Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2626/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2626/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-06-2014 în dosarul nr. 3723/104/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2626/2014
Ședința publică de la 19 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. – Președinte Instanță
Judecător M. C. Ț.
Grefier D. S. O.
x.x.x.x.x
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâții C. L. AL M. SLATINA și P. M. SLATINA - INSTITUȚIA PRIMARULUI. Cu sediul în Slatina, județul O., împotriva sentinței civile nr. 33/23.01.2014, pronunțată de Tribunalul O., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant S. ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR O., cu sediul în Slatina, .. 64B, județul O. și intimatul pârât C. NAȚIONAL R. G. SLATINA, cu sediul în Slatina, .. 8, județul O., având ca obiect „drepturi bănești”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că, apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar părțile au solicit judecarea cauzei în lipsă.
Având în vedere că este primul termen de judecată în care părțile sunt legal citate și văzând că prin cererea de apel nu s-a propus administrarea de probe noi, iar intimații nu au depus întâmpinare, Curtea apreciază că nu se impune a se pronunța cu privire la estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului în fața instanței de apel, motiv pentru care, în baza art. 482 raportat la art. 244 NCPC și respectiv art. 394 NCPC, constată terminată cercetarea judecătorească în apel, declară închise dezbaterile și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra apelului civil de față.
Tribunalul O. prin sentința civilă nr.33 de la 23.01.2014 a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului S. Învățământului Preuniversitar O., pentru membrii de sindicat, în ceea ce privește s.c. 956/08.07.2010 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ .
A respins acțiunea cu privire la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești neachitate așa cum rezultă din sentința civilă 956/08.07.2010 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ pentru lipsa calității procesuale active.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. L. al municipiului Slatina și P. municipiului Slatina – Instituția Primarului, în ceea ce privește sentințele civile nr. 402/22.02.2011 și nr.1785/01.11.2011 pronunțate de Tribunalul O. în dosarele nr._ și_ .
A respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții C. L. al municipiului Slatina și P. municipiului Slatina - Instituția Primarului, în ceea ce privește sentințele civile nr.402/22.02.2011 și nr.1785/01.11.2011 pronunțate de Tribunalul O. în dosarele_ și_, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
A admis în parte cererea formulată de reclamantul S. Învățământului Preuniversitar O., cu sediul în Slatina, .. 64B, Jud. O., pentru membrii de sindicat: A. Trana, Baduica N., B. M. I., C. I., C. I., D. Z., G. O., I. G., I. D. (Ciocîia), N. V., P. A., P. I. F., Szocs A., T. P., T. A., T. D., T. A. M., Ț. I., Vedere F., Z. O. E., în contradictoriu cu C. Național „ R. G.” Slatina, cu sediul în Slatina, .. 8, Jud. O., C. L. al municipiului Slatina, P. municipiului Slatina – Instituția Primarului, cu sediul în Slatina, .. 1, Jud. O., a obligat pârâtul C. Național „R. G.” Slatina, la plata dobânzii legale începând cu data de 23.07.2013 și până la data plății efective, aferente drepturilor bănești neachitate așa cum rezultă din sentințele civile nr. 402/22.02.2011 și nr. 1785/01.11.2011 pronunțate de Tribunalul O. în dosarele nr._ și_ .
A obligat pârâții C. L. al municipiului Slatina, P. municipiului Slatina – Instituția Primarului și C. Național „R. G.” Slatina la plata dobânzii legale începând cu data de 23.07.2013 și până la data plății efective, aferente drepturilor bănești neachitate așa cum rezultă din sentința civile nr. 457/03.03.2011, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ .
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Examinând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. L. al mun. Slatina, P. mun. Slatina-Instituția Primarului, pe baza actelor depuse la dosar și în raport de disp. art. 248 alin. 1 Cod de procedură civilă, a reținut că întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului.
Cum debitor al obligației de plată a salariului este angajatorul, respectiv unitatea școlară, așa cum rezultă și din sentințele judecătorești care reprezintă titluri executorii, prin care doar acesta a fost obligat, iar în speță s-a solicitat plata dobânzii legale a drepturi bănești acordate cadrelor didactice prin aceste sentințe, instanța a reținut că pârâții C. L. al mun. Slatina, P. mun. Slatina-Instituția Primarului nu justifică, în raportul juridic dedus judecății, calitatea procesuală pasivă, în ceea ce privește s.c. 402/22.02.2011 și 1785/01.11.2011, pronunțate de Tribunalul O. în dosarele_ și_, întrucât prin aceste titluri executorii s-a constatat irevocabil, că nu au calitate procesuală pasivă.
Analizând s.c. 956/08.07.2010 (fila 20 dosar), pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, s-a constatat că în considerentele si dispozitivul acesteia, nu sunt nominalizați membrii de sindicat care au beneficiat de calculul și plata diferențelor de drepturilor salariale, rezultate din neaplicarea L. 221/2008, fiind menționat doar, la modul generic „nominalizați în cuprinsul tabelului”.
Întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului.
În acest scop, la termenul din data de 05.12.2013, reclamantului i s-a pus în vedere prin apărător, să facă dovada calității procesuale active, raportat la sentința 956/08.07.2010, sarcină pe care nu și-a îndeplinit-o. Pentru aceste considerente, instanța a admis excepția invocată din oficiu și a respins acțiunea formulată, în ceea ce privește sentința civilă 956/08.07.2010 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr. nr._, ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Analizând actele și lucrările dosarului, pe fondul acțiunii, instanța a reținut că prin sentințele invocate pârâta unitatea școlară a fost obligată la plata diferențelor de drepturi salariale neacordate membrilor de sindicat, rezultate din neaplicarea Legii 221/2008 pentru aplicarea OG 15/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile L. 221/2008, în perioada 01.10._09, actualizate în funcție de rata inflației, la data efectivă a plății. Conform art. 166 alin. 4 din Codul Muncii, „întârzierea nejustificată a plății salariului, sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului”.
Potrivit art. 161 din Codul Muncii, „salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor”.
Același act normativ, la art. 278 alin. 1 prevede că „dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute în prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile”.
În raport de data la care creanțele au devenit scadente, prezentul litigiu nu cade sub incidența noului cod civil (art. 1530 și următoarele din N.C.Civ.), astfel cum susține reclamantul, aplicabile în cauză fiind dispozițiile Codului civil vechi care reglementează efectele obligațiilor.
Astfel potrivit disp. art. 1073 Cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și, în caz contrar, are dreptul la desdăunare, care, potrivit art. 1082 Cod civil, constă în daune interese pentru neexecutarea obligației sau întârzierea executării, chiar dacă debitorul nu este de rea-credință.
Aceste dispoziții trebuie coroborate cu cele ale art. 1088 Cod civil potrivit cărora la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală. Aceste daune interese se cuvin fără ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo pagubă, dar nu sunt debite decât din ziua cererii de chemare în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept.
Potrivit art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 „în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea”, dispoziția fiind prevăzută și anterior în art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000.
În raport de aceste dispoziții, se reține că membrii de sindicat reprezentați în speță, în calitate de creditori, sunt beneficiarii acestor daune interese pentru neexecutarea integrală a obligației de plată a creanțelor – dobânzi legale -, care reprezintă prejudiciul pentru beneficiul nerealizat.
În condițiile în care, în speță, debitorul nu este de drept în întârziere (neaflându-se în nici una din ipotezele prevăzute de art. 1079 Cod civil) și nu este vorba de o creanță pentru care, după lege, să curgă dobânda de drept, așa cum prevăd dispozițiile art. 1088 alin. 2 Cod civil, aceste daune interese sunt datorate de la data când sunt solicitate prin cererea de chemare în judecată și nu de la data când creanța a devenit certă, lichidă și exigibilă (data la care sentințele au devenit executorii).
Prin urmare, daunele interese datorate constau în dobânda legală, care curge de la data punerii în întârziere, adică de la data formulării cererii de acordare a dobânzii.
Pe cale de consecință, instanța a admis în parte cererea reclamantului pentru membrii de sindicat și a obligat pârâtul C. Național „R. G.” Slatina, la plata dobânzii legale începând cu data de 23.07.2013 și până la data plății efective, aferente drepturilor bănești neachitate așa cum rezultă din sentințele civile nr. 402/22.02.2011 și nr. 1785/01.11.2011 pronunțate de Tribunalul O. în dosarele nr._ și_ .
De asemenea, a obligat pârâții C. L. al municipiului Slatina, P. municipiului Slatina – Instituția Primarului și C. Național „R. G.” Slatina la plata dobânzii legale începând cu data de 23.07.2013 și până la data plății efective, aferente drepturilor bănești neachitate așa cum rezultă din sentința civile nr. 457/03.03.2011, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ .
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții C. L. al municipiului Slatina, P. municipiului Slatina – Instituția Primarului, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare se arată că instanța de fond în mod greșit a respins atât excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului M. Slatina, cât și a Consiliului L. Slatina ca neîntemeiate. Învederează instanței faptul că, primarul M. Slatina și C. L. al M. Slatina nu pot avea calitate procesuală pasivă, deoarece nu sunt angajatorii reclamanților, neavând atribuții în ceea ce privește salarizarea acestora.
Arată că, așa cum au menționat și în întâmpinarea depusă la instanța de fond, este lipsită de temei legal solicitarea reclamanților privind plata dobânzii legale invocate și aceasta având în vedere existența celor două Ordonanțe de Urgență, O.U.G. nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariate personalului din sectorul bugetar și O.U.G. nr. 45/2010, ambele ordonanțe având ca obiect acordarea drepturilor salariate personalului bugetar, prin care s-a dispus eșalonarea plătii drepturilor salariale cuvenite personalului din sectorul bugetar începând cu anul 2012.
Mai arată că în mod greșit instanța de fond a considerat că reclamanții sunt îndreptățiți la plata acestor diferențe.
Consideră că în speță nu poate fi atrasă răspunderea debitorilor prin acordarea daunelor interese - moratorii sub forma dobânzii legale, pentru acoperirea prejudiciului cauzat creditorilor prin executarea parțială și eșalonată a obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești, în condițiile prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată.
Potrivit art. 1 alin. (3) din ordonanță, sumele datorate se actualizează cu indicele prețurilor de consum la data plății, comunicat de Institutul Național de S..
Așadar, legiuitorul a prevăzut în mod expres modalitatea de reparare a prejudiciului determinat de executarea cu întârziere, aceasta fiind reprezentată de actualizarea creanței.
O astfel de actualizare are în vedere data la care hotărârea judecătorească a devenit executorie și data efectuării plății procentului stabilit prin ordonanță, astfel încât obligarea pârâților la plata dobânzii legale, alături de actualizarea creanței, ar reprezenta o dublă reparație a aceluiași prejudiciu încercat de creditori, determinat de întârzierea în executarea integrală și devalorizarea continuă a sumelor de bani.
Mai mult, eșalonarea plății sumelor a fost realizată pe calea unor dispoziții normative, parte din sumele datorate au fost plătite reclamanților-creditori, iar pentru perioadele rămase, creanțele nu sunt exigibile, fiind afectate de termene suspensive, stabilite pe cale legală, în favoarea debitorilor.
Astfel, s-a arătat că, în principiu, o creanță constatată printr-o hotărâre judecătorească este exigibilă la momentul la care aceasta devine executorie, fie prin învestirea cu formulă executorie, fie prin recunoașterea acestui caracter ope legis. Din acest moment, creditorul poate cere debitorului executarea.
Însă, ca efect al termenelor legale suspensive stabilite în favoarea debitorilor prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 71/2009, creditorii nu pot pretinde executarea obligațiilor înlăuntrul acestor termene, astfel încât, în aceste intervale de timp, nu curge nici dobânda penalizatoare, reprezentând daune-interese moratorii.
În plus, pentru antrenarea răspunderii contractuale a debitorilor sub forma obligării acestora la plata daunelor - interese moratorii, trebuie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile, adică trebuie făcută dovada existenței prejudiciului, a faptei ilicite, a vinovăției și a raportului de cauzalitate.
Susține că existența prejudiciului este prezumată prin dispozițiile art.1082 din Codul civil din anul 1864 (corespunzător art.1530 Cod civil din anul 2009), iar fapta ilicită constă în neexecutarea obligației.
În ceea ce privește vinovăția, în materia răspunderii contractuale pentru neexecutare, operează o prezumție de culpă a debitorului. Această prezumție poate fi înlăturată atunci când se dovedește existența unei cauze exoneratoare, precum cazul fortuit sau forța majoră. Ca atare, debitorul este obligat la plata despăgubirilor ori de câte ori nu dovedește existența unei cauze străine care nu-i este imputabilă..
Arată că în cazul răspunderii contractuale, constituie caz fortuit o împrejurare de fapt, imprevizibilă și de neînlăturat care împiedică în mod obiectiv și fără nicio culpă din partea debitorului, executarea obligației.
Cauza străină exoneratoare de răspundere poate avea ca efect suspendarea temporară a executării obligației, ceea ce face ca debitorul să execute cu întârziere, fără a putea fi obligat la plata daunelor - interese pentru prejudiciul încercat de creditor din acest motiv.
S-a observat că instituțiile publice debitoare nu au refuzat executarea, ci au făcut aplicarea unui act normativ prin care s-a prevăzut plata eșalonată.
Această măsură legislativă, luată în contextul unui dezechilibru bugetar, reprezintă o ingerință a statului în dreptul creditorului de a obține executarea silită și finalizarea procesului civil, iar această ingerință are un scop legitim, acela de a proteja bugetul de stat într-o perioadă critică și îndeplinește cerința unui raport rezonabil de proporționalitate cu scopul urmărit.
Caracterul proporțional al limitării dreptului creditorului de a obține executarea hotărârii judecătorești rezultă din faptul că nu se neagă dreptul la executare, ci doar se stabilește modul în care creanța se va realiza, cu o întârziere apreciată ca fiind rezonabilă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunțată în cauza D. ș.a. România.
În consecință, intervenția legiuitorului, printr-un act normativ, validat pe cale jurisprudențială de Curtea Constituțională și de instanța de contencios european, având ca efect eșalonarea plăților, constituie un caz fortuit ce exonerează debitorul de plata dobânzilor legale.
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art. 1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, nu pot fi acordate daune - interese moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011 întrucât, pe de o parte, pentru trecut, executarea parțială, potrivit tranșelor de eșalonare nu reprezintă un fapt ilicit, iar pe de altă parte, pentru viitor, obligațiile de plată nu sunt ajunse la scadență, ca efect al moratoriului legal instituit prin actul normativ special.
Față de aceste considerente solicită admiterea apelului, modificarea sentinței instanței de fond in sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiata
În drept au fost invocate prevederile art.466 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă.
S-a procedat la regularizarea cererii de apel, potrivit dispozițiilor art. XV din Legea nr. 2/2013.
Legal citați, intimații nu au depus la dosar întâmpinare.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale aplicabile în cauză, sentința primei instanțe și motivele de apel, Curtea constată că apelul nu este fondat, urmând să fie respins pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 167 din Legea nr. 84/1995 Legea învățământului, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Având în vedere normele metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, aprobate prin HG nr. 538/2001 și modificate prin HG nr. 174/2003, HG 2192/2004, instanța constată că principalele instituții cu rol în stabilirea, calcularea, aprobarea și plata salariului pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt: unitatea de învățământ, consiliul local și primarul.
În baza acestor norme metodologice, fiecare instituție de învățământ are obligația să-și întocmească bugetul propriu ( art.8) .
Bugetele elaborate de instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se prezintă autorității administrației publice locale în baza de elaborare a proiectului bugetului de stat și a proiectelor bugetelor locale ( art. 16 ). După aprobarea legii bugetului de stat, C. Județean repartizează sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele unităților administrației – teritoriale și în cadrul acestora, pe fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat.
Consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat, după adăugarea sumelor necesare pentru finanțarea complementară, comunică bugetele aprobate conform legii, instituțiilor de învățământ și trezoreriilor la care acestea sunt arondate ( 18 ).
În raport de aceste prevederi legale, primarul are atribuția să întocmească proiectul bugetului local, având în vedere și bugetele înaintate de către unitățile școlare, iar consiliul local să aprobe bugetul local în vederea înaintării spre alocare a sumelor datorate cu titlu de salarii de la bugetul de stat și, după primirea sumelor de la bugetul de stat, să îl comunice către unitățile de învățământ și trezoreriile în a căror rază teritorială își au sediul unitățile respective.
Textele de lege invocate de apelant în cererea de apel, respectiv art. 16 din HG nr. 2192/2004, art. 167 din Legea nr. 84/1995 susțin argumentația anterior expusă.
Calitatea procesuală pasivă a consiliului local vizează procedura de alocare a sumelor reprezentând drepturile salariale și este conferită de atribuțiile privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, astfel cum au fost ele reglementate de OG nr. 32/2001 care stabilește la art. XIII faptul că finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ – teritoriale, conform dispozițiilor art. 167 alin. 1 din Legea 84/1995.
Așa cum se observă, obligația de plată a drepturilor salariale către personalul didactic este o obligație complexă, care cuprinde în conținutul său obligații legale distincte, ce aparțin unor titulari diferiți, fiecare dintre aceștia fiind ținuți de îndeplinirea obligației proprii, în lipsa căreia nu se poate îndeplini rezultatul legal urmărit, plata indemnizației de concediu.
Obligând atât unitatea de învățământ cât și C. L. să plătească reclamantului la plata dobânzii legale cu începere de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective, aferente drepturilor bănești neachitate, instanța de fond a avut în vedere obligațiile legale distincte ce revin fiecăreia dintre pârâte, în calitate de debitor al obligației de plată a sumelor stabilite prin titluri executorii și nu obligarea apelanților la plata efectivă, materială a diferențelor salariale neacordate potrivit Legii nr.221/2008, respectiv dobânzile legale.
Consiliului local îi revine obligația de a aloca sumele de bani după primirea lor de la bugetul de stat, iar nu de a le plăti efectiv.
Mai mult decât atât, prin însăși sentința nr. 457/03.03.2011 a Tribunalului O. a fost obligată atât unitatea de învățământ C. Național „R. G.” Slatina, cât și apelanții pârâți C. L. Slatina și P. M. Slatina la plata diferențelor de drepturi salariale, stabilindu-se așadar calitatea procesuală pasivă a apelanților în ceea ce privește plata debitului principal, astfel încât aceștia au calitate procesuală pasivă și în ceea ce privește capătul accesoriu privind dobânda datorată ca urmare a neexecutării sentinței ce constituie titlu executorii.
Nici criticile referitoare la soluționarea pe fond a cererii privind obligarea pârâților la plata dobânzii pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin executarea eșalonată și parțială a obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești, conform OG nr. 71/2009, nu sunt întemeiate.
Astfel, prin Decizia nr. 2/2014, dată în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil de la 1864, respectiv art. 1531 alin. 1, alin.2 teza I și art. 1535 alin. 1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din OUG nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011.
Decizia nr. 2/2014 a ÎCCJ a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 411/03.06.2014, iar potrivit dispozițiilor art. 517 alin.4 NCPC dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României.
Față de aceste considerente Curtea, în temeiul art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat apelul, declarat de pârâții C. L. AL M. SLATINA și P. M. SLATINA - INSTITUȚIA PRIMARULUI, cu sediul în Slatina, județul O., împotriva sentinței civile nr. 33/23.01.2014, pronunțată de Tribunalul O., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant S. ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR O., cu sediul în Slatina, .. 64B, județul O. și intimatul pârât C. NAȚIONAL R. G. SLATINA, cu sediul în Slatina, .. 8, județul O..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2014.
Președinte, M. C. | Judecător, M. C. Ț. | |
Grefier, D. S. O. |
15.07.2014
Red.jud.M.C.Ț.
6 ex/AS
j.f.O.M.P.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Hotărâre din... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
