Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2935/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 2935/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 09-07-2014 în dosarul nr. 11756/63/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 2935/2014

Ședința publică de la 09 Iulie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE -T. R.

Judecător- P. B.

Grefier -F. I.

Pe rol, fiind judecarea apelului declarat de reclamantul D. V. M., cu domiciliul procesual ales la Cabinet av. N. A. și Cabinet av. O. P. cu sediul în C., .. 68, județul D., împotriva sentinței numărul 7331 din data de 20 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul D. – Secția confflicte de muncă și asigurări socioale în dosarul numărul_, în contradictoriu cu pârâta S.N.T.F.C. "C. CĂLĂTORI SA" - SUCURSALA TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C., cu sediul în C., B.dul Dacia, nr. 221, județul D., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat P. O. reprezentând apelantul reclamant D. V. M., cât și consilier juridic P. O. pentru intimata pârâtă S.N.T.F.C. "C. CĂLĂTORI SA" - SUCURSALA TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care a învederat că s-a acordat termen pentru ca intimata pârâtă să facă dovada modului de calcul al sporului pentru condiții grele de muncă, pe luna martie 2012, după care;

Consilier juridic P. O. pentru intimata pârâtă, depune la dosar înscrisurile solicitate pentru acest termen de judecată, cu exemplar pentru comunicare.

Se înmânează în ședința publică, apărătorului apelantului reclamant, un exemplar de pe înscrisurile depuse la dosar, după care;

Curtea, constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părților prezente, asupra soluționării apelului.

Având cuvântul, avocat P. O., pentru apelantul reclamant, a susținut oral motivele scrise de apel, în raport de care a solicitat admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței atacate, iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În susținerea apelului, a arătat că reclamantul și - a desfășurat activitatea de mecanic de locomotivă pe toată perioada lucrată efectiv, iar acesta a fost plătit incorect, achitându-i-se sporul de 15% numai pentru o parte din timpul lucrat, pentru restul timpului lucrat fiindu-i aplicat doar 7%, fără diferența de 8 procente și fără a se preciza cum au fost calculate aceste procente diferite pentru același spor.

Având cuvântul, consilier juridic P. O. pentru intimata pârâtă, a pus concluzii de respingere a apelului formulat de reclamant, ca nefundat, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar.

CURTEA:

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

1. Prin sentința nr. 7331 din data de 20 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul D. – Secția confflicte de muncă și asigurări socioale în dosarul numărul_ s-a respins acțiunea formulată de reclamantul D. V. M., împotriva pârâtei S. "C. Călători"SA - Sucursala de Transport Feroviar de Călători C..

Pentru a pronunța această sentință. analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:

Reclamantul este angajat al societății pârâte, în funcția de "mecanic locomotivă -automotor".

Conform actelor adiționale încheiate la contractul individual de muncă (filele 9-11) reclamantul beneficiază de un spor de 15% pentru condiții grele de muncă feroviară, calculat la salariul de bază "corespunzător timpului efectiv lucrat" în aceste condiții .

Aceste dispoziții sunt identic redactate în contractele colective de muncă negociate la nivel de unitate, aplicabile în anii 2010-2012, în anexa 5 fiind redate valorile sporului în funcție de personalul ce beneficiază de acesta și care "lucrează în condiții de efort fizic sau psihic ridicat, la temperaturi ridicate sau scăzute, în mediu umed, cu viituri de apă, condiții de izolare, alte condiții de mediu deosebite sau nedorite, unde atragerea forței de muncă face cu dificultate".

Conform anexei 5 la contractul colectiv de muncă (fila 18) "sporul pentru condiții grele de muncă feroviară" se acordă "numai dacă execută lucrări în această calitate".

De asemenea, pentru timpul în care nu realizează muncă pentru care se acordă acest spor, beneficiază de un spor de 7%.

Așa cum rezultă din înscrisurile depuse la filele 12-13 chiar de către reclamant (fluturașii de salariu) acesta a primit sporul în cuantum de 15% (rubrica SMG 15%) aplicat la salariul aferent orelor efectuate, la care s-a adăugat un spor de 7% (SMG 7%), pentru perioada în care nu a efectuat această muncă, așa cum prevede contractul colectiv de muncă, dar și actele adiționale la contractul individual de muncă .

Instanța a constatat astfel că susținerile reclamantului nu sunt întemeiate întrucât sporul pentru "condiții grele de muncă feroviară" nu se acordă pentru întreaga perioadă lucrată, ci doar pentru perioada în care execută lucrări de natura celor prevăzute în anexa 5 la contractul colectiv, obligație respectată de către pârâtă .

Pentru aceste considerente, instanța a constatat neîntemeiată acțiunea, urmând să o respingă.

2. Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat apel reclamantul D. V. M..

Criticile sunt în esență următoarele: instanța de judecata, in mod greșit a respins acțiunea, motivând ca sporul in cuantum de 15% pentru condiții grele de munca feroviara nu se acorda pentru întreaga perioada lucrata, ci doar pentru perioada in care executa lucrări de natura celor prevăzute la anexa 5 la contractul colectiv de munca (lucrează in condiții de efort fizic sau psihic ridicat, la temperaturi ridicate sau scăzute, in mediu umed, cu viituri de apa, condiții de izolare, alte condiții de mediu deosebite sau nedorite, unde atragerea forței de munca face cu dificultate), obligație respectata de parata. Ori, instanța nu a efectuat niciun fel de cercetare cu privire la timpul efectiv lucrat de reclamant si cu privire la faptul ca parata nu a dovedit susținerile din întâmpinare, din care sa rezulte ca reclamantul, in perioada dedusa judecații nu a lucrat in condiții grele de munca feroviara, ci a lucrat ca "rezerva, regie etc".

Din motivarea instanței, rezulta ca reclamantul, in perioada dedusa judecații nu a condus locomotiva pentru a beneficia de acest spor, ci a stat in depou, regie etc.

Arată că instanța de fond face o confuzie, reținând in ultima fila ca reclamantul "a primit sporul in cunatum de 15% (rubrica SMG 15%) aplicat la salariul afferent orelor efectuate, Ia care s-a adăugat un spor de 7% (SMG 7%) pentru perioada in care nu a efectuat aceasta munca", in sensul ca in realitate reclamantul a desfășurat activitate de mecanic de locomotiva pe toata perioada lucrata efectiv, asa cum rezulta din fluturași, fiind plătit incorect, adică i s-a achitat sporul de 15% SMG, numai pentru o parte din timpul lucrat, pentru restul timpului lucrat fiindu-i aplicat doar 7%, fara diferența de 8 procente si fara a preciza cum au fost calculate aceste procente diferite pentru același spor (modul de calcul detaliat). Pe cale de consecința, parata nu a acordat si nu a plătit reclamantului drepturile salariale solicitate, incalcand prevederile art.40 alin.2 lit.c din Codul Muncii, potrivit cărora "angajatorul are obligația sa acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractual colectiv de munca aplicabil si din contractual individual de munca", precum si prevederile art.236 alin.4 din Codul Muncii, potrivit cărora "contractele collective de munca incheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea pârtilor".

In acest fel, parata a produs reclamantului un prejudiciu material constând in contravaloarea sporului pentru condiții grele de munca feroviara, respectiv diferența de 8%, de care ar fi trebuit sa beneficieze, in conformitate cu clauzele contractului individual de munca incheiat cu parata, prejudiciu pe care angajatorul este dator sa-1 acopere in temeiul art.253 (fost art.269) Codul muncii, potrivit cărora "angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, s aii despăgubească pe salariat in situația in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau in legătura cu serviciul".

Având in vedere ca prin neacordarea integrala a drepturilor salariale cuvenite, reclamantul a suferit un prejudiciu constând pe de o parte in contravaloarea drepturilor salariale, iar pe de alta parte in devalorizarea monedei naționale, dar si beneficiul de care a fost lipsit, solicita obligarea paratei la actualizarea sumei cu indicele de inflație si la plata dobânzii legale aferente, repararea prejudiciului trebuind sa fie integral (art.1531 C. civil).

Solicită efectuarea unei adrese către parata, pentru a comunica înscrisuri sau alte mijloace de proba din care sa rezulte ca reclamantul in perioada dedusa judecații nu a lucrat in condiții grele de munca feroviara, ci a lucrat ca "rezerva, regie", asa cum se susține in întâmpinare.

In drept, apelul se întemeiază pe dispozițiile prevăzute de contractul individual de munca si actele adiționale aferente; CCM la nivel de unitate pe anii 2010-2012; art.40 al.2 lit.c, art. 229 al.4; art.253; art.164 din Codul muncii.

Intimata pârâtă a depus la dosarul cauzei întâmpinare în raport de dispozițiile art. 471 alin. 5 Cod procedură civilă, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind temeinică și legală.

Apelantul reclamant nu a depus răspuns la întâmpinare în raport de dispozițiile art. 471 alin. 6 Cod procedură civilă.

În ședința publică de la 12 martie 2014, instanța, în temeiul dispozițiilor art.22 alin 2 Cod.pr.civ. a dispus emiterea unei adrese către intimată, pentru ca în susținerea apărărilor formulate prin întâmpinare în prima instanță și în apel, să explice instanței cu argumente și să depună documente relevante în acest sens, modul de stabilire și de calcul al sporului pentru condiții grele de muncă feroviară de 15, respectiv 7 %, mai exact cum se realizează și care sunt criteriile de diferențiere în aplicarea celor două sporuri. În acest sens să precizeze dacă în perioada în litigiu, reclamantul, angajat în funcția de mecanic locomotivă automotor a desfășurat și alte activități, pe zile în cazul unei luni sau pe ore în cazul unei zile, activități care potrivit prevederilor CCM aplicabil în cauză sunt/nu sunt prevăzute în lista funcțiilor și meseriilor cu condiții grele de muncă feroviară și în măsura în care a desfășurat și alte activități în afară de cea specifică activității de mecanic locomotivă automotor să precizeze activitatea, să demonstreze cu înscrisuri și să prezinte o situație cu defalcarea acestor activități în perioada în litigiu 01.08.2010 la zi. De asemenea să se depună la dosarul cauzei și fișa postului.

În ședința publică de la 28 mai 2014, intimata pârâtă prin consilier juridic a depus răspuns la solicitările instanței prin adresa dispusă.

Apelul este nefondat și se va respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin acțiunea formulată reclamantul D. V. M. a chemat în judecată pe pârâta S. "C. Călători"SA - Sucursala de Transport Feroviar de Călători C., solicitând obligarea acesteia la plata diferenței de 8% reprezentând spor pentru condiții grele de muncă feroviară de 15%, cuvenit pentru perioada 01.08.2010 la zi, sume actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală.

În motivare a arătat că este angajat al societății pârâte în funcția de "mecanic locomotivă - automotor" cu un salariu de 1566 lei lunar la care se adaugă mai multe sporuri, între care și sporul de 15% pentru condiții grele de muncă feroviară, conform contractului individual de muncă și actelor adiționale la acesta. Sporul se calculează la salariul de bază, conform clauzelor din contractul individual de muncă și contractului colectiv de muncă încheiat pe anii 2010-2012.

Cu toate acestea, pârâta i-a plătit doar 7% din acest spor, în acest fel încălcând obligația prevăzută în contractele menționate, dar și de art. 40 Codul Muncii, producându-i un prejudiciu pe care este obligată să îl acopere în temeiul art. 253 Codul Muncii în totalitate, inclusiv în ceea ce privește devalorizarea monedei dat și beneficiul de care a fost lipsit, așa cum prevede art.1531 și urm. Cod Civil.

În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 40 Codul Muncii, 164, 253 și 229 Codul Muncii, contract colectiv de muncă la nivel de unitate 2010/2012.

Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii având în vedere că sporul solicitat se acordă – conform clauzelor invocate de reclamant – în funcție de timpul efectiv lucrat în aceste condiții, acesta fiind motivul pentru care i-a fost acordat în cuantum de 7% .

Din extrasul contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate aplicabil în perioada dedusă judecății, Anexa nr. 5 intitulată Sistemul de sporuri, pct. II.1. și II.2., rezultă următoarele: Persoanele care lucrează în condiții de efort fizic sau psihic ridicat, la temperaturi ridicate sau scăzute, în mediu umed, cu viituri de apă, condiții de izolare, alte condiții de mediu deosebite sau nedorite, unde atragerea forței de muncă se face cu dificultate, beneficiază de un spor pentru condiții grele de muncă feroviară în procent de 10-15% din salariul de bază, diferențiat pe categorii de personal și locuri de muncă.

De asemenea, la pct. II.3. se prevede faptul că pentru perioada în care personalul nu beneficiază de spor pentru condiții grele de muncă feroviară, acesta va beneficia de un spor de 7%.

Din interpretarea acestor dispoziții contractuale rezultă faptul că persoanele nominalizate în Lista funcțiilor și meseriilor cu condiții grele de muncă feroviară, beneficiază de acest spor în cuantumul prevăzut în Listă de 10% sau 15%, iar în perioadele în care nu beneficiază de sporul în acest cuantum, li se cuvine un spor de 7%.

Cu alte cuvinte, sporul prevăzut în Listă, acela de 10% și respectiv 15%, se acordă pentru timpul efectiv lucrat în condițiile descrise la pct. II.1., urmând ca pentru restul timpului nelucrat în acele condiții, să se primească un spor mai mic, acela de 7%.

Că aceasta este singura concluzie logică ce rezultă din interpretarea acestor clauze contractuale, o demonstrează prin el însuși, faptul existenței a două sporuri diferite, care se acordă deci, în situații diferite.

Punctul de vedere al reclamantului nu poate fi primit, căci ar conduce la o concluzie inadmisibilă, respectiv aceea că sporul de 7% nu s-ar acorda în fapt niciodată. Or, contractul și clauzele contractuale au fost concepute în sensul de a produce efecte, iar nu în sensul de a nu produce efecte.

Reclamantul, având funcția de mecanic de locomotivă-automotor, se regăsește în Lista funcțiilor și meseriilor arătată anterior, iar procentul de spor aplicabil acestuia, în raport cu funcția și condițiile de muncă, a fost fixat la cuantumul de 15%.

Dar, inclusiv acestuia, i se aplică dispozițiile pct. II.3. privind acordarea in anumite situații, a unui spor mai mic acela de 7%.

Or, aici se regăsește dezacordul dintre angajat și angajator, dezacord care a generat litigiul de față în cadrul căruia se solicită diferența de 8%, dintre 15% pretins cuvenit și 7% plătit.

Prima instanță a interpretat și aplicat corect CCM la nivel de unitate prin care s-au stabilit sporurile, cuantumul acestora și condițiile de acordare, pronunțând o hotărâre legală și temeinică ce se va păstra și respingând acțiunea reclamantului, diferențele de spor solicitate nefiind cuvenite.

Prin acțiune reclamantul a solicitat plata diferenței de 8% pentru toată perioada lucrată, neaducând critici punctuale cu privire la faptul că în legătură cu sporul de 7% acordat, unitatea ar fi comis greșeli de calcul. Prin urmare, în aceste condiții, odată lămurită problema de drept, în sensul că nu se cuvine diferența de 8% solicitată, nu s-a impus efectuarea unei expertize contabile pentru a se verifica modul propriu-zis de calcul și corectitudinea acestui calcul cu ocazia plăților lunare făcute în intervalul de timp dedus judecății.

Iar în privința unor documente primare întocmite de unitate în care se evidenția timpul efectiv lucrat în condiții de muncă grele feroviare, elemente ce au stat la baza plăților diferențiate a sporurilor, în sensul plății atât a unui spor de 15% în anumite perioade de timp, dar și a unui spor de 7% - în alte perioade de timp, acestea fac dovada celor consemnate până la înscrierea în fals.

Astfel, unitatea a arătat că este folosit un program de salarizare, care utilizează datele preluate din tabelele de prestații, iar tabelele de prestații rezultă în urma prelucrării foilor de parcurs cu aplicația CICLOP. Datele se referă la: Total ore prestate, Ore N.Z. – pentru care se plătește sporul de 15% (deci cel în cuantum maxim), Ore . – zile deplasare, Div – zile diverse pontaj. Cert este că sporul de 7% se acordă pentru orele reprezentând diferența dintre Total ore și Ore N.Z.

S-au depus la dosar în apel, la solicitarea instanței, copii de pe tabelele de prestații generate prin aplicația informatică utilizată, rezultând faptul că în fiecare lună sunt evidențiate în urma prelucrării datelor utilizate, orele prestate pe categorii, date care au stat ulterior la baza stabilirii drepturilor salariale, prin aplicarea corespunzătoare categoriilor respective, a sporurilor cuvenite.

De asemenea, s-au depus la dosar cu titlu de exemplu, Fișe de prestații, generată clar de o aplicație informatică, din care rezultă acuratețea informațiilor folosite, respectiv utilizarea în detaliu a unor date privind locomotiva, foaia de parcurs, data intrării în serviciu, data ieșirii din serviciu, ore serviciu, ore libere, ore turnus, ore neproductive (rezervă, regie, așteptare, pază, odihnă), ore simple, ore noapte, ore festive, etc.

De asemenea, la dosar s-au depus și fluturași de salariu, pentru perioada în litigiu, din care rezultă structura și componentele salariului brut, inclusiv a sporurilor diferențiate, inclusiv a sporului în litigiu.

În aceste condiții, în ceea ce privește o eventuală greșeală de calcul, nu se poate decât ridica modul greșit de culegere sau introducere a datelor primare, fiind exclusă o greșeală de calcul după introducerea acestor date, întrucât nu s-au ridicat probleme privind însuși programul informatic utilizat.

Or, probleme legate de corectitudinea datelor primare și de corecta introducere a acestora în vederea prelucrării lor prin aplicația utilizată, reclamantul nu a ridicat în cauză, nefiind necesară așadar, efectuarea unei expertize de specialitate a documentelor primare.

Prin urmare, problema în cauză nu este una de netemeinicie, ci de nelegalitate a salarizării.

Dar, în această privință s-a răspuns în precedent, în sensul că există două sporuri de care beneficiază reclamantul după caz, respectiv sporul de 15% care se acordă numai pentru timpul efectiv lucrat în condițiile descrise la pct. II.1., iar sporul de 7% care se acordă pentru diferența de timp nelucrată în acele condiții.

În ceea ce privește suma de bani primită cu titlu de salariu în luna martie 2012, legat de care intimatul reclamant a susținut că apar 15 ore lucrate pentru care nu s-a achitat nici sporul de 15%, dar nici sporul de 7%, Curtea reține că unitatea a explicat prin adresa nr. T21/15CV/1/93 din 27.06.2014, modul de plată a acestor ore, realizate suplimentar în lunile premergătoare, respectiv dec.2011, ian și feb. 2012, fiind plătite cu spor de muncă grea în luna în care au fost efectuate, atașându-se în acest sens fluturașii lunilor respective. După formularea acestei explicații, reclamantul nu a mai insistat în cele susținute anterior.

Așadar, soluția primei instanțe este legală și temeinică, urmând a se păstra.

Având în vedere aceste considerente, constatând că în cauză nu subzistă niciun motiv de anulare ori schimbare a sentinței în condițiile de examinare impuse de art. 479 alin. 1 teza I Noul Cod procedură civilă, nici motive de apel de ordine publică dintre cele care se ridică în orice stare a pricinii si din oficiu de instanta, potrivit art. 479 alin.(1) teza II Noul Cod de procedură civilă, în baza art. 480 alin. 1 teza I Noul Cod de procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de reclamantul D. V. M., cu domiciliul procesual ales la Cabinet av. N. A. și Cabinet av. O. P. cu sediul în C., .. 68, județul D., împotriva sentinței numărul 7331 din data de 20 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul D. – Secția confflicte de muncă și asigurări socioale în dosarul numărul_, în contradictoriu cu pârâta S.N.T.F.C. "C. CĂLĂTORI SA" - SUCURSALA TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C., cu sediul în C., B.dul Dacia, nr. 221, județul D., ca nefondat.

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 09 iulie 2014.

Președinte,

T. R.

Judecător,

P. B.

Grefier,

F. I.

Red.jud.T.R.

Tehn.S.C. 4 EX.

17.07.14

Jud.fond: D.S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2935/2014. Curtea de Apel CRAIOVA