Solicitare drepturi bănești / salariale. Hotărâre din 24-09-2014, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 17066/63/2013
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3496
Ședința publică din data de 24 Septembrie 2014
Completul compus din:
Președinte: Judecător C. T.
Judecător L. E.
Grefier I. B.
*******
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta S. A., împotriva sentinței civile nr.1762/01.04.2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât L. T. „D. F.”, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile au lipsit.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că prin serviciul registratură, intimatul pârât a depus punctul de vedere, în raport de decizia nr.2/17.02.2014, pronunțată în recursul în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 21/2013 și publicată în Monitorul Oficial ulterior formulării apelului, după care,
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra apelului de față:
La data de 19.12.2013 reclamanta S. A. in calitate de mostenitoare a defunctului STERAȚĂ I. a chemat in judecată pârâtul L. T. "D. F." pentru ca prin sentința ce se va pronunța, să fie obligat sa calculeze si sa plătească începând cu data nasterii dreptului si pana la stingerea afectiva a creanțelor, dobânda legala cuvenita pentru creanțele stabilite prin sentința definitiva revocabila nr. 0961/5 martie 2010 si pronunțate de Tribunalul D. - secția conflicte de munca si asigurări sociale in dosarul nr._ .
Prin sentința civilă nr.1762/01.04.2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, s-a admis în parte actiunea formulată de reclamanta S. A. în contradictoriu cu pârâtul L. T. "D. F.".
A fost obligat pârâtul L. T. "D. F. catre reclamanta S. A. la plata dobânzii pentru creanțele stabilite prin sentința nr.0961/2010, pronunțată de Tribunalul D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, începând cu data introducerii actiunii, 19.12.2013, și până la data plății efective.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta arata ca defunctul STTRAȚĂ I. a fost salariat al unității pârâte Grupul Școlar "D. Filisanu" F., calitate în care a solicitat în instanță obligarea acestor pârâți la plata unor drepturi salariale cuvenite și neacordate.
Astfel, prin sentința nr. 0961/ 5 martie 2010 si pronunțate de Tribunalul D. - secția conflicte de munca si asigurări sociale in dosarul nr._ s-a dispus obligarea paratului Grupul Școlar "D. Filisanu" F. sa calculeze drepturile defunctului STERAȚĂ I. rezultate din aplicarea Legii 221/2008 si sa plătească acestora diferențele salariale efectiv încasate si cele cuvenite, corespunzător activității fiecărui reclamant in parte, în conformitate cu prevederile Legii 221/2008 pentru aprobarea OG nr. 15/2008, începând cu data de 01.01.2008, până la data de 31.12.2009, diferențe ce vor fi reactualizate in raport de data flecarei scadente lunare până la data plații efective;
Conform art. 166 alin.4 Codul Muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului, sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Potrivit art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 „în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea”, dispoziția fiind prevăzută și anterior în art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000.
Având în vedere dispozițiile art. 278 din Codul Muncii, care permit aplicarea în completare a dispozițiilor din legislația civilă, în privința daunelor interese datorate de angajator salariatului pentru neplata salariului sunt aplicabile dispozițiile art. 1088 din Codul Civil ( respectiv art. 1530 și urm. din NCC).
Prin urmare, daunele interese datorate constau în dobânda legală, care curge de drept, fără punere în întârziere, de la data scadenței drepturilor salariale, potrivit contractului de muncă, întrucât obligația de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită în contractul de muncă.
Instanța a constatat astfel că dobânda este datorată începând cu data scadenței pentru fiecare dintre salariile lunare, pârâții fiind de drept în întârziere conform art. 1079 (1523 NCC) cod civil și 161 Codul Muncii, astfel că se justifică acordarea dobânzii legale aferente de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
Împotriva sentinței a formulat apel reclamanta S. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel, a arătat că recursul în interesul legii, admis de I.C.C.J., la data de 17 februarie 2014, se menționează: "în aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(l), alin.(2) teza I și art.1535 alin.(l) din Legea nr.287/2009privind Codul civil, pot fi acordate daune - interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. l și art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariate personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr.230/2011, cu modificările și completările ulterioare. Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă."
Potrivit art.1535 alin.l din Codul Civil, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana în momentul plații. Drepturile bănești salariate menționate in sentința nr.961/2010, sunt scadente de la nașterea dreptului, respectiv de la [ data de 01.10.2008, Decizia I.C.C.J. fiind in acord cu Hotărârea Curții Europene de Justiție in cauza C-565/11 (I.).
Potrivit Hotărârea Curții (camera a treia) din 18 aprilie 2013, a Curții Europene de Justiție de la Luxemburg, pronunțate in cauza C-565/11 (I.), dobânda legala pentru taxa de poluare este datorata de la data plații acesteia ( data nașterii dreptului) si pana la data restituirii efective a acesteia.
In raport de obiectul acțiunii formulate și anume obligarea pârâtului la plata dobânzilor legale pentru executarea cu întârziere a unor hotărâri judecătorești, sentința pronunțată de tribunal este afectată de motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civ., în privința stabilirii datei de la care s-a dispus obligarea pârâtei la plata dobânzii legale la suinele de bani neachitate, stabilite prin sentința civilă nr.961/2010 pronunțată de Tribunalul D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ .
De regulă, o obligație stabilita prin hotărârea unei instanțe se aduce la îndeplinire de bunăvoie de debitor, in caz contrar putându-se recurge la executare silita, potrivit art 371" și urm din Codul de procedură civilă. Pe de alta parte, în principiu, o hotărâre judecătorească poate fi pusă în executare numai dacă a rămas definitivă ori a devenit irevocabilă și a fost urmată de procedura învestirii cu formulă executorie, învestirea fiind necesară pentru a se conferi hotărârii judecătorești forța executorie. Hotărârea executorie de drept constituie prin ea însăși titlu executoriu, astfel că, prin voința legiuitorului, o asemenea hotărâre poate fi pusă în executare din momentul pronunțării.
Caracterul exigibil al unei creanțe este dat de momentul la care creditorul unei obligații poate cere în mod legal debitorului executarea obligației sale.
Astfel, este evident făptui că o creanță constatată printr-o hotărâre judecătorească devine exigibilă numai în momentul în care hotărârea devine executorie fie prin învestirea cu formulă executorie, fie prin recunoaștere caracterului executoriu prin lege, exigibilitatea fiind astfel confirmată prin conferirea caracterului executoriu hotărârii judecătorești.
Art. 3712 alin. 2 si 3 Cod pr.civ. permite organului de executare, la cererea creditorului, într-o procedură necontencioasa, să actualizeze valoarea obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, atât în situația in care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalități, fără să fi fost stabilit cuantumul, cât și în situația că titlul nu conține nici un fel de mențiune, nefiind acordate, cum este cazul în speță.
Potrivit art.3712 alin3 C.pr.civ., în cazul când prin titlul executoriu nu au fost acordate dobânzi, penalități sau alte sume, iar aceasta nu cuprinde vreun criteriu în baza căruia creanța să poată fi actualizată, organul de executare va proceda la actualizarea creanței în funcție de rata inflației.
Textul citat are ca premisă existența unei întârzieri în executarea unei hotărâri judecătorești, întârziere ce în mod evident creează creditorului un prejudiciu ce trebuie reparat. Altfel spus, executarea unor creanțe rezultate dintr-o hotărâre judecătorească nu este pusă în întârziere.
Mergând pe ideea cumulului dobânzii legale cu rata inflației, această nouă acțiune în repararea prejudiciului având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitată în termenul de 3 ani prevăzut de Decretul nr.167/1958, termen ce începe să curgă de la data când hotărârea judecătorească constituie, potrivit legii,titlul executoriu, respectiv de la data pronunțării de către prima instanță, în materia litigiilor de muncă.
Această din urmă cerere nu poate constitui o formă prin care debitorii sunt puși în întârziere, căci necesitatea existenței acestei manifestări de voință este cerută doar în materia contractuală, răspunderea civilă contractuală, condițiile angajării acesteia, respectiv acordarea de despăgubiri fiind reglementate de Codul Civil la materia efectelor obligațiilor, respectiv codrul art. 1073-1090.
Astfel fiind, cu respectarea regulilor privind termenul de prescripție, dobânda legală pentru executarea cu întârziere a un hotărâri judecătorești poate fi solicitată și acordată chiar la data când aceasta era executorie, respectiv de la da pronunțării de către prima instanță în cadrul litigiilor de muncă, nefiind necesara punerea în întârziere a debitorului. De altfel, inexistenta acestei condiții se deduce din chiar disp. art. 3711 alin. 3 Cod pr.civ. care permit organului de executare în cazul în care prin hotărâre nu au fost acordate dobânzi, penalități sau alte sume, dar aceasta cuprinde suficiente criterii, să procedeze la actualizarea creanței la simpla cerere a creditorului și fără a fi necesară încunoștiințarea in vreun fel debitorului în privința căruia se presupune ca are cunoștință de conținutul titlului executoriu si de obligativitatea respectării sal
Dispozițiile din Codul Muncii permit aplicarea in completare a dispozițiilor din legislația civila, in privința daunelor interese datorate de angajator salariatului pentru neplata salariului si in consecința sunt aplicabile dispozițiile art. 1088 din Codul Civil (respectiv art. 1530 si următoarele din NCC).
Prin urmare, daunele interese constau in dobânda legala, care curge de drept, fara punere in întârziere, de la data scadentei drepturilor salariale, potrivit contractului de munca, intrucat obligația de plata a salariului trebuia indeplinita la data stabilita in contractul de munca.
Astfel, dobânda este datorata incepand cu data scadentei pentru fiecare dintre salariile lunare, paratul fiind in întârziere conform art.1079 (1523 NCC) Cod Civil si 161 Codul Muncii, astfel ca se justifica acordarea dobânzii legale aferente de la data nașterii dreptului pana la data plații efective.
A solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței, în sensul obligării pârâtului la calcularea și plata dobânzii legale aferente sentinței nr. 961/2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
În drept, apelul este întemeiat pe dispozițiile art.466-482 C.pr.civ.
Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate în apel, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, constată că apelul este fondat și îl va admite pentru următoarele considerente:
În stabilirea datei de la care cererea promovată de apelanta reclamantă poate fi admisă se impune a se preciza, mai întâi, că dispozițiile din noul Cod civil, invocate de apelanți, nu sunt aplicabile în speță.
Astfel, art. 6 Cod civil conține dispoziții privind aplicarea în timp a legii civile, însă textul stabilește reguli generale în materie, aplicabile chiar și actelor normative viitoare, în măsura în care acestea nu vor conține dispoziții exprese privind succesiunea legilor în timp.
Ca și în cazul actelor juridice, efectele viitoare ale altor situații juridice sunt guvernate de legea în vigoare la data săvârșirii ori producerii lor, așa cum rezultă din art. 6 alin 2 NCC, art. 3 din Legea 71/2011, precum și interpretarea per a contrario a art. 6 alin. 6 NCC.
Art. 6 alin. 6 și art. 5 alin. 2 din Legea 71/2011 instituie o derogare semnificativă de la ultraactivitatea legii vechi, stabilind aplicabilitatea legii noi în privința efectelor viitoare ale situațiilor juridice trecute, în măsura în care acestea derivă din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție, obligația legală de întreținere, raporturile de proprietate, raporturile din vecinătate, dacă aceste situații subzistă după . legii noi.
Legea 71/2011 conține și norme speciale care se abat de la această ultimă regulă, iar din interpretarea dispozițiilor art. 111, 112, 114 din lege rezultă că prevederile noului Cod civil referitoare la plata dobânzilor, punerea în întârziere nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestui cod. Cum drepturile salariale stabilite prin titlurile executorii corespund unei perioade de timp anterioară intrării în vigoare a noului Cod civil, adică anterioară datei de 01 octombrie 2011, se aplică dispozițiile Codului civil în vigoare la data când dreptul salarial s-a născut și a devenit scadent.
Dobânda solicitată are rolul de a acoperi prejudiciul cauzat prin neplata la scadență a drepturilor salariale recunoscute prin titlurile executorii. Această cerere este una accesorie în raport cu cererea principală, soluționată prin titlurile executorii emise, caz în care ne aflăm în situația prevăzută de art. 6 alin. 2 din noul Cod civil, aceea a efectelor viitoare a unei situații juridice anterioare. Astfel fiind este aplicabilă legea în vigoare la data ivirii situației juridice conflictuale, respectiv prevederile din Codul civil anterior referitoare la dobânzi.
Potrivit vechiului Cod civil dobânda legală reprezintă prejudiciul pentru beneficiul nerealizat - art.1084 Cod civil daunele interese cuprind în genere pierderea ce a suferit creditorul și beneficiul de care a fost lipsit - și poate fi acordată, în condițiile art. 1088 Cod civil, doar de la data punerii în întârziere, care se face prin cererea de chemare în judecată.
În Codul muncii nu există un text care să prevadă că dobânzile curg de drept, de la scadență, astfel că sunt incidente dispozițiile din Codul civil.
Potrivit art. 1088 alin. 2 din vechiul Cod civil, daunele interese nu sunt debite decât începând cu ziua cererii în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept.
Prin „ziua cererii în judecată” urmează să înțelegem data la care s-a introdus cererea principală de chemare în judecată și nu data de la care se solicită daunele interese. De la data promovării cererii în judecată pentru plata debitului principal pârâtul este pus în întârziere și, în măsura în care cade în pretenții, are obligația de a repara prejudiciul integral. Această interpretare se impune în condițiile în care prin norma legală menționată nu se precizează că daunele interese ar fi datorate de la data cererii lor (a daunelor) în judecată.
Astfel fiind, întrucât cererea de chemare în judecată pentru debitul principal valorează punere în întârziere cu privire la conflictul ivit, din acel moment sunt datorate (sunt „debite” ) și daunele interese.
În speță punerea în întârziere a avut loc la data promovării litigiilor prin care s-a solicitat plata diferențelor salariale și în care s-au pronunțat titlurile executorii menționate în dispozitivul sentinței. Întrucât, însă, dreptul la daune interese este un drept patrimonial, deci prescriptibil, și deoarece a fost solicitat pentru o perioadă mai mare de trei ani, instanța constată că se impune a fi acordată dobânda legală pentru trecut, pentru perioada ce nu era prescrisă la data promovării cererii ce face obiectul litigiului de față. Astfel fiind, dobânda va fi calculată, începând cu 19.12.2010 și până la data plății efective, pentru sumele datorate și neachitate din titlurile executori și nu de la data promovării litigiului de față (19.12.2013).
Pentru aceasta se au în vedere și considerentele Deciziei nr. 2/2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii.
În temeiul art. 480 Cod procedură civilă, va fi admis apelul declarat de reclamantă și se va schimba sentința în parte, în sensul că plata dobânzii legale se va calcula începând cu data de 19.12.2010.
Se va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta S. A., împotriva sentinței civile nr.1762/01.04.2014, pronunțată de Tribunalul D. – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât L. T. „D. F.”.
Schimbă sentința în parte, în sensul că plata dobânzii legale se va calcula începând cu data de 19.12.2010.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 24.09.2014.
Președinte,Judecător,
C. T. L. E. Grefier,
I. B.
Red.jud LE/ 25 oct. 2014
Tehn.red. IB /2ex/
Jud.fond M F.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 913/2014.... → |
|---|
