Reconstituire vechime. Decizia nr. 4/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 13-01-2014 în dosarul nr. 1729/54/2013
Dosar nr._ ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 4/2014
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. M.
Judecător A. M.
Judecător S. P.
Grefier G. Ț.
**************
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de către C. V., împotriva deciziei civile nr.7436 din 21.06.2012, pronunțată de Curtea de Apel C. –Secția I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii M., având ca obiect reconstituire vechime.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că a fost depusă la dosarul cauzei prin serviciul arhivă, cerere de acordare termen fiind în imposibilitate de a se prezenta la acest termen deoarece starea sănătății nu îi permite formulată de către revizuient C. V., după care,
Curtea respinge cererea de acordarea a unui nou termen de judecată fiind a doua cerere si nefiind însoțită de actele medicale doveditoare.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționarea cererii de revizuire.
CURTEA:
Asupra cererii de revizuire de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului D., la data de 24.01.2012, reclamantul C. V. a chemat în judecată pârâta C. Județeană de Pensii M. solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea acesteia să-i recalculeze pensia luând în considerare ca vechime în muncă perioada 01.09._68 în care a fost angajat ca ucenic cu plată cu contract de muncă în cadrul Întreprinderii Mecanice Drobeta Tr.S., conform adeverinței eliberată de Colegiul Tehnic „Domnul T.” Drobeta Tr.S..
În fapt, a arătat că a fost elev al Școlii Profesionale, actualmente Colegiul Tehnic „Domnul T.” Drobeta Tr.S., pe perioada 01.09._68 fiind selecționat pentru a-și desfășura activitatea cu contract de muncă pe perioadă determinată în cadrul Întreprinderii Mecanice Drobeta Tr.S. în calitate de ucenic cu plată, funcția lăcătuș.
A susținut că și-a desfășurat activitatea conform Legii nr. 10/1972 obligația școlii profesionale fiind aceea de a asigura hrană, echipamente de protecție, manuale școlare și cazare iar obligația elevilor fiind de a absolvi cursurile teoretice și practice și de a se încadra în producție după terminarea școlii într-o perioadă bine stabilită, obligație pe care și-a îndeplinit-o în totalitate.
Pârâta C. Județeană de Pensii M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
A arătat că adeverința eliberată de Colegiul Tehnic „Domnul T.” nu poate fi valorificată întrucât nu este întocmită cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă. A invocat în acest sens dispozițiile Legii nr. 263/2010 susținând că veniturile realizate, astfel cum au fost consemnate în adeverința nr.224/01.02.2010 nu pot fi valorificate.
De asemenea, a susținut că persoanelor care au primit bursă în perioada de ucenicie nu li se poate considera vechime în muncă această perioadă întrucât plata sumelor respective nu s-a făcut din fondul de salarii ci din fondul de școlarizare și nu s-a contribuit la fondul de asigurări sociale fiind necesar a se face dovada calității de angajat, cu contract de muncă și nu cu contract de școlarizare. Adeverința eliberată de Colegiul Tehnic „Domnul T.” Drobeta Tr.S. nu putea fi valorificată câtă vreme perioada în cauză nu este trecută în carnetul de muncă, prima înregistrare în acest document fiind efectuată începând cu data de 06.08.1968 la Uzina Mecanică Drobeta Tr.S..
Totodată pârâta a arătat că dosarul administrativ al reclamantului a fost transferat la cererea acestuia de la C. Județeană de Pensii C.-S. la C. Județeană de Pensii M. prin schimbarea adresei de domiciliu.
Tribunalul M. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin sentința civilă nr.52 din 13 martie 2012 a admis acțiunea și a obligat pârâta să valorifice ca stagiu de cotizare perioada 15.09.1965 – 30.06.1968 conform adeverinței nr. 224/01.02.2010 emisă de Colegiul Tehnic „Domnul T.” Drobeta Tr.S..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Reclamantul C. V. este beneficiarul unei pensii de invaliditate, conform deciziei nr._/04.07.2011 emisă de C. Județeană de Pensii M..
Prin acțiunea dedusă judecății, reclamantul solicită să i se recalculeze drepturile de pensie prin valorificarea în dreptul la pensie a perioadei 01.09._68 în care a fost angajat ca ucenic cu plată cu contract de muncă în cadrul Întreprinderii Mecanice Drobeta Tr.S. și a urmat școala profesională, așa cum rezultă din adeverința nr. 224/01.02.2010 emisă de Colegiul Tehnic „Domnul T.” Drobeta Tr.S..
Potrivit art.160 alin.5 din Legea nr.19/2000 (în vigoare la data stabilirii drepturilor de pensie prin decizia nr._/2011) „dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizată până la . prezentei legi, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, pe baza cărora se poate stabili că s-a achitat contribuția de asigurări sociale”.
Aceste dispoziții au fost preluate și prin art.159 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
În conformitate cu pct. 40 din Ordinul nr.340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, „în situația prezentării și a altor acte de vechime în muncă prevăzute de lege, menționate la art. 160 alin. (5) din lege, acestea trebuie să fie emise cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Decretul nr. 92/1976.
Potrivit acestor prevederi legale actele de vechime în muncă privind activitatea desfășurată vor cuprinde: denumirea unității, perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă, precum și precizarea modului de încadrare - pe durată nedeterminată sau determinată, prin transfer în interesul serviciului sau la cerere, menționarea temeiurilor legale pe baza cărora a avut loc încadrarea, modificarea sau încetarea contractului de muncă, funcția, meseria sau specialitatea exercitată, salariul tarifar de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în acesta.
Actele vor purta număr, data eliberării, ștampila unității, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității”.
Analizând adeverința nr.224/01.02.2010 eliberată de Colegiul Tehnic "Domnul T.” în raport de dispozițiile legale sus menționate, instanța a constatat că aceasta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de textul de lege enunțat, situație în care apreciază că în mod nelegal pârâta nu a procedat la valorificarea ei.
Susținerea pârâtei în sensul că perioada uceniciei cu plată nu poate fi luată în calcul la recalcularea pensiei decât dacă se face dovada că reclamantul a fost angajat în baza unui contract de muncă, nu a fost reținută în cauză, întrucât potrivit art. 160 alin.1 din Legea nr. 19/2000, vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la . legii constituie stagiu de cotizare, iar în conformitate cu art. 89 din Regulamentul de aplicare al Decretului nr. 292/1959 „nu constituie vechime în muncă timpul servit ca ucenic, practicant sau elev al unei școli profesionale, cu excepția celor care, aflați în una din aceste situații, au cotizat la fostele case de asigurări sociale sau dovedesc că au primit salariu”.
Din interpretarea, per a contrario, a dispozițiilor celui din urmă text rezultă că perioada în care o persoană a fost ucenic cu plată constituie vechime în muncă utilă la pensie, dacă se face dovada că, în perioada respectivă, persoana interesată a primit salariu pentru care s-a cotizat la asigurările sociale.
Or, în speță, din adeverința nr. 224/01.02.2010 eliberată de Colegiul Tehnic "Domnul T.” Drobeta Tr.S. rezultă că, în perioada septembrie 1965-iunie 1968, în care reclamantul a fost ucenic cu plată în cadrul Uzinei Mecanice Drobeta T.-S., acesta a primit un salariu, adeverința cuprinzând mențiuni cu privire la retribuția lunară, precum și la faptul reținerii și virării contribuției pentru pensii.
Referitor la susținerea pârâtei că reclamantul a primit bursă în perioada de ucenicie și nu i se poate considera vechime în muncă perioada menționată în adeverință întrucât plata sumelor respective nu s-a făcut din fondul de salarii ci din fondul de școlarizare și nu s-a contribuit la fondul de asigurări sociale, este neîntemeiată.
Astfel, din adeverința depusă de reclamant rezultă că sumele menționate erau veniturile obținute de acesta având calitatea de ucenic, și nu bursa primită de reclamant, nereieșind din niciun act că ar fi vorba de bursă.
Faptul că reclamantul nu a depus un contract de muncă care să stea la baza contractului de ucenic nu conduce automat la concluzia că sumele respective ar fi reprezentat bursa pe care acesta o primea, regulamentul de aplicare a decretului nr. 292/1952, neprecizând că pentru a constitui vechime în muncă perioada cât o persoană a avut calitatea de ucenic, este necesar ca acesta să aibă un contract de muncă, art. 89 din acest regulament referindu-se la ucenici care fac dovada că au cotizat la fostele case de asigurări sociale, sau au primit salariu.
În speță, în adeverința prezentată de reclamant se precizează că pentru veniturile obținute în calitate de ucenic, acestuia i-au fost reținute contribuțiile la asigurările sociale.
Prin urmare, în speță, făcându-se dovada, prin adeverința nr. 224/01.02.2010 eliberată de Colegiul Tehnic "Domnul T.” Drobeta Tr.S. că în perioada uceniciei cu plată, reclamantul a primit salariu din care s-au reținut contribuțiile de asigurări sociale, instanța a constatat că acesta este îndreptățit la recunoașterea perioadei respective ca vechime în muncă utilă la pensie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. Județeană de Pensii M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că pentru valorificarea unei adeverințe nu este suficientă mențiunea reținerii si virării CAs –ului ca si enunțarea veniturilor, fiind necesară stabilirea, în concret a naturii acestora, în speță, acestea fiind venituri din bursă.
Intimatul reclamant a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
In virtutea rolului activ conferit de art. 129 C.proc.civ. instanța de judecată a cerut relații cu privire la natura sumelor menționate în adeverință, state de plată.
Răspunsul comunicat instanței, sub nr. 482 din 13.06.2012 este în sensul că emitentul adeverinței nu poate să interpreteze statele de plată fiind atașate state de plată.
Prin decizia civilă nr. 7436 din 21.06.2012, pronunțată de Curtea de Apel C., A fost admis recursul declarat de pârâta C. Județeană de Pensii M. împotriva sentinței civile nr.52 din 13 martie 2012 pronunțată de Tribunalul M. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ în contradictoriu cu reclamantul C. V..
A fost modificată sentința în sensul că a fost respinsă acțiunea.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate si a dispozițiilor art. 304, 304 ind. 1 C.proc.civ. Curtea a constatat că în mod netemeinic si nelegal instanța de fond a apreciat că adeverința îndeplinește cerințele legale pentru a putea fi valorificată sub aspectul recalculării drepturilor de pensie.
In primul rând, trebuie precizat că reclamantul s-a adresat intimatei cu cerere de valorificare a veniturilor rezultate din adeverință, la data de 16.01.2012, cerere înregistrată sub nr._, sub imperiul Legii 263/2010.
Adeverința în discuție atestă „veniturile” realizate de reclamantul C. V., în perioada 01.09._68, ca ucenic.
D. fiind că adeverința privește perioada anterioară datei de 01.04.2001, stabilirea drepturilor de pensie se face în conformitate cu dispozițiile tranzitorii speciale din Legea 263/ 2010, respectiv art. 165.
Astfel, potrivit art.165 din Legea nr. 263 2010,” (1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a).salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977;
b). salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991;
c). salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la al. 1 se au în vedere si sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare si care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.”
Cum adeverința în discuție precizează “ veniturile” de care a beneficiat reclamantul, fără să indice natura acestora ( salariu net/brut, sporuri permanente, ocazionale )verificarea aplicabilității dispozițiilor art. 165 precitate, care stabilesc în mod expres elemente care stau la baza determinării și recalculării punctajului anual pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, este practic, imposibilă.
Rațiunea prezentării detaliate a elementelor salariale constă în evitarea acelor situații de stabilire a unor drepturi de pensie necuvenite, urmare a valorificării unor sume care nu pot face parte din baza de calcul a pensiei .
De altfel, dispunând verificări cu privire la natura veniturilor cuprinse în adeverință, ce fac obiectul cererii de recurs, emitentul adeverinței nu a oferit lămuririle necesare, în cuprinsul adresei nr. 482 din 13.06.2012 precizând că “ nu este în măsură si nu poate să interpreteze aceste state de plată”.
Lămuriri cu privire la elementele ce compun veniturile inserate în adeverință erau necesare, cu atât mai mult cu cât s-au sesizat neconcordanțe între sumele înscrise în adeverință si statele de plată atașate la dosar .
Spre exemplu, în statul de plată pentru luna aprilie 1968 s- a făcut mențiunea „ total salariu brut” 350 lei or, în adeverință, la rubrica lunii aprilie 1968 s-a menționat realizarea unor venituri într- un cuantum mult mai mare, respectiv 686 lei.
Așa cum corect a susținut recurenta prezentarea unei adeverințe în care se menționează achitarea unor venituri si plata cas nu este suficientă pentru acordarea unor drepturi suplimentare de pensie, fiind necesar ca acea adeverință să fie eliberată conform legislației în vigoare,sub sancțiunea respingerii cererii de recalculare.
Cum în speță, adeverința a fost defectuos întocmită, nu poate constitui temeiul obținerii unor drepturi suplimentare de pensie.
D. consecință văzând și dispozițiile art art.312 pr.civ. Curtea a admis recursul, a modificat sentința în sensul respingerii acțiunii.
Împotriva deciziei nr.7436 din 21.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ a formulat cerere de revizuire C. V..
În motivarea cererii de revizuire s-au invocat dispozițiile art.322 pct. 5 Cod pr. civ., susținându-se că prin adresa nr.844/21.10.2013, eliberată de succesorul fostului angajator Colegiul Tehnic „Domnul T.” Dr. Tr. S., se precizează că salariile înscrise în adeverințele eliberate anterior sunt salarii brute.
S-a arătat că la soluționarea recursului finalizat prin decizia civilă a cărei revizuire se solicită, adeverințele eliberate la cererea contestatorului nu au fost complete și edificatoare, nefiind culpa acestuia, însă în temeiul art.165 din Legea nr.163/2010, contestatorul era îndreptățit la recalcularea pensiei, luând în considerare ca vechime în muncă perioada 1965-1968, neputându-i-se limita dreptul său din cauza unor inadvertențe privind necompletarea corespunzătoare a unor adeverințe.
Cererea de revizuire s-a întemeiat pe dispozițiile art.322 pct.5 Cod pr. civilă.
Cererea de revizuire este nefondată, pentru următoarele considerente:
Revizuirea este o cale extraordinară de atac ce se poate îndrepta împotriva unor hotărâri judecătorești rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, pentru motivele expres prevăzute de art.322 pct.1-9 Cod pr. civ.
Revizuientul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.322 pct.5 Cod pr. civilă, în raport de care revizuirea unei hotărâri judecătorești se poate cere și în cazul în care, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere, se poate formula cerere revizuire a hotărârii.
Din interpretarea acestui text legal rezultă că înscrisul invocat de revizuent poate fi considerat „înscris nou”, ca temei al revizuirii, dacă înscrisul îndeplinește cumulativ următoarele condiții: înscrisul să fi existat la data pronunțării hotărârii; înscrisul să fie descoperit după data hotărârii; înscrisul să nu fi fost înfățișat în procesul în care a fost pronunțată hotărârea a cărei revizuire se cere, fie că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții; înscrisul invocat să aibă caracter determinant.
În speță, revizuientul invocă drept temei al cererii de revizuire adeverința nr.844/21.10.2013, emisă de Colegiul Tehnic „Domnul T.” Dr. Tr. S., referitor la salariile brute încasate de revizuient în perioada 15.09._68, înscris ce nu îndeplinește condiția de a fi existat la data soluționării recursului finalizat prin decizia civilă nr.7436/21.06.2012, a Curții de Apel C., a cărei revizuire se solicită, astfel încât, acest înscris constituit ulterior soluționării recursului nu poate servi drept temei al revizuirii.
Revizuientul nu a invocat drept temei al revizuirii înscrisuri ce au existat la data soluționării recursului, care au fost reținute de partea adversă și care nu au putut fi depuse la dosar dintr-o împrejurare mai presus de voința părții, astfel încât, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile arătate pentru admisibilitatea revizuirii în temeiul art.322 pct.5 Cod pr.civ., cererea de revizuire este nefondată.
Împrejurarea invocată în cerere privind inadvertențele din adeverințele emise de angajator la data soluționării recursului, raportate la adeverința nr.844/21.10.2013, emisă de angajator și invocată ca temei al revizuirii, nu justifică îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art.322 pct.5 Cod pr.civ., aceste aspecte putând fi invocate pe calea uneialte cereri de chemare în judecată, având o cauză juridică diferită.
În consecință, având în vedere considerentele expuse, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.322 pct.5 Cod pr.civ., instanța urmează să respingă cererea de revizuire ca fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată cererea de revizuire formulată de către C. V., împotriva deciziei civile nr.7436 din 21.06.2012, pronunțată de Curtea de Apel C. –Secția I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii M., având ca obiect reconstituire vechime.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Ianuarie 2014.
Președinte, R. M. | Judecător, A. M. | Judecător, S. P. |
Grefier, G. Ț. |
Red.jud.A.M.
Tehn. 2ex/G.Ț./23.01.2014
Jud.fond.M.I.
Jud.recurs.C.S./G.I./E.B.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 937/2014.... → |
|---|








