Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2142/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2142/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 26-05-2014 în dosarul nr. 8950/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2142
Ședința publică de la 26 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. P.
Judecător M. L.
Grefier M. V. A.
***************************
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâtul C. L. Tg -J., cu sediul în Tg -J., ..19, județul Gorj, împotriva sentinței nr. 583 din 13.03.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă I. V., cu domiciliul în Tg -J., ., județul Gorj, intimații pârâți Școala G. „A. Ș.” cu sediul în Tg-J., ., jud. Gorj, Școala G. „G. T.” cu sediul în Tg-J., ..47, jud. Gorj, Școala G. „Voievod Litovoi” cu sediul în Tg-J., ..86, jud. Gorj, C. T. nr.2 Tg-J., cu sediul în Tg J., .-138, județul Gorj și I. Școlar Județean Gorj cu sediul în Tg J., .-134, județul Gorj, având ca obiect drepturi bănești
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar prin conținutul motivelor de apel se solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 223 alin.3 Noul Cod procedură civilă, după care;
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin sentința civilă nr. 583 din 13.03.2014 a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. L. Tg -J..
A admis în parte cererea formulată de reclamanta I. V., în contradictoriu cu pârâții Școala G. „A. Ș.”, Școala G. „G. T.”, Școala G. „Voievod Litovoi”, C. T. nr.2 Tg-J., C. L. Tg -J. și I. Școlar Județean Gorj.
A obligat pârâta Școala G. Voievod Litovoi Tg-J. să calculeze și să plătească reclamantei diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și drepturile salariale cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr.330/2009 coroborate cu prevederile Legiinr.221/2008 începând cu data de 29.11.2010 și până la data de 04.01.2011, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat pârâtul C. T. nr.2 Tg-J. să calculeze și să plătească reclamantei diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și drepturile salariale cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr.330/2009 coroborate cu prevederile Legiinr.221/2008 începând cu data de 05.01.2011 și până la data de 12.05.2011, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A respins cererea reclamantei față de pârâții Școala G. A. Ș., Școala G. G. T. și Școala G. Voievod Litovoi ca fiind prescris dreptul material pentru perioada 01.01._10.
A respins cererea față de pârâtul I. Școlar Județean Gorj.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Având în vedere că s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive de către pârâtul C. L. Tg -J., instanța a analizat-o cu precădere, potrivit art. 248 alin. 1 Cod de procedură civilă.
În conformitate cu prevederile art.1 alin. 2 din Regulamentul-cadru de înființare, organizare și funcționare a centrelor școlare pentru educație incluzivă aprobat prin Ordinul nr. 5418/2005 emis de Ministrul Educației și Cercetării, Centrul școlar pentru educație incluzivă este o unitate de învățământ cu personalitate juridică din rețeaua școlară. Dispozițiile art. 19 din același regulament prevăd că finanțarea acestor centre este asigurată de la bugetele județelor, precum și din alte surse legal constituite. Cum C. L. Tg-J. administrează bugetul acestui județ, instanța reține că în mod corect acțiunea a fost formulată împotriva pârâților Școala G. „A. Ș.”, Școala G. „G. T.”, Școala Gimazială „Voievod Litovoi”, C. T. nr.2 Tg-J. și C. L. Tg- J., excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de acesta din urmă fiind neîntemeiată.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile aferente perioadei 01.01._10, invocată din oficiu, instanța a retinut că potrivit art.166 din Codul muncii(în forma în vigoare până la data de 30 aprilie 2011), respectiv art. 171 din Codul muncii republicat, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata drepturilor salariale se prescrie in termen de 3 ani de la data de la care drepturile erau datorate. Aceeași regulă privind prescripția dreptului la acțiune in cazul solicitării unor drepturi salariale este prevăzută de art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii in forma în vigoare până la data de 30 aprilie 2011, respectiv art.268 alin.1 lit.c din Codul muncii republicat.
Data la care erau datorate drepturile salariale reclamantei este data la care angajatorul avea obligația de a plăti salariul.
Pretențiile reclamantei sunt solicitate începând cu data de 01.01.2010, iar acțiunea a fost introdusă la data de 29.11.2013, astfel că, pentru drepturile aferente perioadei 01.01._10, dreptul la acțiune este prescris.
In consecință, s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la pretențiile reclamantei aferente perioadei 01.01._10, față de pârâții Școala G. A. Ș., Școala G. G. T. și Școala G. Voievod Litovoi.
Pe fond, instanța a reținut că reclamanta I. V. a fost salariata în cadrul pârâților Școala G. „A. Ș.”, Școala G. „G. T.”, Școala Gimazială „Voievod Litovoi”, C. T. nr.2 Tg-J..
Prin sentința nr.51/2011 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/95/2010 a fost admisă cererea formulată de reclamantă fiind obligați pârâții Școala Gimnazialănr.1 Lelești, Școala Generală „A. Ș.”, și C. L. Tg J. la plata sumelor cuvenite rezultând din diferențele dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite membrilor de sindicat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru perioada 01.10._09, sumele urmând a fi aplicate la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că prin Ordonanța de Urgenta nr. 15/2008, art. 1, alin.1, lit. b, coeficientul de multiplicare pentru funcțiile didactice de predare cu gradul didactic II, definitiv, debutant, cele cu studii de nivel liceal fără pregătire de specialitate si pentru funcțiile didactice auxiliare au fost majorate cu 10 % începând cu 1.01.2008, fata de nivelul din 31.12.2007, iar începând cu data de 1.10.2008 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 pentru salariile personalului didactic urma sa fie de 400.00 lei.
Prin Ordonanța de Urgenta nr. 136/2008 s-a prevăzut ca in perioada octombrie-decembrie 2008 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din învățământ se stabilește astfel: 299,933 lei pentru funcțiile didactice prevăzute la art. 1, alin.1, lit. c din OG 15/2008 aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, iar valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din învățământ stabilita prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea OG 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din învățământ se va aplica începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii aprilie 2009, in toate anexele, coeficientul de multiplicare 1,000 fiind de 299,933 lei pe întreaga durata a anului 2009.
Sentința mai sus menționată este irevocabilă.
Instanța a reținut că dispozițiile art. 30 alin. 3 din Legea nr. 330/2009 prevăd că reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute în luna decembrie 2009. De asemenea art.30 alin.5 din Legea nr.330/2009 prevede că personalul aflat în funcție la 31.12.2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009.
Cum în luna decembrie 2009, salariul reclamantei trebuia să fie calculat în funcție de prevederile Legii nr. 221/2008, așa cum s-a stabilit prin hotărâre irevocabilă, instanța a constat că la încadrarea acesteia dispozițiile art. 30 alin. 3 din Legea nr. 330/2009 nu au fost respectate, iar reclamanta a fost prejudiciată, drepturile salariale fiind eronat stabilite.
Mai mult decât atât prin Decizia nr. 11/2012, ÎCCJ a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și C. de conducere al Curții de Apel C., stabilind că: “(…) în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale art. 30 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ, aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009, are dreptul, începând cu 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.”
Pe de altă parte, în anul 2011 salarizarea personalului plătit din fondurile publice a fost reglementă de Legea nr. 285/2010, iar la art. 1 alin. 1 din această lege se menționează faptul că începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
Alineatul 3 al articolului 1 reglementează modalitatea de stabilire a cuantumului brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.
S-a constată, astfel, că în luna decembrie 2010 salariul reclamantei trebuia să fie stabilit pornind de la aplicarea corectă a art. 30 alin. 3 din Legea nr. 330/2009, situație în care în luna decembrie 2010 drepturile salariale trebuiau să includă drepturile stabilite prin sentința nr. 836/08.04.2010 pronunțată în dosarul nr._, însă aceste aspecte nu au fost avute în vedere de către angajator.
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. 3 din Legea nr. 285/2010 personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul C. L. TG-J. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel se arată că prin definiție raporturile juridice de muncă au caracter „intuituu personae", presupunând existența numai a două părți contractante, spre deosebire de raporturile juridice civile și cele comerciale.
Prin definiția dată de art. 10 din Codul muncii „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumită salariu" și art. 157 (1) din același cod care prevede că „Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați și reprezentanți ai acestora" rezultă încă o dată lipsa calității consiliului local in ceea ce privește acordarea drepturilor salariale.
C. local nu are calitatea de a acorda drepturi salariale personalului din învățământ, deoarece nu are calitatea de angajator în contractul individual de muncă și nu este nici semnatar al contractului colectiv de muncă, care este, conform art. 236 - „convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală, pe de o parte și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizare, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă".
Mai mult decât atât, consiliul local nu are un buget propriu, nu are conturi în bancă, și cu atât mai puțin un patrimoniu, deci nu poate avea capacitate de exercițiu într-o astfel de cauză.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art. 10 și art. 14 din Legea nr.53/2003 Codul muncii, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, în speță unitatea de învățământ.
Conform art. 104 din Legea 1/2011 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale pentru:
„a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege precum și contribuțiile aferente acestora.”
În același sens erau și prevederile legislației anterioare, respectiv art. 16 din H.G. nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat și art. 167 alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995.
Mai mult, art. 167 alin. 13 și 14 din Legea învățământului nr. 84/1995 prevedea:
„(13) Finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se face pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între rectorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ. Contractul se încheie în maxim 30 de zile de la data aprobării bugetului local. Sumele reprezentând finanțarea de bază și finanțarea complementară se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli.
(14) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat conform normelor metodologice de finanțare a învățământului preuniversitar, se aprobă și se execută potrivit prevederilor legale în vigoare. „
Din prevederile menționate rezultă că obligația de calculare a salariilor revine fiecărei unități de învățământ, consiliul local alocând aceste sume în mod global, în cuantumul solicitat de unitățile de învățământ prin bugetul de cheltuieli prezentat.
Prin urmare, C. L. al Municipiului Târgu Jiu, nu poate plăti drepturi salariate cadrelor didactice sau nedidactice din învățământul preuniversitar, deoarece nu-i incumbă o atare obligație, nici în considerarea unui acord contractual și nici în virtutea legislației în vigoare.
C. L. al Municipiului Târgu Jiu nu poate fi obligat nici să aloce sumele necesare plății drepturilor solicitate, deoarece așa cum s-a mai arătat nu există nici un fel de raport juridic între reclamant și instituția pârâtă, iar potrivit legii contravaloarea acestor drepturi se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
Legal citată intimata-reclamantă a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.
Apelul nu este fondat, urmând să fie respins pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 167 din Legea nr. 84/1995 Legea învățământului, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Având în vedere normele metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, aprobate prin HG nr. 538/2001 și modificate prin HG nr. 174/2003, HG 2192/2004, instanța constată că principalele instituții cu rol în stabilirea, calcularea, aprobarea și plata salariului pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt: unitatea de învățământ, consiliul local și primarul.
În baza acestor norme metodologice, fiecare instituție de învățământ are obligația să-și întocmească bugetul propriu ( art.8) .
Bugetele elaborate de instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se prezintă autorității administrației publice locale în baza de elaborare a proiectului bugetului de stat și a proiectelor bugetelor locale ( art. 16 ). După aprobarea legii bugetului de stat, C. Județean repartizează sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele unităților administrației – teritoriale și în cadrul acestora, pe fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat.
Consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat, după adăugarea sumelor necesare pentru finanțarea complementară, comunică bugetele aprobate conform legii, instituțiilor de învățământ și trezoreriilor la care acestea sunt arondate ( 18 ).
În raport de aceste prevederi legale, primarul are atribuția să întocmească proiectul bugetului local, având în vedere și bugetele înaintate de către unitățile școlare iar consiliul local să aprobe bugetul local în vederea înaintării spre alocare a sumelor datorate cu titlu de salarii de la bugetul de stat și, după primirea sumelor de la bugetul de stat, să îl comunice către unitățile de învățământ și trezoreriile în a căror rază teritorială își au sediul unitățile respective.
Textele de lege invocate de recurent în cererea de recurs, respectiv art. 104 din Legea nr. 1/2011, art. 16 din HG nr. 2192/2004, art. 167 din Legea nr. 84/1995 susțin argumentația anterior expusă.
Calitatea procesuală pasivă a consiliului local vizează procedura de alocare a sumelor reprezentând drepturile salariale și este conferită de atribuțiile privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, astfel cum au fost ele reglementate de OG nr. 32/2001 care stabilește la art. XIII faptul că finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ – teritoriale, conform dispozițiilor art. 167 alin. 1 din Legea 84/1995. Așa cum se observă, obligația de plată a drepturilor salariale către personalul didactic este o obligație complexă, care cuprinde in conținutul său obligații legale distincte, ce aparțin unor titulari diferiți, fiecare dintre aceștia fiind ținuți de îndeplinirea obligației proprii, în lipsa căreia nu se poate îndeplini rezultatul legal urmărit, plata indemnizației de concediu.
Consiliului local îi revine obligația de a aloca sumele de bani, după primirea lor de la bugetul de stat, iar nu de a le plăti efectiv.
În raport de aceste prevederi legale, se constată că are calitate procesuală pasivă în cauză C. L. al Municipiului Tg.J., doar în ce privește obligația de alocare a sumelor de bani necesare drepturilor bănești solicitate.
În altă ordine de idei, se constată că, acțiunea promovată pune în discuție aplicarea dispozițiilor Legii 330/2009, Legii 285/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Cu privire la modul de aplicare al acestor dispoziții legale, personalului didactic, Curtea constată că în recurs nu au fost aduse critici, recursul vizând doar chestiuni legate de calitatea procesual pasivă a consiliului local, astfel că obiectul examinării recursului se limitează la criticile invocate, instanța neputându-se substitui părților, pentru o verificare ce nu a fost cerută, pentru că, altfel, s-ar aduce atingere principiului disponibilității
În considerarea celor prezentate, Curtea, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de pârâtul C. L. Tg -J., cu sediul în Tg -J., ..19, județul Gorj, împotriva sentinței nr. 583 din 13.03.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă I. V., cu domiciliul în Tg -J., ., județul Gorj, intimații pârâți Școala G. „A. Ș.” cu sediul în Tg-J., ., jud. Gorj, Școala G. „G. T.” cu sediul în Tg-J., ..47, jud. Gorj, Școala G. „Voievod Litovoi” cu sediul în Tg-J., ..86, jud. Gorj, C. T. nr.2 Tg-J., cu sediul în Tg J., .-138, județul Gorj și I. Școlar Județean Gorj cu sediul în Tg J., .-134, județul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Mai 2014
Președinte, S. P. | Judecător, M. L. | |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud.S.P.
Jud.fond T.M.
Teh.red. A.G./9 ex
Data:11.06.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Calcul drepturi salariale. Decizia nr. 3286/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
