Obligaţie de a face. Decizia nr. 3299/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 3299/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-09-2014 în dosarul nr. 12128/63/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 3299/2014

Ședința publică de la 16 Septembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: M. C.

Judecător: P. P.

Grefier: M. M.

x.x.x

Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta S. D. M&D STYLE S.R.L., cu sediul în C., ., . A, ., și, respectiv, a recursului declarat de pârâta C. DE A. DE SĂNĂTATE D., cu sediul în C., ., nr. 8, județul D., împotriva sentinței civile nr.1281/11.03.2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta reclamantă S. D. M&D STYLE S.R.L., reprezentată de avocat D. L., lipsind recurenta pârâtă C. DE A. DE SĂNĂTATE D..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat următoarele:

- apelul reclamantei S. D. M&D STYLE S.R.L. a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de lege;

- pârâta C. DE A. DE SĂNĂTATE D. a declarat recurs, împotriva sentinței civile nr.1281/11.03.2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._ ; recursul a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de lege.

Instanța apreciază că, din eroare, pârâta C. DE A. DE SĂNĂTATE D., a declarat recurs împotriva sentinței civile nr.1281/11.03.2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, în loc de apel, așa cum era corect.

Nefiind cereri de formulat, Curtea a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul părții prezente.

Avocat D. L., pentru apelanta reclamantă, a susținut oral motivele de apel formulate în scris, solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței depuse la dosar.

Cu privire la apelul pârâtei a pus concluzii de respingere.

Înainte de încheierea dezbaterilor, se prezintă în instanță, pentru pârâta C. DE A. DE SĂNĂTATE D., consilier juridic T. M., care depune delegație de reprezentare, arătând că, din eroare, a intitulat calea de atac ca fiind recurs. A solicitat respingerea apelului reclamantei, conform întâmpinării depuse la dosarul cauzei.

CURTEA

Asupra apelurilor de față;

Prin sentința apelată, Tribunalul D. a admis in parte cererea formulată de reclamanta S. D. M&D STYLE S.R.L.cu sediul în C.,., . A, . în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE SĂNĂTATE D., cu sediul în C.,. nr 8, județul D..

A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 1800 lei reprezentând contravaloare concedii medicale, precum si dobânda legală de la data scadentei fiecărei sume si până la achitarea integrală a debitului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Angajatele societății B. G. P. și D. (fostă I.) C. F. în cursul anului 2012 au beneficiat de concedii medicale conform actelor anexate la prezenta.

S. a achitat integral obligațiile ce îi reveneau și a formulat cerere de restituire a contravalorii concediilor in valoare totală de_ lei, însă au fost validate în parte cererile de restituire depuse de reclamantă. Nu au fost validate următoarele cereri:

- cererea nr._/15.11.2012 prin care s-a solicitat suma de 2.374 lei, reprezentând indemnizația aferentă concediilor din luna iunie 2012, având în vedere că a fost depusă peste termenul legal de 90 de zile;

- cererile nr._,_,_/14.11.2012 aferente concediilor pentru lunile iulie, august, septembrie 2012 pentru care nu s-a depus Centralizatorul privind certificatele de concediu medical aferent lunilor respective, cereri prin care s-a solicitat suma de 4.980 lei,

- cererea nr 6565/07.03.2013 prin care s-a solicitat suma de 267 lei având în vedere că nu s-a depus certificatul inițial. Erorile constatate au fost comunicate reclamantului în vederea cercetării și depuneri declarației rectificative.

Ulterior pârâta la termenul din 11.03.2014 a depus la dosar situația din contabilitatea CAS D. a cererilor de restituire depuse de S.C. M&D STYLE S.R.L, precum si extras de cont, din care rezultă că suma respinsă este de 4986 lei, suma plătită este de 4980 lei, iar restul de plată este 1800 lei.

Instanța a admis in parte cererea doar cu privire la suma de 1800 lei rămasă neachitată, pe care pârâta a recunoscut că o are de plătit.

S-a constatat că s-a făcut dovada cu extrasul de cont că s-a plătit suma de 4980 lei, iar cu privire la suma respinsă de 4986 lei instanța a considerat că se justifică respingerea de către pârâtă a solicitării de decontare a acestei sume.

Astfel, angajatorii nu pot solicita sume reprezentând indemnizații plătite de către aceștia asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate în luna respectivă, dacă este depășit termenul de 90 de zile de la data la care erau în drept să le solicite.

Conform art. 40 din OG nr. 158/2005 si art. 82 din Ordinul MS/CNAS nr._ "indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, in termen de 90 de zile de la data la care beneficiarul era in drept să le solicite".

Modul de declarare, calcul si plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate se supune acelorași reglementări privind determinarea impozitului pe venit din salarii, termenul de 90 de zile in care angajatorul poate solicita indemnizațiile, se calculează începând cu data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuțiile.

Cererea de restituire pentru luna iunie 2012 trebuia depusă până la data de 25.10.2010, iar reclamantul a înregistrat-o la sediul pârâtei la data de 15.11.2012.

In acest sens s-a pronunțat si Curtea Constituțională prin Decizia nr. 16/22.01.2013 prin care a statuat că prevederile art. II din OUG nr. 36/2010, care modifică OUG nr. 158/2005 sunt constituționale si că prin aceasta s-a urmărit adoptarea unor măsuri de natură a responsabiliza beneficiarii pentru a depune într-un termen, considerat optim, documentele justificative la casele de asigurări de sănătate, in vederea efectuării plătii indemnizațiilor, de regulă in același an calendaristic si deci același buget al fondului.

A respins celelalte capete de cerere prin care reclamantul a solicitat plata de daune moratorii deoarece instanța a dispus obligarea la plata dobânzii legale pentru sumele rămase de achitat, iar acordarea atât a dobânzilor legale cât și plata daunelor moratorii ar duce la o îmbogățire fără justă cauză a reclamantului iar în al doilea rând, între părți nu există obligații contractuale care să cuprindă mențiuni referitoare la acordarea de daune moratorii.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta S. D. M&D STYLE S.R.L. și pârâta C. DE A. DE SĂNĂTATE D., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Prin criticile formulate reclamanta arată că deși a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată și a făcut dovada cu privire la ceste cheltuieli prin actele depuse în dosar, instanța de fond neîntemeiat nu s-a pronunțat cu privire la acest capăt de cerere.

Cu privire la fondul litigiului apelanta reclamantă susține că, suma la care a fost obligată pârâta este mai mică decât ce indicată de aceasta prin întâmpinarea depusă și nu este motivată modificarea acestei sume.

Pârâta a indicat doar cererea prin care s-a solicitat suma de 2.374 lei reprezentând indemnizația aferentă concediilor pentru luna iunie 2012 și că a fost depusă peste termen.

Susține reclamanta în dezvoltarea motivelor de apel că, neîntemeiat tribunalul a apreciat că suma ar fi pentru concediu medical special aferent lunii iunie 2012, deoarece acea lună se încadrează, împreună cu iulie și august în concediul de 120 zile pre/post natal, iar cererea a fost depusă pentru întreaga sumă atunci când această cerere de concediu s-a plătit, astfel că, termenul la care este îndreptățită curge de la acea dată.

Apreciază reclamanta că, termenul de decădere se referă la beneficiari și nu la societățile comerciale, iar depășirea acestui termen este valabilă doar în ceea ce privește suma de 2.374 lei aferentă concediului din luna iunie 2012 nu și ce aferentă lunilor iulie august și septembrie, pentru care cererile au fost formulate în termen legal.

Criticile apelantei pârâte privesc obligarea greșită la plata dobânzilor aferente sumei, susținând că în O.G nr. 158/2005 și Ordinul MS /CNAS nr._ nu sunt prevederi referitoare la plata dobânzilor.

Reclamanta își întemeiază cererea de acordare a dobânzilor pe prevederile art. 1385 cod civil reprezentând răspunderea delictuală, fără a face dovada îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale.

Apelul formulat de reclamantă este fondat.

Examinând criticile cu privire la cheltuielile de judecată Curtea constată că, deși au fost solicite de către reclamantă, prin avocat ales, în ședința de judecată din data de 11.03.2014, așa cum rezultă din partea introductivă a sentinței, și au fost dovedite cu chitanțele depuse la file 3 și 28 în dosarul instanței de fond neîntemeiat tribunalul nu s-a pronunțat cu privire la cest capăt de cerere.

Potrivit prevederilor art. 452 alin. 1 Cod procedură civilă „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată.

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.”

Având în vedere că, reclamanta a solicita obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, pe care le-a dovedit cu actele depuse în dosar, văzând dispozițiile legale sus menționat, Curtea în temeiul prevederilor art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, admite apelul formulat de reclamantă, și schimbă în parte sentința în sensul că obligă pârâta la plata, în parte, a cheltuielile de judecată, potrivit cereri formulate, prin avocatul ales în ședința publică de judecată.

Criticile cu privire la fondul litigiului, formulate împotriva sentinței de către reclamantă sunt neîntemeiate și vor fi respinse pentru următoarele considerente:

Susținerea reclamantei, prin criticile formulate în apel, în sensul că, suma la care a fost obligată pârâta este mai mică decât cea menționată de aceasta prin întâmpinare, este neîntemeiată câtă vreme această sumă a fost stabilită de instanță, în baza probelor administrate în dosar de părți.

Tribunalul în mod corect a stabilit sumele datorate de pârâtă, în raport de data formulării fiecărei cereri de restituire a contravalorii concediilor plătite angajaților, în terenul de 90 zile la care beneficiarul erau în drept să le solicite, potrivit prevederilor art. 40 din OG NR.158/2005 ȘI ART. 82 DIN Ordinul MS/CNAS nrt._ ..

Chiar dacă suma aferentă lunii iunie 2012 se încadrează în concediul pre/post natal de 120 zile împreună cu lunile iulie, august și septembrie, pentru restituire acestei sume, cererea a fost depusă după la data de 15.11.2012 s-a făcut după scurgerea termenului de 90 zile, care s-a împlinit la data de 25.10.2010, așa încât critica sub acest aspect este neîntemeiată.

Termenul de 90 zile în care angajatorii pot solicita sumele reprezentând indemnizațiile plătite de către aceștia asiguraților este aplicabil angajatorilor de recuperare a indemnizațiilor achitate salariaților

Apelul formulat de pârâtă este nefondat.

Potrivit prevederilor art. 1385 alin. 1 Cod civil „Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.”

În cauză tribunalul a dispus obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculate la suma de 1800 lei, stabilită prin sentință care constituie titlul executoriu, neavând relevanță că în actele normative care reglementează decontarea indemnizației de asigurări sociale de sănătate nu sunt cuprinse mențiuni referitoare la plata de dobânzi.

Prin neplata sumei stabilită în sentință, pârâta datorează dobânda legală calculată de la data scadenței și până la data plății efective, așa încât critica formulată sub acest aspect prin motivele de apel este neîntemeiată, și în temeiul art. 480 Cod procedură civilă apelul formulat de pârâtă va fi respins ca nefondat.

În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, apelanta pârâtă va fi obligată la cheltuieli de judecată către apelanta reclamantă, potrivit actelor depuse în acest sens, în dosarul de apel

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamanta S. D. M&D STYLE S.R.L., cu sediul în C., ., . A, ., împotriva sentinței civile nr.1281/11.03.2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, având ca obiect obligație de a face.

Schimbă în parte sentința, în sensul că obligă pârâta la cheltuieli de judecată către reclamantă, în cuantum de 500 lei.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Respinge apelul declarat de pârâta C. DE A. DE SĂNĂTATE D., cu sediul în C., ., nr. 8, județul D., împotriva sentinței civile nr.1281/11.03.2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, având ca obiect obligație de a face.

Obligă apelanta pârâtă C. DE A. DE SĂNĂTATE D. la 500 lei cheltuieli de judecată în apel către apelanta reclamantă S. D. M&D STYLE S.R.L..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 Septembrie 2014

Președinte,

M. C.

Judecător,

P. P.

Grefier,

M. M.

Red.Jud.M.C.

Tehnored.M.M.

5ex./18.09.2014.

j.f.C.Uncheașu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 3299/2014. Curtea de Apel CRAIOVA