Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1025/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 1025/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 28-03-2014 în dosarul nr. 6143/95/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1025/2014

Ședința publică de la 28 Martie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. L.

Judecător S. P.

Grefier G. D. L.

Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta NEȘA E., cu domiciliul în com.Bîlteni, ., ., împotriva sentinței civile nr.4962/21.11.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimat L. T. BÎLTENI, cu sediul în ., intimat C. L. BÎLTENI, cu sediul în Bîlteni jud.Gorj, și intimat I. ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ, cu sediul în TG-J., .-134, jud.Gorj, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică au fost lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este declarat în termen, sumar motivat, solicitându-se judecarea cauzei în lipsă.

Având în vedere că prin cererea de apel nu s-au propus probe noi, Curtea apreciază că nu se impune pronunțarea cu privire la estimarea duratei necesare pentru cercetarea judecătorească în fața instanței de apel, motiv pentru care în baza art.482 raportat la 244 Noul Cod de proc.civ., și respectiv art.394 Noul Cod de proc.civ., constată terminată cercetarea judecătorească în apel și declară închise dezbaterile apreciind ca fiind în stare de soluționare cauza.

CURTEA

Asupra apelului de față;

Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin sentința civilă nr.4962/21.11.2013 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. L. Bîlteni și în consecință:

A respins acțiunea reclamantei față de acest pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

A admis excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată din oficiu cu privire la pretențiile solicitate pentru perioada 01.12._10 și în consecință, a respins ca fiind prescris dreptul material la acțiune al reclamantei pentru această perioadă .

A respins ca neîntemeiate celelalte capete de cerere formulate de reclamanta Neșa E., împotriva pârâților L. T. Bîlteni, C. L. Bîlteni și I. Școlar Județean Gorj.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 248 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură sau de fond, care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Bîlteni, invocată de acest pârât, instanța a reținut următoarele:

Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății.

Reclamanta, în calitate de cadru didactic la unitatea de învățământ L. T. Bîlteni a chemat în judecată pârâții L. T. Bîlteni și C. L. Bîlteni, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună: obligarea pârâtei să acorde reclamantei salariul de bază pentru luna decembrie 2009 cu o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, conform art. 50 alin. 1 și 2 din Legea 128/1997; obligarea pârâtei să acorde reclamantei salariul de bază pentru perioada 01.12.2009 – 31.12.2012 la nivelul celui stabilit legal în luna decembrie conform art. 7 alin. 2 din Legea 330/2009; obligarea pârâtei să calculeze și să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale legal calculate și cele efectiv încasate pentru perioada 01.12.2009 – 31.12.2012, sume actualizate cu rata inflației până la data plății efective. Obligarea consiliului local să aloce fondurile necesare cât și obligarea ISJ Gorj să aprobe plata acestor sume.

Raporturile juridice deduse judecății sunt, așadar, raporturi specifice dreptului muncii, reclamanta învestind instanța cu soluționarea unui conflict de muncă, așa cum este definit de art.248 Codul muncii - Legea nr.53/2003 (în forma în vigoare pentru perioada in litigiu), iar C. L. Bîlteni nu are calitatea de angajator, astfel încât că nu poate fi obligat la calculul și plata unor drepturi salariale pentru salariații altor instituții publice.

Drepturile solicitate de reclamantă sunt drepturi bănești decurgând din calitatea de salariat, iar debitorul obligației de plată a acestor drepturi nu poate fi decât cel în folosul căruia salariatul prestează munca, angajatorul.

Așadar, nu există un raport juridic obligațional direct între reclamantă și consiliul local, motiv pentru care acesta nu poate fi obligat la plata drepturilor bănești solicitate, astfel că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Bîlteni, invocata de acest pârât, este întemeiată.

Reclamanta Neșa E. este educatoare la L. T. Bîlteni, având o vechime în învățământ de 30-35 de ani la data de 01.12.2009 așa cum rezultă din adeverințele depuse la dosar, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei L. T. Bîlteni să-i acorde salariul de bază pentru luna decembrie 2009 cu o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, conform art. 50 alin. (1) și (2) din Legea nr. 128/1997 și salariul de bază pentru perioada 01.01._12 la nivelul celui stabilit legal în luna decembrie 2009 conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 330/2009. Totodată, a solicitat obligarea pârâților L. T. Bîlteni, și C. L. Bîlteni să-i calculeze și să-i plătească diferențele de drepturi salariate dintre salariile legal calculate și cele efectiv încasate pentru perioada 01.01._10, sume actualizate cu rata inflației de la data scadentă a fiecărei sume până Ia data plății efective. Obligarea consiliului local să aloce fondurile necesare cât și obligarea ISJ Gorj să aprobe plata acestor sume

Cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 21.06.2013.

Potrivit art. 268 alin. 1 lit. c din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate.

Potrivit Ordinului nr. 86/2005, salariul personalului didactic se achita între 5 și 15 ale lunii următoare celei pentru care se datorează. Cum acțiunea a fost formulată la data de 21.06.2013, dreptul reclamantei pentru perioada 01.12._10 era prescris. Prin urmare, instanța va admite excepția prescripției dreptului la acțiune pentru această perioadă.

Începând cu data de 1 ianuarie 2010 a intrat în vigoare Legea - Cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, care a stabilit prin art.30:

,,(3) Reîncadrarea personalului se face corespunzător transelor de vechime in munca si pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului si treptei profesionale avute in luna decembrie 2009.

(5) In anul 2010, personalul aflat in funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009,,.

Cum pretențiile reclamantei aferente lunii decembrie 2009 sunt prescrise, creșterile salariale nu pot fi acordate nici după 1 ianuarie 2010, dispozițiile art. 30 alin. 3 și 5 din Legea nr. 330/2009 opunându-se acestui lucru, în condițiile în care reîncadrarea se face avându-se în vedere salariul avut în luna decembrie 2009.

Prin urmare, instanța a respins ca neîntemeiate celelalte capete de cerere.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta NEȘA E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că s-a încălcat principiul securității juridice, întrucât în situații identice instanța a pronunțat soluții diferite.

Apelul nu este fondat, urmând să fie respins pentru următoarele considerente.

Față de aplicarea dispozițiilor art. 268 alin. 1 lit. c din Codul muncii, care reglementează prescripția dreptului material la acțiune, în mod corect prima instanță a reținut că este prescris dreptul reclamantului de a cere plata coeficientului de ierarhizare pentru perioada 1.12._10, aspect de drept care a nu a fost criticat în apel. Dimpotrivă, prin motivele de apel, apelantul reclamant a susținut doar faptul că altor persoane li s-au admis acțiunile privind aceleași drepturi salariale .

Prin urmare, instanța de control judiciar trebuie să analizeze dacă începând cu data de 1.04.2010 reclamantei i se cuvine plata coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul corespunzător tranșei anterioare de vechime

În drept, dispozițiile legale care au reglementat plata personalului din învățământ, respectiv coeficienții de ierarhizare corespunzător tranșelor de vechime au fost următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 50 - (1) din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.

Alineatul 2 al textului a stabilit că pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.

Se reține astfel că pentru cadrele didactice cu o vechime de 30-35, 35- 40 și peste 40 de ani vechime în învățământ se acorda un plus de 1/25 din coeficientul de ierarhizare de care a beneficiat anterior, acest plus urmând a se adăuga la coeficientul de ierarhizare cuvenit pentru tranșa de vechime superioară.

Aceste 3 tranșe de vechime influențau modalitatea de acordare a drepturilor salariale cuvenite personalului didactic, întrucât coeficientul de multiplicare aplicat la stabilirea salariului, creștea, potrivit Anexei 2 la Legea nr.128/1997 în funcție de vechimea în învățământ a solicitantului. Acest coeficient era stabilit prin lege și constituia baza de calcul pentru stabilirea drepturilor salariale cuvenite.

Începând cu data de 01. 01.2008, potrivit art. 5 din OG 15/2008, tranșele de vechime suplimentare de 1/25 pentru vechime în învățământ de 30, 35 și 40 de ani au fost introduse în coeficienții stabiliți prin lege, astfel că au fost acordate aceste drepturi suplimentare solicitate. Această includere a majorării de 1/25 în coeficienții de multiplicare rezultă atât din exprimarea expresă a textului de lege sus-menționat, cât și din simpla verificare comparativă a valorilor coeficienților pentru aceste tranșe de vechime.

Așa cum a reținut și prima instanță, aceste ultime dispoziții au fost declarate neconstituționale, astfel că începând cu data de 31 iulie 2009 se aplicau din nou prevederile art. 50 alin. 2 din Legea 128/1997.

Textul care stabilea creșterea coeficientului de ierarhizare a fost abrogat prin Legea nr. 330/2009, care a menținut includerea tranșelor suplimentare de vechime în coeficientul de multiplicare.

În Anexa Nr. II, intitulată Familia ocupațională de funcții bugetare din învățământ la Legea nr. 284/2010- privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice - a fost menținută includerea tranșelor suplimentare de vechime în coeficientul de ierarhizare, includere ce a avut loc prin OG 15/2008.

Prin art.10 din Legea 330/2009 s - a prevăzut că „de prevederile art. 50 alin. (1) și ale art. 90 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază numai profesorul universitar și profesorul I grad didactic I din învățământul preuniversitar."

În acest fel, a fost menținută în parte reglementarea tranșelor de vechime suplimentară în dispozițiile art. 50 alin.1 din legea 128/1997, dar a fost limitată sfera de aplicare doar la personalul didactic ce ocupă funcția de profesor I grad didactic I din învățământul preuniversitar.

În consecință, în luna decembrie 2009 reclamantul nu beneficia de tranșa suplimentară de vechime de 1/25, astfel că salariul cuvenit acestuia în luna aprilie 2010 (începând cu care se face analiza pretențiilor de față) nu se poate raporta la o astfel de creștere salarială, cât timp veniturile pe anul 2010 intrau sub incidența Legii 330/2009. Acest act normativ, după cum s-a arătat a legat încadrarea salarială din anul 2010 de câștigurile obținute în luna decembrie 2009.

Pe de altă parte, la data de 28.10.2010 a fost publicată Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice care a menținut includerea tranșelor suplimentare de vechime în coeficientul de multiplicare, includere ce a avut loc prin OG 15/2008.

La data de 10.01.2011 a fost publicată Legea nr. 1/2011 legea educației naționale care a abrogat Legea 128/1997 cea care reglementa tranșele suplimentare de vechime și pe care își întemeiază cererea reclamantul, astfel că începând cu 2011 nu mai sunt reglementate tranșele suplimentare de vechime, nu mai există temei legal pentru acordare. Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, Curtea reține că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, astfel că în baza art. 480 Cod pr. civ. va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat reclamanta NEȘA E., cu domiciliul în com.Bîlteni, ., ., împotriva sentinței civile nr.4962/21.11.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți L. T. BÎLTENI, cu sediul în ., C. L. BÎLTENI, cu sediul în Bîlteni jud.Gorj, și I. ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ, cu sediul în TG-J., .-134, jud.Gorj.

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 28 Martie 2014

Președinte,

M. L.

Judecător,

S. P.

Grefier,

G. D. L.

Red.jud.S.P.

Jud.fond L.R.

Teh.red. A.G./6 ex

Data: 01.04.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1025/2014. Curtea de Apel CRAIOVA