Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 3999/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3999/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 04-03-2014 în dosarul nr. 4892/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 606
Ședința publică de la 04 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. B.
Judecător O. C. G.
Grefier M. V. A.
_
Pe rol judecarea apelul declarat de pârâtul C. L. R. cu sediul în . împotriva sentinței civile nr. 3999 din 26.08.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamanta V. M. - M., cu CNP_ și domiciliul în Stănești, ., județul Gorj, intimații pârâți G. Școlar Bîlta, cu sediul în ., I. ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ, cu sediul în Tg - J., .-134, județul Gorj ,P. comunei R. cu sediul în . și P. Stănești, cu sediul în ., având ca obiect drepturi bănești reîncadrare salarială
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar prin conținutul motivelor de apel se solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 223 alin.3 Noul Cod procedură civilă, după care;
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin sentința civilă nr. 3999 din 26.08.2013 a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la perioada 01.01._10 invocată din oficiu și a respins acțiunea cu privire la această perioadă ca fiind prescrisă.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ISJ Gorj, invocată din oficiu.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. R., invocată din oficiu.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta P. Stănești.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de C. L. R..
A admis în parte acțiunea, formulată de reclamanta V. M. - M., în contradictoriu cu pârâții G. Școlar Bîlta, I. ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ, P. comunei R., C. L. R., și P. Stănești.
A obligat pârâtul G. Școlar Bîlta să emită dispoziție de reîncadrare și stabilire a drepturilor salariale ale reclamantei începând cu 01.04.2010, în temeiul Legii nr.330/2009, decizie care să aibă în vedere drepturile salariale cuvenite acesteia potrivit Legii nr.221/2008, de aprobare a OG 15/2008, conform sentinței civile nr.1972/10.05.2012, pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul Gorj -Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
A obligat pârâtul G. Școlar Bîlta să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale cuvenite pe perioada 01.04._10, sume actualizate cu indicele de inflație până la data plății.
A obligat pârâtul C. L. R. să aloce fondurile necesare pentru plata acestor drepturi bănești.
A respins acțiunea față de pârâții I. Școlar Județean Gorj, P. R. și P. Stănești, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
În conformitate cu prevederile art.7 din Legea nr.84/1995, republicată, cu modificările ulterioare, unitățile de învățământ au personalitate juridică .
Potrivit art.13 din OUG nr.32/2001, privind reglementarea unor probleme financiare, începând cu anul 2001 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale. Această dispoziție legală a fost reiterată și în HG nr.538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat.
De asemenea, potrivit art.16 din HG 2192/30.11.2004, privind Normele metodologice pentru finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțarea acestor unități se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Totodată, art.167, alin.1 din Legea 84/1995, prevede că unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
În conformitate cu disp.23, alin.1 din Legea nr.215/2001, republicată și reactualizată, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive și în baza art. 36 alin.1 din Legea nr.215/2001, C. local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale, iar potrivit alin. 4 lit. a al aceluiași articol, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. 2 lit. b, C. local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar.
Prin Legea educației naționale nr.1/2011, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 09.02.2011, s-a abrogat Legea 84/1995 .
Conform prevederilor art. 104 alin. 2 din Legea educației naționale nr.1/2011, finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
Față de dispozițiile legale mai sus menționate, privind finanțarea unităților de învățământ, se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților I. Școlar Județean Gorj P. R. și P. Stănești, invocate din oficiu, urmând a se respinge acțiunea promovată împotriva acestora, ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
In ceea ce priveste excepția prescripției dreptului material la acțiune pe perioada 01.01.2010 – 01.04.2010, invocată din oficiu s-a reținut ca acțiunea are ca obiect obligația de reîncadrare conform prevederilor Legii nr.330/2009 și plata unor drepturi de natură salarială, astfel că este aplicabil termenul de prescripție de 3 ani prevăzut la alin.1 lit. c și la alin.2 .
Conform Ordinului nr.86/2005, pentru reglementarea datei plății salariilor la instituțiile publice, emis de Ministerul Finanțelor Publice, plata salariilor în cazul instituțiilor subordonate Ministerului Educației și Cercetării, în prezent Ministerul Educației Naționale, se face în data de 14 a fiecărei luni. Aceeași dată este prevăzută și în Ordinul nr.1719/2011 de modificare a anexei la Ordinul 86/2005.
Având în vedere că, cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 29.04.2013, precum și faptul că pentru luna în curs drepturile salariale devin scadente în luna următoare, instanța reține că este incidentă în cauză excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la perioada 01.01.2010 – 01.04.2010.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut:
În perioada 01.01.2010 – 01.09.2010, reclamanta a fost salariată la unitatea de învățământ chemată în judecată - G. Școlar Industrial Bâlta, în funcția de educatoare.
Prin sentința nr. 1972/10.05.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, au fost obligați pârâții să calculeze și să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2008, pentru aprobarea O.G. 15/2008, pe perioada 01.10.2008 – 31.12.2009, sume actualizate conform indicelui de inflație la data plății efective.
De asemenea, prin decizia nr.3/04.04.2011, obligatorie potrivit dispozițiilor art. 330 7 alin.4 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile declarate în interesul legii și a statuat:
„Ca efect al deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale Ordonanțele de urgență nr. 136/2008, 151/2008 și 1/2009, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr.221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009”.
Dispozițiile art.30 alin. 3 din Legea nr. 330/2009 prevăd că reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute în luna decembrie 2009. De asemenea art.30 alin.5 din Legea nr.330/2009 prevede că personalul aflat în funcție la 31.12.2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009.
În raport de dispozițiile legale amintite mai sus, instanța reține că angajatorii aveau obligația de a menține tuturor salariaților salariul cuvenit acestora în luna decembrie 2009.
S-au reținut dispozitiile deciziei în interesul legii nr.11/2012, obligatorie pentru instanțele judecătorești, potrivit dispozițiilor art. 3307 alin.4 din Codul de procedură civilă.
Cum în luna decembrie 2009 salariul reclamantei trebuia să fie calculat în funcție de prevederile Legii nr.221/2008, așa cum s-a stabilit prin hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, reclamantal a fost prejudiciată prin neluarea în considerare a drepturilor salariale cuvenite în baza acestei legi, la stabilirea drepturilor salariale începând cu data de 01.01.2010, conform dispozițiilor art. 30 alin. 3 din Legea nr. 330/2009 .
Prin urmare, având în vedere și prevederile art. 40 alin. 2 lit. c din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, potrivit căruia angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă, precum și prevederile art.269 din Legea 53/2003 – Codul muncii (art. 253 din Codul muncii republicat), potrivit căruia angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat, în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, instanța urmează să admită în parte acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul C. L. R. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că în mod greșit instanța de fond a apreciat ca intre reclamanți si C. L. R. ar exista relații contractuale.
Între reclamanți si paratul I. Școlar Județean Gorj exista relații de munca, aspect rezultat chiar din contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ - 2007/2008, care la articolul 35 stipulează ca „Unitățile și instituțiile de învățământ prevăzute în Anexa nr. 6 vor acorda personalului didactic și nedidactic, din venituri proprii, și alte sporuri, indemnizații si drepturi salariale suplimentare, în condițiile legii". Anexa nr. 6 cuprinde lista instituțiilor și a unităților de învățământ beneficiare ale contractului colectiv de muncă unic la nivel de ramură - învățământ potrivit căreia Inspectoratele Școlare Județene se regăsesc intre instituțiile ce au obligația acordării drepturilor salariale cuvenite personalului didactic din învățământ.
In susținerea argumentelor referitoare la lipsa calității procesuale pasive a Consiliului L. R. a invocat practica Curții de Apel C., care prin Decizia nr. 948 pronunțata in dosarul nr._/95/2008, a admis aceasta excepție considerând ca reclamanții nu au relații de munca cu C. L. R..
In contrast cu cele dispuse mai sus, consideră ca pârâtul este lipsit de calitate procesuala pasiva întrucât sumele necesare acoperirii cheltuielilor bugetare pentru personalul din domeniul învățământului se sigura de la bugetul Ministerului Educației, Cercetării si Tineretului prin Ministerul de Finanțe, care trebuia introdus in cauza pentru ca hotărârea sa devină opozabila.
Consideră ca față de aceste aspecte se impune, casarea sentinței atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanța ocazie cu care sa se introducă in cauza Ministerul Educației, Cercetării si Tineretului, Ministerul de Finanțe ca parte ce are calitate procesuală pasivă.
Față de cele arătate a solicitat admiterea excepției referitoare la lipsa calității procesuale pasive a Consiliului L. R., iar ca urmare a admiterii excepției, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii față de acesta.
În subsidiar, a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare a aceiași instanță.
În drept, a invocat prevederile art.466 și următoarele din codul de proc.civilă.
Curtea, analizând hotărârea, prin prisma criticilor invocate, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, apreciază că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Ca un prim aspect, Curtea constată că apelanta nu a invocat critici pe fondul cauzei, ci numai sub aspectul lipsei calității sale procesuale pasive, astfel încât apelul va fi analizat în limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat, conform art.477 NCPC.
Sub aspectul calității procesuale pasive a apelantului, se reține că, potrivit art. 167 din Legea nr. 84/1995 Legea învățământului, în vigoare pe perioada pe care se solicită plata drepturilor salariale, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Având în vedere Normele Metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, aprobate prin HG nr. 538/2001 și modificate prin HG nr. 174/2003, HG 2192/2004, instanța constată că principalele instituții cu rol în stabilirea, calcularea, aprobarea și plata salariului pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt: unitatea de învățământ, consiliul local și primarul.
În baza acestor norme metodologice, fiecare instituție de învățământ are obligația să-și întocmească bugetul propriu ( art.8).
Bugetele elaborate de instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se prezintă autorității administrației publice locale în baza de elaborare a proiectului bugetului de stat și a proiectelor bugetelor locale ( art. 16 ). După aprobarea legii bugetului de stat, C. Județean repartizează sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele unităților administrației – teritoriale și în cadrul acestora, pe fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat.
Consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat, după adăugarea sumelor necesare pentru finanțarea complementară, comunică bugetele aprobate conform legii, instituțiilor de învățământ și trezoreriilor la care acestea sunt arondate ( 18 ).
În raport de aceste prevederi legale, primarul are atribuția să întocmească proiectul bugetului local, având în vedere și bugetele înaintate de către unitățile școlare, iar consiliul local să aprobe bugetul local în vederea înaintării spre alocare a sumelor datorate cu titlu de salarii de la bugetul de stat și, după primirea sumelor de la bugetul de stat, să îl comunice către unitățile de învățământ și trezoreriile în a căror rază teritorială își au sediul unitățile respective.
Reglementări similare se regăsesc, de altfel, și Legea nr.1/2011 a Educației Naționale, în vigoare de la 09.02.2011.
Potrivit art.104, alin.1 și 2 lit.a din această lege:
„ (1) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale.
(2) Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcție de care se calculează costul standard per elev/preșcolar:
a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;(…)”
De asemenea, în conformitate cu alineatul 5 al aceluiași articol „ Finanțarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratelor școlare județene, respectiv a Inspectoratului Școlar al Municipiului București.”
Prin urmare, finanțarea unităților de învățământ se realizează, și potrivit legii noi, de la și prin intermediul bugetelor locale, respectiv al ordonatorilor principali de credite ai acestora.
Unitatea școlară cu personalitate juridică are obligația să calculeze salariile personalului angajat și să întocmească bugetul unității de învățământ și al unităților arondate, să îl fundamenteze și să îl prezinte administrației publice locale, consiliului local revenindu-i obligația de a aproba bugetul în vederea înaintării spre alocare a sumelor datorate cu titlu de salarii de la bugetul de stat și, după primirea sumelor de la bugetul de stat, să comunice către unitățile de învățământ și trezoreriile în a căror rază teritorială își au sediul unitățile respective.
Calitatea procesuală pasivă a consiliului local vizează, așadar, procedura de alocare a sumelor reprezentând drepturile salariale și este conferită de atribuțiile privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, astfel cum au fost ele reglementate de OG nr. 32/2001 care stabilește la art. XIII faptul că finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ – teritoriale, conform dispozițiilor art. 167 alin. 1 din Legea 84/1995, precum și de noua lege a educației naționale.
D. urmare, se reține că obligația de plată a drepturilor salariale către personalul didactic este o obligație complexă, care cuprinde în conținutul său obligații legale distincte, ce aparțin unor titulari diferiți, fiecare dintre aceștia fiind ținuți de îndeplinirea obligației proprii, în lipsa căreia nu se poate îndeplini rezultatul legal urmărit, plata salariului.
Instanța de fond a avut, însă, în vedere existența acestor obligații distincte, obligând C. L. doar la alocarea sumelor necesare plății drepturilor bănești, cum de altfel s-a și solicitat prin acțiune, astfel încât este neîntemeiat motivul invocat de apelantul C. L. conform căruia Tribunalul nu ar fi avut în vedere că nu poate fi debitorul obligației de plată a drepturilor solicitate.
Din toate aceste prevederi legale reiese că apelantul are atribuții în ce privește finanțarea cheltuielilor de personal din unitățile de învățământ preuniversitar, ceea ce justifică calitatea sa procesuală pasivă.
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază ca nefondat apelul declarat, astfel încât în temeiul art.480 alin.1 Cod pr. civ. îl va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul C. L. R. cu sediul în . împotriva sentinței civile nr. 3999 din 26.08.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamanta V. M. - M., cu CNP_ și domiciliul în Stănești, ., județul Gorj, intimații pârâți G. Școlar Bîlta, cu sediul în ., I. ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ, cu sediul în Tg - J., .-134, județul Gorj ,P. comunei R. cu sediul în . și P. Stănești, cu sediul în ..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Martie 2014
Președinte, L. B. | Judecător, O. C. G. | |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud.L.Bunea03.04.2014
Jud.fond A.B.
Teh.red. A.G./8 ex
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1675/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
