Obligaţie de a face. Decizia nr. 3453/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3453/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 02-09-2015 în dosarul nr. 343/95/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3453
Ședința publică de la 02 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. Ț.
Judecător M. P.
Grefier C. C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâtul C. L. BUMBEȘTI J., jud. Gorj, împotriva sentinței civile nr. 1606 din 26 martie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă B. C., cu domiciliul în Bumbești J., ., ., jud. Gorj, și intimata pârâtă ȘCOALA G. NR. 1 BUMBEȘTI J., cu sediul în bumbești J., ., nr. 2, jud. Gorj, având ca obiect drepturi bănești plata dobânzii legale.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se următoarele: prin cererea de apel s-a solicitat judecata în lipsă, potrivit art. 411 alin. 1 pct. 2 C.p.c.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare și luând act de cererea de judecată în lipsă, a luat în examinare apelul.
CURTEA:
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj la data de 19.01.2015, sub nr._, reclamanta B. C. a chemat în judecată pârâții Școala G. Nr.1 Bumbești-J. și C. L. Bumbești-J., solicitând ca prin sentința ce va pronunța să se dispună obligarea pârâtei Școala G. Nr.1 Bumbești-J. la calculul și plata dobânzii legale pentru sumele datorate conform sentinței nr.6907/13.10.2011 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/95/2011, de la data pronunțării sentinței și până la data plății integrale a sumelor datorate, precum și obligarea pârâtului C. L. Bumbești-J. la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi bănești.
Prin sentința nr.1606 din 26 martie 2015 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Bumbești-J. invocată de acest pârât.
S-a admis cererea formulată de reclamanta B. C., domiciliată în orașul Bumbești-J., ., ., ., în contradictoriu cu pârâții Școala G. nr.1 Bumbești-J., cu sediul în orașul Bumbești-J., ., nr.2, județul Gorj, și C. L. Bumbești-J., cu sediul în orașul Bumbești-J., ., județul Gorj.
A fost obligă pârâta Școala G. nr.1 Bumbești-J. la calculul și plata către reclamanta a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.6907/13.10.2011 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/95/2011, de la data pronunțării sentinței și până la data plății sumelor datorate reclamantei.
A fost obligat pârâtul C. L. Bumbești-J. la alocarea sumelor necesare plății acestor drepturi bănești.
Tribunalul, având în vedere excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. L. Bumbești-J., s-a pronunțat cu precădere asupra acestei excepții, conform art.248 alin.1 Cod de procedură civilă.
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății, astfel cum rezultă din prevederile art.36 din Codul de procedură civilă.
Potrivit art.101 alin.1 din Legea nr.1/2011: ,,Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar cuprinde finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară,,.
Conform prevederilor art.104 alin.2 din Legea educației naționale nr.1/2011, finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
Art.105 alin.2 din același act normativ prevede că: ,,Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație.
În conformitate cu dispozițiile art.23 alin.1 din Legea nr.215/2001, republicată și actualizată, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive, și, în baza art.36 alin.1 din Legea nr.215/2001, consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale, iar potrivit alin. 4 lit. a al aceluiași articol, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. 2 lit. b, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar.
Așadar, consiliul local este cel în măsura sa aloce sumele necesare plății drepturilor bănești cuvenite personalului din învățământ, astfel că s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Bumbești-J..
Pe fondul cauzei instanța a reținut că prin sentința nr.6907/13.10.2011 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/95/2011 a fost obligată pârâta Școala G. Nr.1 Bumbești-J. la reîncadrarea salarială a reclamantei B. C. pentru anul 2010, având în vedere drepturile salariale stabilite conform sentinței nr.3965/30.09.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ și au fost obligați pârâții Școala G. Nr.1 Bumbești-J. și C. L. Bumbești-J. să plătească reclamantei diferențele dintre drepturile salariale astfel stabilite și cele încasate, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Sentința mai sus menționată este irevocabilă.
Potrivit dispozițiilor art.1082 din vechiul Cod civil, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar, conform art.1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.
În același sens sunt și prevederile art.1531 din Codul civil din 2009, conform cărora:
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării
(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.
În baza art.1535 din Codul civil din 2009, se pot solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.
În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.
Potrivit art.1 alin.1 din O.U.G. nr.71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii până la data de 31.12.2011, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
Prin Decizia nr.2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, si a stabilit că: “În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperită doar pierderea efectiva, în temeiul art.1 alin.(3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului. Cât privește existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu se poate reține că Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009 reprezintă un caz fortuit care sa răstoarne prezumția relativă de culpa a debitorului în executarea obligației, întrucât acestui element ii lipsesc doua caracteristici esențiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptată prin raportare la conduita așteptată a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art.44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate” si faptul ca măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Din conținutul acestei decizii rezultă că executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală.
Conform regulilor răspunderii delictuale, debitorul este de drept în întârziere, de la momentul săvârșirii faptei considerate a fi ilicite, fără a fi necesar să fie pus în întârziere.
Astfel cum s-a reținut mai sus, pârâta a fost obligată prin hotărâre judecătorească la plata unor drepturi bănești către reclamantă. O parte din sumele datorate au fost achitate cu întârziere, restul rămânând neachitat, astfel că pârâta este în culpă pentru neexecutarea, respectiv executarea cu întârziere a obligației stabilite în sarcina sa.
Hotărârea judecătorească prin care s-a stabilit obligația de plată a fost pronunțată în soluționarea unui conflict de muncă, iar, conform art.274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în aceasta materie sunt executorii de drept. Așadar, pârâta era ținută a-și executa obligația de la momentul pronunțării sentinței, dată la care sentința era executorie.
În consecință, a fost admisă cererea, a fost obligată pârâta Școala G. Nr.1 Bumbești-J. la calculul și plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.6907/13.10.2011 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/95/2011, de la data pronunțării sentinței și până la data plății sumelor datorate reclamantei, iar pârâtul C. L. Bumbești-J. a fost obligat la alocarea sumelor necesare plății acestor drepturi bănești.
Împotriva sentinței a formulat apel pârâtul C. L. Bumbești J., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului a arătat că prin acțiunea formulată reclamantul a solicitat instanței să se dispună obligarea sa la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești (și nu la alocarea fondurilor necesare), sume cuvinte potrivit unor hotărâri judecătorești pronunțate de Tribunalul Gorj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale a Consiliului L. Bumbești J., având în vedere faptul că raporturile juridice deduse judecății sunt raporturi specifice dreptului muncii iar consiliul local nu a avut calitatea de angajator față de reclamant, astfel încât să fie obligat la calculul și plata respectivelor dobânzi generate de diferențele de drepturi salariale menționate în titlurile executorii.
Art.166, alin.(4) din Codul muncii, dispoziție legală invocată de reclamant în motivarea cererii de chemare în judecată, stabilește: „întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului". Așa cum se poate observa din adeverința ce i-a fost eliberată reclamantului, acesta din urmă este salariat al unei instituții de învățământ cu personalitate juridică, între aceasta și reclamant stabilindu-se un raport de muncă din care decurg drepturile și obligațiile corelative ale angajatului și respectiv ale angajatorului.
Faptul că potrivit art.104, a!in.5 din Legea 1/2011 - Legea educației naționale finanțarea de bază (care cuprinde cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariate în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora) se asigură din bugetul de stat și se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, nu transformă consiliile locale în angajatori.
Consiliile locale neavând calitatea de angajatori nu pot fi obligate la calculul sau plata
unor drepturi salariale acestea obligații fiind în sarcina unității de învățământ al cărei angajat
este reclamantul
Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței, în sensul admiterii excepției invocate privind lipsa calității procesuale pasive a Consiliului L. al orașului Bumbești J..
În drept și-a întemeiat cererea pe disp. art. 466-481 Cod procedură civilă, art.10, 39, 40 și 166 din Codul muncii.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale aplicabile în cauză, sentința primei instanțe și motivele de apel, Curtea constată că apelul nu este fondat, urmând să fie respins pentru următoarele considerente.
Criticile formulate de apelant vizează, în esență, obligarea sa direct la plata dobânzii legale, și nu la alocarea sumelor necesare, în condițiile în care nu are calitatea de angajator al reclamantei.
Referitor la aceste susțineri, va reține Curtea că prin sentința nr. 3965 din 30.09.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, au fost obligați intimații Școala Generală nr.1 Bumbești – J. și C. L. Bumbești – J. la plata directă a drepturilor salariale rezultate din neaplicarea Legii 221/2008, ceea ce naște în sarcina acestor instituții o obligație de plată ce derivă dintr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Prin urmare, prin sentința primei instanțe apelantă a fost obligată la plata dobânzii nu pentru că ar fi angajatorul intimatei reclamante, ci pentru faptul că, prin hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu, a fost obligată irevocabil la plata diferențelor de drepturi salariale neacordate reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile L.221/2008, actualizate în funcție de rata inflației, la data efectivă a plății, iar pentru că aceste sume de bani nu au fost plătite la scadență, daunele moratorii trebuie plătite de aceeași debitori.
Calitatea procesuală pasivă în cauză a Consiliului L. al orașului Bumbești J. rezultă așadar din considerentele hotărârii care a stabilit creanța, la care se calculează dobânzile solicitate prin prezenta acțiune.
În concluzie, va aprecia Curtea că în mod corect a analizat Tribunalul și obligat ambii pârâți la plata dobânzilor aferente sentinței nr. 3965 din 30.09.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj astfel încât, în temeiul art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul C. L. Bumbești-J., cu sediul în orașul Bumbești-J., ., județul Gorj, împotriva sentinței nr.1606 din 26 martie 2015 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă Școala G. nr.1 Bumbești-J., cu sediul în orașul Bumbești-J., ., nr.2, județul Gorj și intimata reclamantă B. C., domiciliată în orașul Bumbești-J., ., ., ..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Septembrie 2015.
Președinte, T. Ț. | Judecător, M. P. | |
Grefier, C. C. |
Red.jud.T.Ț.
Tehn.M.D.5 ex
J.f.C.N.B.
14.09.2015
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 2474/2015. Curtea de Apel... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
