroactivității legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu contravin prevederilor acestor dispoziții constituționale .
Față de aceste considerente instanța, a constatat că decizia nr._/2010 a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale, prevederile ce au stat la baza recalculării pensiei, fiind declarate constituționale prin deciziile nr. 871/28.06.2010 și nr. 873/28.06.2010 ale Curții Constituționale și a respins cererea întrucât măsura recalculării pensiei de serviciu cuvenită reclamantului a fost una legala, ea producându-și efectele doar de la data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul R. C. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Verificând actele de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost efectuat la data de 09 iulie 2013, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 242 pct.2 C.p.civ. pentru lipsa părților.
Se constată că de la data încheierii de suspendare prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților, nemaîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării pricinii, iar în conformitate cu dispozițiile art. 248 C.p.civ. orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, iar potrivit dispozițiilor art. 252 C.p.civ perimarea se poate constata și din oficiu.
Instanța, în baza art.248 și urm C.p.civ., urmează a constata perimat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat recursul declarat de contestatorul R. C. G., împotriva sentinței nr. 4185 din 8.05.2013, pronunțată de Tribunalul D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. DE P. SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Noiembrie 2014
Președinte, M. P. | Judecător, M. C. | Judecător, P. P. |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud.M.C.
Jud.fond D.S.
Teh.red. A.G./2 ex
Data: 02.12.2014.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 3019/2014.... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 4756/2014.... → |
|---|
