Acţiune în răspundere patrimonială. Decizia nr. 2538/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2538/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 6916/95/2013*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2538
Ședința publică de la 22 Mai 2015
Completul constituit din:
Președinte: S. A. C.
Judecător: M. M.
Grefier: A. Golașu
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelanta-reclamantă R. Națională a Pădurilor ROMSILVA – Direcția Silvică Gorj, cu sediul în Târgu Jiu, . P. nr. 3, jud. Gorj, împotriva sentinței civile nr. 842/16.02.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. M., cu domiciliul în ., jud. Gorj, având ca obiect răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru apelanta-reclamantă consilier juridic I. A. și pentru intimatul-pârât – mandatar D. E., cu procură la dosarul de fond (fila 44).
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că apelul este declarat și motivat în termen legal, iar în cadrul procedurii prealabile s-a depus la dosar întâmpinare.
Mandatarul intimatului-pârât depune la dosar concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, se constată încheiată cercetarea judecătorească și se acordă cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic A. I. pentru apelanta-reclamantă arată că din raportul de expertiză rezultă că cioatele au fost tăiate din toamna lui 2012, astfel că prejudiciul a fost cauzat anterior predării gestiunii de către pârâtul M. M. și cere admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat și schimbarea sentinței criticate în sensul admiterii acțiunii.
Intimatul-pârât prin mandatar D. E. pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat și de menținere drept temeinică și legală a hotărârii atacate, întrucât controlul de fond a fost efectuat ulterior predării gestiunii, iar expertul a concluzionat că M. M. nu este vinovat.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 26.07.2013 sub nr._, reclamanta RNP Romsilva - Direcția Silvică Gorj a chemat în judecată pârâtul M. M., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 16.686,79 lei, ce reprezintă lipsă masă lemnoasă aflată în gestiunea sa, actualizată la data plătii din momentul înaintării în instanță a prezentei acțiuni, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
Examinând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 148 raportat la art. 132 din Codul de procedură civilă, excepția necompetenței materiale funcționale a Secției C. Administrativ și Fiscal, invocată din oficiu, tribunalul a reținut-o ca fiind întemeiată, motiv pentru care, prin sentința 1428/13.06.2014 a admis excepția necompetenței materiale funcționale a Secției C. Administrativ și Fiscal din cadrul Tribunalului Gorj și a declinat competența de soluționare a acțiunii promovată de reclamanta RNP Romsilva - Direcția Silvică Gorj, în contradictoriu cu pârâtul M. M., în favoarea Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului Gorj.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._ .
În probatoriu, s-a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar, precum și proba cu expertiza tehnică de specialitate silvicultură solicitată de reclamantă, fiind desemnat pentru efectuarea expertizei expertul Pociovățișteanu S.- specialitatea silvicultură.
Raportul de expertiză, împreună cu înscrisurile anexe, fost depus la filele 19-37din dosar.
Împotriva raportului de expertiză s-a formulat obiecțiuni de către pârât, care au fost încuviințate de către instanță și, de asemenea, s-a solicitat expertului să răspundă tranșant la obiectivele stabilite.
Expertul a răspuns și la obiecțiunile formulate, răspunsul fiind depus la filele 44,45 din dosar.
Prin sentința civilă apelată nr. 842/16.02.2015, dată în dosarul nr._, Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins excepția de inadmisibilitate a acțiunii.
A respins acțiunea formulată de reclamanta RNP ROMSILVA - Direcția Silvică Gorj în contradictoriu cu pârâtul M. M..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 248 din Codul de procedură civilă, instanța a analiza mai întâi excepția de inadmisibilitate a acțiunii, invocată de către pârât la termenul de judecată din 08.09.2014, pe motiv că nu s-a parcurs procedura legală, respectiv nu s-a emis o dispoziție, iar acesta nu a semnat un ordin de plată sau un angajament de plată .
Instanța a reținut că în conformitate cu prevederile art. 6 din O.U.G. nr. 85/2006, personalul cu atribuții de pază a pădurilor răspunde patrimonial în conformitate cu prevederile cap. III, titlul IX din Legea nr. 53/2003- Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafețele de pădure pe care le are în pază, constatate și evaluate în condițiile acestei ordonanțe.
În conformitate cu dispozițiile 254 alin.1 din Codul Muncii republicat, aplicabile în cauză, salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Prevederile Codului muncii republicat nu reglementează obligația angajatorului de a emite o decizie de constatare/imputare privind contravaloarea pagubei cauzată de salariat.
Dimpotrivă, stabilirea răspunderii patrimoniale nu se poate face unilateral, pe calea emiterii unei decizii de imputare, în caz contrar această decizie ar fi lovită de nulitate.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 169 alin. l Codul muncii republicat, nici o reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, reținerile cu titlul de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
La art. 254 alin.3 din Codul muncii republicat se prevede că, în cazul în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului printr-o notă de constare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării, iar potrivit prevederilor alin.4 al aceluiași articol, contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Așadar, angajatorul are doar posibilitatea, nu și obligația, de a proceda la recuperarea pagubei prin acordul părților, conform dispozițiilor de mai sus.
Prin urmare, pentru admisibilitatea acțiunii în răspundere patrimonială, pârâta nu era obligată la emiterea unei decizii în acest sens și, de asemenea, nu este necesară semnarea unui angajament de plată de către salariatul reclamant.
În consecință excepția de inadmisibilitate a acțiunii a fost apreciată ca neîntemeiată și respinsă.
Pe fond, analizând probele administrate în cauză, în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța a reținut:
Prin acțiune, reclamanta Direcția Silvică Gorj solicită obligarea pârâtului M. M. la plata sumei de 16.686,79 lei, ce reprezintă lipsă masă lemnoasă aflată în gestiunea sa, susținând că această masă lemnoasă reiese în mod cert din actul de control nr._ .
Pârâtul M. M. a fost angajat la Direcția Silvică Gorj – Ocolul Silvic Turceni, în funcția de pădurar până la data de 13.11.2012, începând cu care, prin decizia nr.351/13.11.2012(fila 36 din dosar), i-a fost încetat contractul individual de muncă în baza art.81 din Codul muncii, coroborat cu art. 82 din contractul colectiv de muncă, urmare a demisiei.
Așa cum se menționează în adresa nr. 1360/2013(fila 4 din dosarul Secției C.A.F.), pârâtul a avut în gestiune cantonul nr.15 O. până la data de 10.11.2012, iar ulterior acesta a plecat din sectorul silvic prin demisionare.
Instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 254 alin.1 din Codul muncii republicat, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale aduse angajatorului, din vina și în legătură cu munca lor.
Prin urmare, pentru ca răspunderea patrimonială a salariaților să fie antrenată, trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
- existența prejudiciului material;
- calitatea de salariat al angajatorului păgubit;
- fapta ilicită a salariatului trebuie să fie săvârșită în legătură cu munca sa;
- raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu;
- vinovăția salariatului care a produs prejudiciul.
În speță, în perioada 05.03.2013 – 08.03.2013, s-a efectuat un control de fond în cantonul nr.15 O., în urma căruia s-a constatat lipsa unui volum de masă lemnoasă de 58,414 mc, valoarea totală a pagubei fiind de 17.675,44 lei.
S-au constatat 66 de cioate, din care 22 cioate în pădurea de stat și 44 cioate în pădurea privată cu contract de pază și servicii silvice.
Așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză, completat cu răspunsul la obiecțiuni, coroborat cu înscrisurile depuse la dosar, pârâtul M. M. a predat gestiunea cantonului nr.15 O. în luna noiembrie 2012 la alți doi pădurari vecini de canton, în urma unei inspecții riguroase, iar aceștia au predat gestiunea la finele anului 2012 pădurarului C. D., tot prin inspecție riguroasă.
Prin urmare, este evident că prejudiciul constatat în urma controlului de fond efectuat perioada 05.03.2013 – 08.03.2013, s-a produs după ce pârâtul a predat gestiunea cantonului nr.15 O., atât timp cât la data predării gestiunii nu s-a constatat lipsa de masă lemnoasă invocată de către reclamantă.
În consecință, instanța a reținut că nu sunt întrunite condițiile răspunderii patrimoniale cu privire la pârât, respectiv prejudiciul material nu se datorează faptei pârâtului, care după predarea gestiunii nu mai avea nicio obligație în ceea ce privește paza cantonului.
Așadar nu sunt îndeplinite condițiile privind fapta ilicită a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa și raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
Față de considerentele expuse, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamanta R. Națională a Pădurilor ROMSILVA – Direcția Silvică Gorj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că prin cererea ce a format obiectul dosarului nr._ al Tribunalului Gorj, R.N.P. ROMSILVA - D.S. Gorj a solicitat instanței de judecata sa dispună obligarea pârâtului M. M. la plata sumei de 16.686,79 lei, ce reprezintă lipsă masă lemnoasă aflată în gestiunea sa.
Sentința civilă nr.842/16.02.2015 este netemeinică și nefondată, deoarece la un control de fond executat în cantonul aflat in gospodărirea intimatului M. M., s-a constatat lipsa unui volum de 58,41 mc, masă lemnoasă cu o valoare totală de 16.686,79 lei.
Lipsa masei lemnoase reiese în mod cert din actele de control existente la dosarul cauzei și a fost confirmată parțial de raportul de expertiză efectuat în cauză.
In speța dedusă judecății nu sunt îndeplinite condițiile cumulative pentru a se putea acorda limitarea răspunderii patrimoniale, condiții impuse în mod imperativ de art. 4, al. l din Metodologia privind limitarea răspunderii patrimoniale a personalului de pază a pădurilor, aprobată prin Ordinul nr. 769/2006.
Astfel, pârâtul nu a adus la cunoștință angajatorului, în scris, în termen de 24 de ore de la constatare pagubele produse, nu a înregistrat în condica de serviciu pagubele produse în suprafața de pădure pe care o are în pază și nu a luat măsurile necesare pentru evitarea producerii de prejudicii.
De asemenea, cu ocazia efectuării expertizei s-au redus cioatele cu una sau două categorii de diametre deși acest procedeu nu este reglementat de legislația în vigoare, iar valoarea prejudiciului nu a fost calculată prin dublarea contravalorii cioatelor constatate în grupa I funcțională, având în vedere dispozițiile art.105 din Codul silvic - care au fost interpretate în mod eronat de expert (deși interpretarea și aplicarea legii nu intră în atribuțiunile expertului).
Susține că în mod greșit instanța de fond a reținut faptul că pârâtul nu se face vinovat de prejudiciul solicitat, întrucât acesta nu a fost produs după ce pârâtul a predat gestiunea ci anterior acestei operațiuni, aspect ce reiese în mod cert din referatul întocmit de către delegații D.S. Gorj la data de 08.03.2013. Astfel, în referatul menționat anterior se precizează faptul că „aceste cioate provin din vara-toamna lui 2012, deoarece se observă la unele cioate părți din arbore, respectiv vârf rămas pe teren cu frunza uscată în acestea".
Susține că sentința apelată este netemeinică, aceasta încurajând sustragerea ilegală de masă lemnoasă, în speța dedusă judecății existând lipsă un volum de 58,41 mc masă lemnoasă, cu o valoare de 16.686,79 lei.
Din cele menționate mai sus, susține că în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 254 din Codul Muncii pentru întreaga sumă solicitată prin acțiune, drept pentru care a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței, în sensul de a admite acțiunea R.N.P. ROMSILVA - D.S. Gorj și a obliga paratul la plata sumei de 16.686,79 lei.
In drept, își întemeiază apelul pe prevederile art. 466-480
Cod. proc. civ.
Intimatul-pârât a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței criticate ca temeinică și legală.
Examinând sentința prin prisma criticilor aduse și a dispozițiilor legale incidente, Curtea apreciază a fi nefondat apelul, urmând a-l respinge ca atare pentru considerentele ce succed.
Din analiza prevederilor art. 254 alin. 1 din Codul muncii rezulta, așa cum în mod corect a reținut si instanța de fond, ca pentru a exista răspunderea patrimoniala este necesar sa fie îndeplinite următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba; fapta ilicita si personala a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu si vinovăția salariatului iar răspunderea este exclusa în lipsa a cel puțin uneia dintre aceste condiții.
Prima instanță a stabilit în mod corect că în speță nu poate fi antrenată răspunderea patrimonială a salariatului deoarece prejudiciul material nu se datorează faptei pârâtului.
Astfel,Curtea reține că în perioada 05.03.2013 – 08.03.2013, s-a efectuat un control de fond în cantonul nr.15 O., în urma căruia s-a constatat lipsa unui volum de masă lemnoasă de 58,414 mc, valoarea totală a pagubei fiind de 17.675,44 lei.
S-au constatat 66 de cioate, din care 22 cioate în pădurea de stat și 44 cioate în pădurea privată cu contract de pază și servicii silvice.
În mod corect tribunalul a reținut că pârâtul nu se face vinovat de crearea acestui prejudiciu în patrimoniul reclamantei deoarece ,anterior ,constatării pârâtul și-a prezentat demisia iar gestiunea cantonului nr.15 O. în luna noiembrie 2012 a fost predată la alți doi pădurari vecini de canton, în urma unei inspecții riguroase, iar aceștia au predat gestiunea la finele anului 2012 pădurarului C. D., tot prin inspecție riguroasă.
Pârâtul a fost angajatul D.S. Gorj - O.S. Turceni în funcția de pădurar, până la data de 15.10.2012, când și-a înaintat cererea de demisie ocazie cu care s-a și desfășurat în raza sa de activitate un control, respectiv în cantonul nr. 15 O., și s-a consemnat în actele de control nr.5913/18.10.2012 și nr.6590/15.11.2012, lipsa unui volum de 66,792 mc, masă lemnoasă cu o valoare totală de_,48 lei, lemn provenit din tăieri ilegale.
A fost chemat în judecată pentru recuperarea acestui prejudiciu iar prin sentința nr.2247 din 08.09.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._ **,rămasă irevocabilă,s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta R.N.P. Romsilva - Direcția Silvică Gorj împotriva pârâtului și fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 4275,13 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
De aici concluzia că atâta timp cât s-au efectuat anterior un control și două inspecții riguroase asupra cantonului deținut de pârât și s-a constatat doar prejudiciul pentru care a și fost chemat în judecată într-un alt proces, cel constatat prin actele de control efectuat din perioada 05.03.2013 – 08.03.2013 ,perioadă în care calitatea de gestionar a cantonului O. era deținută de alt pădurar,nu se datorează faptei pârâtului.
Față de aceste argumente,Curtea consideră că sentința este temeinică și legală și urmează ca în baza art.480 C. proc. civ. să respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă R. Națională a Pădurilor ROMSILVA – Direcția Silvică Gorj, cu sediul în Târgu Jiu, . P. nr. 3, jud. Gorj, împotriva sentinței civile nr. 842/16.02.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. M., cu domiciliul în ., jud. Gorj, având ca obiect răspundere patrimonială.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 Mai 2015.
Președinte, S. A. C. | Judecător, M. M. | |
Grefier, A. Golașu |
Red. MM/2 ex./
Tehnored. A.G. 26 Mai 2015
Jud. fond: A. B.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Contestaţie decizie modificare unilaterală contract de muncă.... → |
|---|
