Contestaţie decizie de sancţionare. Decizia nr. 1202/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1202/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 1479/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1202/2015
Ședința publică de la 05 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. V.
Judecător L. E.
Grefier N. D.
x.x.x.x
Pe rol,pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 26 februarie 2015, privind judecarea apelului declarat de apelantul contestator P. V., domiciliat în C., ..9, ., împotriva sentinței civile nr.4223/02.09.2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata C. DE A. OLTENIA SA C., cu sediul în C., ., județul D., având ca obiect contestație decizie de sancționare .
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26 februarie 2015, care face parte integrantă din prezenta decizie.
În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA
Asupra apelului civil de față.
Tribunalul D. prin sentința civilă nr.4223 de la 02.09.2014 a respins contestația formulată de contestator P. V. cu domiciliul în C., . 9, . în contradictoriu cu intimat C. DE A. OLTENIA SA C. cu sediul în C., ., județul D..
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Ca orice formă a răspunderii juridice, și răspunderea disciplinară îndeplinește un rol subsidiar pentru că, în asigurarea ordinii de drept, ponderea principală o deține conștiința răspunderii, ca o caracteristică superioară a demnității și personalității umane.
Sancțiunile disciplinare constituie mijloace de constrângere prevăzute de lege, având ca scop apărarea ordinii disciplinare, dezvoltarea spiritului de răspundere pentru îndeplinirea conștiincioasă a îndatoririlor de serviciu și respectarea normelor de comportare,precum și prevenirea producerii unor acte de indisciplină. Ele sunt măsuri specifice de dreptul muncii, în legătură cu executarea contractului individual de muncă, reflectându-se prin consecințele lor, numai asupra raportului juridic de muncă, fără a afecta celelalte drepturi personale și patrimoniale ale salariaților
În cazurile în care abaterea a fost totuși săvârșită, răspunderea disciplinară își exercită întreita sa funcție, sancționatorie, preventivă și educativă..
In lipsa unor determinări legale, se poate spune că avertismentul scris reprezintă o sancțiune cu efect precumpănitor moral. Ea constă într-o comunicare (notificare) scrisă prin care salariatul în cauză este încunoștințat că a săvârșit o abatere disciplinară, i se atrage atenția asupra faptei săvârșite și este avertizat că dacă nu se va îndrepta și va săvârși noi abateri i se vor aplica sancțiuni mai grave, mergând până la concediere. Avertismentul scris este sancțiunea cea mai ușoară, aplicabilă salariaților care au săvârșit pentru prima dată, fără intenție, abateri de mică importanță
Persoanei vinovate i se va aplica o pedeapsă cu caracter precumpănitor sau material, după caz, adică după gravitatea abaterii săvârșite, care se reflectă pe planul conștiinței și al atitudinii celui sancționat ca o constrângere morală sau ca o privațiune materială de natură să-l rețină pe viitor de la comiterea altor abateri.
Spre a răspunde disciplinar, trebuie să fie întrunite următoarele elemente constitutive ale abaterii disciplinare:
- obiectul (relațiile de muncă, ordinea și disciplina la locul de muncă);
- latura obiectivă ( respectiv fapta- acțiunea sau inacțiunea salariatului);
- subiectul (întotdeauna o persoană fizică în calitate de subiect calificat, respectiv,salariat)
- latura subiectivă (vinovăția- intenția directă și indirectă ori culpa cu ușurință sau nesocotință a salariatului)
În cauza dedusă judecății se impune a se examina,cu precădere, latura obiectivă și latura subiectivă
Cât privește latura obiectivă, legislația muncii nu enumără și nu descrie, în concret, abaterile disciplinare, acestea fiind deduse, implicit, prin arătarea obligațiilor salariaților. Aceste obligații asumate prin încheierea contractului individual de muncă sunt prevăzute de legi și alte acte normative, contractul colectiv de muncă, regulamentul de organizare și funcționare, regulamentul intern precum și în ordinele și dispozițiile șefilor ierarhici. Ca regulă generală, ele sunt înscrise în fișa postului.
Latura subiectivă (vinovăția) constă în atitudinea psihică negativă a subiectului față de fapta sa, în conștiința-mai clară sau mai difuză-a încălcării unor relații sociale
Posibilitatea de a prevedea rezultatul dăunător al faptei trebuie apreciată în concreto, de la caz la caz, ținându-se seama de pregătirea, capacitatea ,experiența și aptitudinile personale ale angajatului autor al faptei
Pe de altă parte, raporturile de muncă fiind ,esențialmente raporturi sociale, fapta se analizează și în contextul general al acestor relații.
Fapta salariatului consilier juridic de a reprezenta în instanță, prin procură, un justițiabil, altul decât cel căruia îi este obligat să-i reprezinte interesele, în timpul normal de lucru, faptă dovedită prin declarațiile martorilor, se subsumează abaterii disciplinare constând în încălcarea prevederilor Regulamentului intern art. 42 (2) pct. 11 respectiv "…desfășurarea în timpul programului a altor activități decât cele legate de atribuțiile de serviciu sau dispozițiile primite." și poate atrage răspunderea disciplinară.
Susținerile contestatorului prin care a învederat faptul că din vara anului 2013 este și Președinte al Sindicatului Liber A. Oltenia nu-i profită cunoscut fiind faptul că, de regulă, între angajator (patronat) și sindicatul reprezentativ există interese divergente iar consilierul juridic al angajatorului va reprezenta, în baza raporturilor de muncă asumate prin contractul de muncă, doar interesele acestuia.
Sunt considerentele pentru care contestația formulată a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorul P. V. solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței și pe fond admiterea contestației, anularea deciziei de sancționare cu plata de daune morale conform prevederilor Codului muncii și CCM la nivel de companie.
Consideră soluția data de instanța netemeinica întrucât nu s-a ținut cont de înscrisurile depuse
de el în susținerea contestației, considerând că exista vinovăție prin încălcarea prevederilor Regulamentului intern art.42(2) în sensul ca a desfășurat în timpul programului alte activități decât cele legate de atribuțiile de serviciu sau dispozițiile primite.
Instanța a ignorat răspunsurile-date de conducerea companiei la sesizările domnului C. D., a cărei declarație a constituit motivul aplicării sancțiunii prin care se precizează ca nu reprezintă o abatere faptul că în calitatea sa de consilier juridic a susținut in instanța anumite litigii personale sau a rudelor până la gradul IV atâta timp cât nu exista conflict de interese.
Din conținutul celor două răspunsuri rezultă clar că se știa de acest fapt că s-a discutat dacă reprezintă sau nu o abatere de la Regulamentul intern, stabilindu-se clar ca nu reprezintă o abatere. Mai mult, conducerea companiei a cunoscut aspectele sesizate a fost de acord întrucât analizând fisa colectiva de prezență se constata că pentru zilele respective este pontat 8 ore nefiind sancționat ca a fost la un dosar al său fiind clar învoit în ziua respectivă. De asemenea nu s-a făcut dovada luării la cunoștința a dispozițiilor Regulamentului intern, acesta nu a fost prelucrat și luat la cunoștința sub semnătură așa cum prevede legea Este dovedit faptul că nu exista nici o vinovăție si de asemenea nu s-a creat nici un prejudiciu companiei, ceea ce face ca sa nu fie îndeplinite elementele legale ale unei abateri disciplinare.. Aplicarea acestei sancțiuni a avut de fapt un alt scop acela de a reprezenta începutul unei serii de sancțiuni culminând cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă pe simplul motiv că în calitatea sa de președinte de sindicat a avut curajul sa acționeze în instanță compania pentru drepturile cuvenite salariaților membrii de sindicat. .Este curios cum în decurs de 20 ani cât a lucrat în companiei nu a avut nici o abatere deși a mai susținut anumite litigii personale si ale familiei, a avut calificative maxime, o conduită ireproșabilă și brusc când în 2013 a fost numit lider de sindicat a devenit o persoană non grata și întrucât nu puteau să-l dea afară pe activitate sindicală, au inventat diferite abateri cu scopul clar de a-l da afară. Aceste aspecte reprezintă și motivul solicitării de daune morale, prin stresul creat, știrbirea imaginii publice, impactul social față de cunoștințe și colegi.
În drept a invocat prevederile art.466 și următoarele Cod pr.civilă raportat la art.253 Codul muncii și 215 din Legea 62/2011.
La data de 02.12.2014 C. de A. Oltenia S.A. C., reprezentată prin ec. C. M., în calitate de Director General, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, menținerea sentinței civile nr. 4223/02.09.2014 pronunțata de Tribunalul D. in dosarul nr._ ca fiind temeinica si legala, si pe cale de consecința menținerea deciziei nr. 1/03.01.2014 prin care dl. Pirvulescu a fost sancționat cu avertisment scris, pentru următoarele motive:
Afirmațiile apelantului potrivit cărora instanța de fond nu a ținut cont de înscrisurile depuse de acesta sunt total eronate. Instanța de fond a analizat toate înscrisurile depuse la dosar si a pronunțat o hotărâre legala si temeinica ținând cont de toate probe le care s-au făcut in dosar.
In ce privește afirmația ca nu a luat la cunoștința de prevederile Regulamentului Intern arată ca prevederile acestuia a fost prelucrat cu salariații care au luat la cunoștință de acesta. Depun în acest sens, în copie conform cu originalul, tabelul nominal cu salariații serviciului juridic intre care se regăsește si dl. Pirvulescu V., care au semnat de luare la cunoștință a prevederilor Regulamentului Intern.
Motivele invocate în apel nu au legătura cu faptele pentru care dl Pirvulescu Venus a fost sancționat, respectiv cu faptul ca desfășoară în timpul orelor de program activități ce nu au legătura cu atribuțiile de serviciu încălcând astfel prevederile Regulamentului intern. Dl. Pirvulescu V. este salariat al Companiei de Apa Oltenia având contract individual de munca si ca urmare trebuie sa respecte programul de lucru, sarcinile de serviciu si prevederile Regulamentului Intern.
Apreciază ca măsura nu este excesiva si nici șicanatoare fiind cea mai ușoară sancțiune care se putea aplica pentru încălcarea prevederilor Regulamentului Intern, respectiv pentru desfășurarea altor activități in timpul programului de lucru decât cele privind sarcinile de serviciu.
În ce privește afirmația apelantului ca nu a creat nici un prejudiciu companiei si că nu exista vinovăția acestuia astfel încât nu sunt îndeplinite elementele unei abateri, aceasta este total eronata. Dl. Pirvulescu nu si-a îndeplinit atribuțiile de serviciu încălcând prevederile Regulamentului Intern. Nu era necesar a fi prejudiciata compania pentru ca neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sa constituie abatere disciplinara. In situația in care ar fi creat un prejudiciu atunci gravitatea abaterii ar fi fost mai mare si sancțiunea ar fi fost mai grava. De altfel dl. Pirvulescu V. si-a făcut un obicei din a desfășura alte activități in timpul programului de lucru si de a nu-si îndeplini sarcinile de serviciu.
Referitor acordare daune morale precizează ca nu exista dovezi care sa duca la identificarea unui prejudiciu moral suferit de apelantul-contestator.
Afirmațiile d-lui Pirvulescu referitoare la faptul ca s-a declanșat o campanie împotriva acestuia întrucât este președinte al Sindicatului Liber Apa Oltenia, sunt total neadevărate. Dl. Pirvulescu este președintele unui sindicat nereprezentativ la nivelul companiei, reprezentând 90 de salariați față de 1180 salariați câți are societatea.
Având in vedere cele precizate mai sus solicită respingerea apelului d-lui P. V. ca fiind netemeinic si nelegal si totodată menținerea sentinței Tribunalului D. si decizia de sancționare nr. 1/03.01.2014.
Apelantul, la data de 11.12.2014 a depus răspuns la întâmpinarea depusa de intimata C. DE APA OLTENIA C..
Face precizarea ca prin natura funcției, activitatea de consilier juridic este una specifica si poate permite fără a leza interesele firmei unde este angajat consilierul să reprezinte în instanță dosare personale, aceste drepturi fiind prevăzute în Legea consilierilor juridici cu o singură excepție aceea de a nu exista conflict de interese.
Prevederile art 250 din codul muncii sunt destul de clare stabilind condițiile în care o fapta a unui salariat reprezintă o abatere disciplinara si ce condiții trebuie sa îndeplinească acea faptă pentru a fi considerata abatere disciplinara..
De asemenea intimata nu a prezentat nici la instanța de fond si nici in apel o copie după fisa postului semnată și comunicata în care sunt prevăzute expres atribuțiile sale de serviciu, limitele acestor atribuții.
Face precizarea că sancțiunea dată ulterior avertismentului respectiv 10 % pe trei luni a fost anulată de instanța de judecată printr-o sentință irevocabilă. Și la aplicarea acelei sancțiuni s-au reținut aceleași aspecte ca și în prezenta în sensul că a fost în instanță unde a susținut un dosar personal la același complet unde a avut și un dosar al companiei pe care l-a susținut și câștigat.
Față de precizările din prezentul răspuns ce detaliază motivele de apel, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței tribunalului și pe fond admiterea contestației, anularea deciziei de sancționare cu acordarea de daune morale.
Apelul este nefondat.
Hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, fiind pronunțată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente în cauză, fără a fi susceptibilă de desființare sau schimbare prin prisma dispozițiilor art.480 și următ. Cod pr.civilă.
În mod corect instanța de fond și-a motivat soluția stabilind situația de fapt conform probelor administrate,răspunzând apărărilor formulate de către părți.
Conform dispozițiilor legale,răspunderea disciplinară, trebuie să întrunească următoarele elemente constitutive ale abaterii disciplinare:
- obiectul (relațiile de muncă, ordinea și disciplina la locul de muncă);
- latura obiectivă ( respectiv fapta- acțiunea sau inacțiunea salariatului);
- subiectul (întotdeauna o persoană fizică în calitate de subiect calificat, respectiv,salariat)
- latura subiectivă (vinovăția- intenția directă și indirectă ori culpa cu ușurință sau nesocotință a salariatului)
Instanța de fond a ținut cont de toate înscrisurile depuse la dosar de către contestator, analizându-le pronunțând o hotărâre legala si temeinică, ținând cont de toate probe le care s-au făcut in dosar.
In ceea ce privește afirmația că nu s-a luat la cunoștință de prevederile Regulamentului Intern,în mod corect instanța a reținut că,în speță,contestatorul a luat cunoștință de prevederile acestuia,Regulament care a fost prelucrat cu salariații care au luat la cunoștință de acesta.
Motivele invocate în apel nu au legătura cu faptele pentru care Pirvulescu Venus a fost sancționat, respectiv cu faptul ca desfășoară în timpul orelor de program activități care nu au legătura cu atribuțiile de serviciu încălcând astfel prevederile Regulamentului intern.
Pirvulescu V. este salariat al Companiei de Apa Oltenia având contract individual de munca si ca urmare trebuie sa respecte programul de lucru, sarcinile de serviciu si prevederile Regulamentului Intern,conform tabelului fila 12,dosar apel.
Mai mult,chiar contestatorul apelant recunoaște în contestația formulată împotriva deciziei de sancționare nr.1/03.01.2014 că a desfășurat activități care nu au legătură cu serviciul afirmând că „atât conducerea anterioară a companiei cât și cea actuală nu a considerat o abatere faptul că a susținut cu mandat dosare persoanele aflate pe rol la instanțe atâta timp cât nu reprezintă conflict de interese”.
De asemenea, recunoaște în contestație că a desfășurat alte activități în timpul serviciului menționând „cu referire la o a doua învinuire din data de 21.11.2013 arată că, într-adevă, a fost in dosarul respectiv care este al actualului fiu"”,relație de rudenie nedovedită.,cum,de altfel,nu a fost dovedit faptul căîn respectivele dosare în discuție contestatorul apelant a reprezentat interesekle familiei sale,în accepțiunea juridică a acestui termen.
În ceea ce privește afirmația apelantului că nu a creat nici un prejudiciu companiei și, că nu există vinovăția acestuia, astfel încât nu sunt îndeplinite elementele unei abateri, aceasta este total eronată, in situația în care apelantul contestator,Pirvulescu V.,nu si-a îndeplinit atribuțiile de serviciu încălcând prevederile Regulamentului Intern.
Nu era necesar a fi prejudiciată compania pentru ca neîndeplinirea sarcinilor de serviciu să constituie abatere disciplinară. In situația in care ar fi creat un prejudiciu atunci gravitatea abaterii ar fi fost mai mare si sancțiunea ar fi fost mai gravă.
Corect s-a reținut că avertismentul scris reprezintă o sancțiune cu efect precumpănitor moral. Ea constă într-o comunicare (notificare) scrisă prin care salariatul în cauză este încunoștințat că a săvârșit o abatere disciplinară, i se atrage atenția asupra faptei săvârșite și este avertizat că dacă nu se va îndrepta și va săvârși noi abateri i se vor aplica sancțiuni mai grave, mergând până la concediere.
Avertismentul scris este sancțiunea cea mai ușoară, aplicabilă salariaților care au săvârșit pentru prima dată, fără intenție, abateri de mică importanță.
În această situație,aplicarea acestei sancțiuni contestatorului este legală și îndreptățită.
Având în vedere toate aceste considerente,Curtea constată că apelul declarat de apelantul contestator P. V., împotriva sentinței civile nr.4223/02.09.2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata C. DE A. OLTENIA SA C., este nefundat,urmând să fie respins în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul contestator P. V., domiciliat în C., ..9, ., împotriva sentinței civile nr.4223/02.09.2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata C. DE A. OLTENIA SA C., cu sediul în C., ., județul D..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Martie 2015
Președinte, I. V. | Judecător, L. E. | |
Grefier, N. D. |
Red.jud.I.V.
4 ex/AS
j.f.M.N.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 590/2015.... | Calcul drepturi salariale. Decizia nr. 2413/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
