Acţiune în răspundere patrimonială. Decizia nr. 721/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 721/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 09-02-2015 în dosarul nr. 6913/95/2013*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr.721
Ședința publică de la 9 februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE- S. P.
Judecător- R. M.
Grefier- F. I.
***
Pe rol, fiind judecarea apelului declarat de pârâtul T. C., domiciliat în comuna Bălești, ., împotriva sentinței civile nr. 2968 din 2 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj- Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA- DIRECȚIA SILVICĂ GORJ, cu sediul în Tg.J., . P., nr.3, județul Gorj, având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat consilier juridic A. I. pentru intimata reclamantă, fiind lipsă apelantul pârât T. C..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar intimata reclamantă a formulat întâmpinare la motivele de apel, ce a fost comunicată, în cadrul procedurii prealabile și apelantului pârât, după care:
Instanța, constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza in stare de judecată și a acordat cuvântul asupra soluționării apelului.
Având cuvântul, reprezentantul intimatei reclamante, consilier juridic A. I., a pus concluzii de respingere a apelului, ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică, pentru motivele arătate prin întâmpinare.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2968 din 2 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj- Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta R. Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Gorj cu sediul în Tg-J., . P., nr. 3, județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtul T. C., cu domiciliul în comuna Bălești, ..
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 5723,59 lei reprezentând despăgubiri materiale.
S-a respins capătul de cerere privind cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Pârâtul T. C. este angajatul D.S. Gorj - O.S. Târgu-J., în funcția de pădurar, iar cu ocazia unor controale efectuate în cantonul aflat în gestiunea sa, organele de control au constatat lipsa unui volum total de 19,18 mc, masă lemnoasă cu o valoare totală de 5723,59 lei.
Acest prejudiciu a fost constatat prin actele de control nr. 1/1886/15.04.2013 care a fost semnat de către pârât.
Prin raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză, așa cum a fost completat în urma obiecțiunilor formulate de părți, s-a concluzionat că cioatele menționate în actul de control se aflau la data efectuării controlului în gestiunea pârâtului,au diametrul menționat în actul de control, iar în ceea ce privește vechimea lor, expertul a concluzionat că ele datează din perioada imediat premergătoare controlului, ele fiind încă verzi la data efectuării expertizei.
Valoarea prejudiciului produs ca urmare a lipsei masei lemnoase nejustificate a fost calculată de expert în două variante și anume o variantă în care a aplicat răspunderea limitată potrivit art. 6 din OUG 85/2006 și o variantă în care nu a aplicat această răspundere limitată. Potrivit primei variante, valoarea prejudiciului este de 1986,05 lei, iar potrivit celei de-a doua variante, valoarea prejudiciului este de 5723,95 lei.
Instanța a trebuit să stabilească dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 6 din OUG nr. 85/2006 pentru a fi aplicată răspunderea limitată a pârâtului.
Tribunalul a reținut că potrivit art. 6 alin. 2 din OUG 85/2006, răspunderea persoanelor cu atribuții de pază a pădurilor, care fac dovada că și-au îndeplinit cu responsabilitate și cu bună-credință obligațiile de serviciu și au luat măsurile necesare pentru evitarea producerii pagubelor, poate fi limitată în următoarele situații:
a) din aceeași pădure se constată că se distrug/însușesc ilegal, în mod constant, arbori, puieți, lăstari sau pomi de C., după caz;
b) trupurile de pădure care fac obiectul pazei de către aceeași persoană sunt dispersate;
c) pădurile au accesibilitate ridicată.
În alineatul 3 al aceluiași articol, se prevede că dispozițiile alin. 2 se aplică de persoana juridică angajatoare a persoanei cu atribuții de pază a pădurilor sau de către șeful ocolului silvic, în cazul în care paza se asigură prin ocoale silvice, cu respectarea metodologiei privind limitarea răspunderii patrimoniale a personalului de pază a pădurilor, elaborată cu consultarea reprezentanților proprietarilor de păduri, ai administratorilor de păduri, indiferent de forma de proprietate a acestora, metodologie care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Potrivit art. 2 alin 1 din Ordinul nr. 769 din 22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Metodologiei privind limitarea răspunderii patrimoniale a personalului de pază a pădurilor emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, persoana juridică angajatoare a personalului cu atribuții de pază a pădurilor poate limita răspunderea patrimonială, la solicitarea acestuia, în condițiile art. 1, iar potrivit alin. 2, în situația limitării răspunderii patrimoniale, la calculul prejudiciului se aplică valoarea factorului "k" din coloanele 3, 5 și 7 din anexele nr. 1, 2 și 3 la OUGOUG nr. 85/2006.
Pentru a putea beneficia de acordarea răspunderii limitate, pârâtul trebuia să solicite acest lucru și să îndeplinească condițiile enumerate la art. 6 alin. 2 din OUG 85/2006.
Ori, în cauză s-a observat că pârâtul nu a solicitat acordarea acestei răspunderi limitate cu ocazia controlului desfășurat în cantonul nr. 34.
Pe de altă parte, pârâtul a susținut că a semnalat reclamantei că este posibil să fie sustras material lemnos, dar că reclamanta nu a luat nici un fel de măsuri. La dosar au fost depuse de pârât o . procese-verbale încheiate cu prilejul acțiunilor de patrulare (filele 26-70 din dosar).
Instanța a avut în vedere procesele-verbale încheiate începând cu ianuarie 2013, dat fiind faptul că în raportul de expertiză s-a precizat faptul că tăierile de material lemnos au avut loc cu puțin timp înainte de perioada controlului derulat în perioada 11-15 aprilie 2013.
Tribunalul a observat că doar în două procese verbale au fost semnalate tăieri de arbori nemarcați, respectiv în procesele-verbale întocmite la data de 6 ianuarie 2013 (fila 47 din dosar) și la data de 18 ianuarie 2013 (fila 50 din dosar). Procesul-verbal din 18 ianuarie 2013 a avut în vedere alte unități amenajistice decât cele menționate în actul de control, iar în procesul-verbal întocmit la data de 6 ianuarie 2013, întocmit în urma activității de patrulare pe traseul Buduhala, Tălpășești, Stolojani, în unitățile menționate și în actul de control nr.1/1886/15.04.2013, s-a menționat tăierea unui singur arbor nemarcat. În celelalte procese-verbale întocmite anterior controlului s-a menționat faptul că nu sunt constatate nereguli cu privire la tăierile ilegale de arbori.
Instanța a apreciat astfel că dispozițiile art. 6 alin. 2 din OUG nr. 85/2006 nu sunt îndeplinite, iar pârâtul nu poate beneficia de limitarea răspunderii patrimoniale.
Potrivit art. 6 alin. 1 din OUG 85/2006, personalul cu atribuții de pază a pădurilor răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile cap. III al titlului XI din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafețele de pădure pe care le are în pază, constatate și evaluate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
De asemenea, conform art. 254 alin. 1 din Codul Muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Condițiile răspunderii patrimoniale presupun îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții, respectiv calitatea de salariat la angajatorul păgubit, fapta ilicită și personală săvârșită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat, raportul de cauzalitate și nu în ultimul rând vinovăția.
Tribunalul a constatat că în cauza dedusă judecății, reclamanta a făcut pe deplin dovada îndeplinirii cumulative a acestor condiții, motiv pentru care a obligat pârâtul să plătească suma de 5723,59 lei, reprezentând contravaloarea unui volum de 19,18 mc masă lemnoasă.
S-a respins însă, capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, reclamanta nedovedind că a efectuat astfel de cheltuieli.
Opinia asistenților judiciari a fost conformă cu prezenta hotărâre.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intitulat greșit „recurs”, pârâtul T. C., ctriticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel, apelantul susține că prima instanță a aplicat greșit prevederile OUG 85/2006, art.6 alin.2, obligându-l să plătesc reclamantei suma de 5723,591ei, reprezentând despăgubiri materiale.
Susține că în cauză s-a efectuat un raport de expertiză prin care s-a constatat de către expertul desemnat, că valoarea prejudiciului fără TVA calculat în baza OUG. nr. 85/2006, este de: - cu răspundere limitată 1986,051ei și fără răspundere limitată este de 3723,95lei, fapt de care prima instanță nu a ținut cont și printr-o interpretare eronată l-a obligat la plata sumei de 5723,591ei, în loc de 3723,951ei.
Tot în concluziile raportului de expertiză, expertul a constatat că pârâtul a semnalat ocolului silvic în mai multe rânduri fenomenul de sustragerii repetate de material lemnos din gestiune și chiar a luat măsuri de sancționare a persoanelor surprinse, încheind astfel procese verbale de contravenție. Expertul a arătat că pădurea este limitrofă satului Buduhala la circa 300m, de case, care sunt populate cu cetățeni de etnie rromă(rudari), ce nu au venituri și se ocupă cu sustragerea de material lemnos, probe de care prima instanță nu a ținut cont.
Aceste prejudicii pot proveni atât de la proprietari în timpul exploatării, cât și de al cetățeni de etnie rromă din satul Buduhala - Rudărie, care sunt vecini cu acest canton gestionat de către pârât și care este expus furtului de material lemnos. Ba mai mult, arătă că pârâtul a semnalat prin mai multe referate faptul că este posibil să se sustragă material lemnos de către rudari din satul Buduhala, referat ce nu a fost luat în considerare de către ocol.
In altă ordine de idei, arătă că în momentul în care au fost tăiați acești arbori pârâtul împreună cu mai mulți colegi din cadrul Ocolului Silvic- Tg-J., au fost mobilizați la diferite acțiuni în vederea recoltări de fructe de pădure și diverse activități în pepinieră și depozitul Preajba, al unității.
Proprietarii suprafețelor de teren pe care s-au găsit cioatele nu au solicitat recuperarea prejudiciului, aceștia afirmând acest lucru și în fața organelor de control, fapt de care organele de control nu au ținut cont, procedând în mod abuziv la inventarierea acestora.
Concluzionând, arătă că proprietarii, C. V., Z. D. și B. G., au formulat adrese către Direcția Silvică-Gorj, prin care au arătat că nu solicită contravaloarea arborilor tăiați ilegal de pe suprafețele aflate în proprietatea lor, în valoare totală de 2229,33lei, cu TVA., valoare ce ar trebui scăzută din suma totală de 5723,95 lei
La data de 8.12.2014, intimata reclamantă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică.
Analizand sentinta apelata prin prisma criticilor formulate, se constata ca apelul este fondat, urmand a fi admis pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 6 alin. 2 din OUG 85/2006, răspunderea persoanelor cu atribuții de pază a pădurilor, care fac dovada că și-au îndeplinit cu responsabilitate și cu bună-credință obligațiile de serviciu și au luat măsurile necesare pentru evitarea producerii pagubelor, poate fi limitată în următoarele situații:
a) din aceeași pădure se constată că se distrug/însușesc ilegal, în mod constant, arbori, puieți, lăstari sau pomi de C., după caz;
b) trupurile de pădure care fac obiectul pazei de către aceeași persoană sunt dispersate;
c) pădurile au accesibilitate ridicată.
În alineatul 3 al aceluiași articol, se prevede că dispozițiile alin. 2 se aplică de persoana juridică angajatoare a persoanei cu atribuții de pază a pădurilor sau de către șeful ocolului silvic, în cazul în care paza se asigură prin ocoale silvice, cu respectarea metodologiei privind limitarea răspunderii patrimoniale a personalului de pază a pădurilor, elaborată cu consultarea reprezentanților proprietarilor de păduri, ai administratorilor de păduri, indiferent de forma de proprietate a acestora, metodologie care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Potrivit art. 2 alin 1 din Ordinul nr. 769 din 22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Metodologiei privind limitarea răspunderii patrimoniale a personalului de pază a pădurilor emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, persoana juridică angajatoare a personalului cu atribuții de pază a pădurilor poate limita răspunderea patrimonială, la solicitarea acestuia, în condițiile art. 1, iar potrivit alin. 2, în situația limitării răspunderii patrimoniale, la calculul prejudiciului se aplică valoarea factorului "k" din coloanele 3, 5 și 7 din anexele nr. 1, 2 și 3 la OUGOUG nr. 85/2006.
Prin raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză, așa cum a fost completat în urma obiecțiunilor formulate de părți, s-a concluzionat valoarea prejudiciului produs ca urmare a lipsei masei lemnoase nejustificate este de 1986,05 lei, in situatia in care opereaza limitarea raspunderii patrimoniale si 3860, 72 lei in situatia in care nu opereaza limitarea raspunderii patrimoniale.
In aceasta situatie, dat fiind ca instanta de fond a retinut in mod corect ca nu poate opera limitarea raspunderii intrucat intimatul nu a solicitat acest lucru, iar procese verbale prin care au fost semnalate tăieri de arbori nemarcați, respectiv cele întocmite la data de 6 ianuarie 2013 și la data de 18 ianuarie 2013 sunt nerelevante sub acest aspect, referindu-se la taierea unui singur arbore ori la alte unități amenajistice decât cele menționate în actul de control, celelalte procese verbale fiind incheiate cu mult inainte de incheierea actului de control, suma la plata careia trebuia a fi obligat intimatul este in cuantum de 3860, 72 lei si nu de 5723,59 lei, cum a retinut instanta de fond, aceasta din urma fiind rezultatul unui calcul facut de expert pe baza actului de control.
Pe de alta parte, desi apelantul a sustinut ca in momentul taierii arborilor a fost mobilizat la diferite acțiuni în vederea recoltări de fructe de pădure și diverse activități în pepinieră și depozitul Preajba, al unității, nu a dovedit aceasta imprejurare, desi sarcina probei ii revenea, iar faptul ca proprietarii suprafețelor de teren pe care s-au găsit cioatele nu au solicitat recuperarea prejudiciului nu poate duce la exonerarea de raspundere, dispozitiile legale incidente nepermitand aceasta concluzie.
Astfel, potrivit art. 8 din OUG nr. 85/2006:
(1)Contravaloarea pagubelor evaluate în condițiile art. 7 se încasează după cum urmează:
a)de către persoana juridică care realizează paza pădurii, dacă paza nu este asigurată printr-un ocol silvic;
b)de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, dacă acesta asigură și paza pădurii.
(2)Sumele încasate cu titlu de despăgubiri în conformitate cu prevederile alin. (1) au următoarele destinații:
a)se fac integral venit la fondul de conservare și regenerare a pădurilor, constituit în conformitate cu prevederile art. 63 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 81 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul despăgubirilor pentru pagubele produse pădurilor proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, după caz;
b)se fac venit în cuantum de 50% la fondul de conservare și regenerare a pădurilor, constituit în conformitate cu prevederile art. 81 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru pădurile proprietate privată; restul de 50% se acordă proprietarului pădurii în care s-a produs paguba, dacă acesta are asigurate serviciile silvice/administrarea pădurii în condițiile legii.
(3)Obligația distribuirii sumelor încasate ca despăgubiri în conformitate cu prevederile alin. (2) revine persoanelor prevăzute la alin. (1).
Pentru considerentele ce preced, in temeiul art. 480 NCPC, urmeaza a fi admis apelul, schimbata in parte sentinta in sensul ca va fi obligat intimatul la plata sumei de 3860, 72 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
DISPUNE:
Admite apelul declarat de pârâtul T. C., domiciliat în comuna Bălești, ., împotriva sentinței civile nr. 2968 din 2 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj- Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA- DIRECȚIA SILVICĂ GORJ, cu sediul în Tg.J., . P., nr.3, județul Gorj.
Schimbă în parte sentința, în sensul că obligă reclamanta R. Națională a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică Gorj la plata sumei de 3860, 72 lei către pârâtul T. C..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 9 februarie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
S. P. R. M.
Grefier,
F. I.
Red.jud. R.M.
19.02.2015
Teh. F.I./4 ex.
Jud. fond L.R.
| ← Calcul drepturi salariale. Decizia nr. 265/2015. Curtea de Apel... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
