Obligaţie de a face. Hotărâre din 24-02-2015, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 6448/95/2014
Dosar nr._ ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 982/2015
Ședința publică de la 24 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. M.
Judecător M. P.
Grefier G. Ț.
***************
Pe rol, fiind judecarea apelului declarat de pârâtul C. L. TG-J., împotriva sentinței civile nr.4028 din 13.11.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj- Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. Libere din Învățământ Gorj în Numele și pentru Membrul de Sindicat P. V. și intimata pârâtă Școala G. P. M., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părtile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar prin conținutul motivelor de apel, apelantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 411 pct.2 teza a 2 a NCPC, după care:
Curtea, în baza dispozițiilor art. 244 Cod procedură civilă, raportat la art. 394 Cod procedură civilă și art. 482 Cod procedură civilă, constată încheiată cercetarea procesului și a trecut la soluționarea apelului.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 4028 din 13.11.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj- Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, s-a respins excepția calității procesuale pasive invocată de C. L. Târgu-J..
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta P. V., în contradictoriu cu pârâții Școala G. „P. M.” Târgu Jiu și C. L. Târgu Jiu.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumelor datorate conform următoarelor hotărâri judecătorești: sentința nr.969/19.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data de 13.08.2011 si până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, sentința nr.4031/07.10.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ începând cu data de 13.08.2011 si până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
A fost obligată pârâta Școala G. „P. M.” să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumelor datorate conform sentinței nr. 1633/17.03.2011 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data de 13.08.2011 si până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta a formulat acțiunea în calitate de salariat a Școlii Gimnaziale „P. M.” Târgu Jiu, în funcția de învățător, conform actelor depuse la dosar.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea acelor pârâți la plata dobânzilor legale aferente drepturilor bănești stabilite prin hotărârile judecătorești menționate. Instanța observă că prin sentințele nr.699/19.04.2010 și nr.4031/07.10.2010, C. local Târgu-J. a fost obligat la plata drepturilor bănești, alături de Școala Generala P. M., astfel că excepția lipsei calității procesuale pasive este neîntemeiată.
Trecând la analiza cererii pe fond, tribunalul a reținut că:
Prin sentința nr.969/19.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul C. L. Tg-J., s-a admis acțiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanți, în contradictoriu cu pârâții Școala Generală „P. M.”și C. L. Târgu Jiu, obligând pârâții Școala Generală P. M. și C. L. Tg - J. să calculeze drepturile salariale cuvenite petenților conform Legii nr. 221/2008 și să plătească acestora diferențele salariale rezultate din aplicarea prevederilor acestei legi, începând cu data de 01.10.2008 până la data de 31.12.2009, corespunzător perioadelor lucrate de către fiecare dintre reclamanți, actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Prin sentința nr.4031/07.10.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a respins excepția calității procesuale pasive invocata de pârâtul C. L. Tg-J. și s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta P. V., în contradictoriu cu pârâții Școala Generala P. M. și C. L. Tg-J., obligând pârâții să calculeze și să plătească reclamantei contravaloarea coeficientului de ierarhizare de 1/ 25, corespunzător tranșelor suplimentare de vechime în muncă de 30,35 și peste 40 ani în învățământ pentru perioada 19.06._09, sume ce vor fi actualizate la data plății.
Prin sentința nr.1633/17.03.2011 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a admis cererea formulată de reclamanta P. V., în contradictoriu cu pârâții Școala Generală „P. M.” și C. L. Tg. J., obligând pârâta Școala Generală „P. M.” să plătească reclamantei drepturile bănești reprezentând diminuarea de 25% a indemnizației de concediu de odihnă efectuat începând cu data de 01.07.2010, corespunzător anului școlar 2009-2010, sume ce vor fi actualizate în raport cu indicele de inflație până la data plății efective și a obligat pârâtul C. L. Tg-J. să aloce fondurile necesare achitării acestor drepturi bănești .
Sentințele menționate mai sus sunt irevocabile.
Potrivit art.1 din O.U.G. nr.71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra compatibilității modalității de eșalonare a plății drepturilor salariale stabilită prin O.U.G. nr.71/2009 cu prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale (decizia din 4 septembrie 2012 in Cauza D. D. D. si alții împotriva României, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 17 octombrie 2012).
Potrivit dispozițiilor art.1082 din vechiul Cod civil, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar, conform art.1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.
În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.
Prin urmare, în acord și cu prevederile art.1088 din vechiul Cod civil, reclamanta este îndreptățit la daune interese sub forma dobânzii legale, fără punerea în întârziere a debitorului.
În același sens sunt și prevederile art.1531 din Codul civil din 2009:
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul executării
(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.
De asemenea, conform art.1535 din Codul civil din 2009, se poate solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.
De altfel, prin Decizia nr.2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, si a stabilit că: “În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperita doar pierderea efectiva, în temeiul art.1 alin.(3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului Cât privește existenta unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu se poate reține că Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009 reprezintă un caz fortuit care sa răstoarne prezumția relativa de culpa a debitorului in executarea obligației, întrucât acestui element ii lipsesc doua caracteristici esențiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita așteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art.44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate” si faptul ca măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Astfel, reclamantei i se cuvine acordarea dobânzii legale pentru nerespectarea de către debitor a obligației de plata a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.
În ceea ce privește perioada pentru care se cuvine dobânda legală, se reține că obligația de plată a drepturilor salariale restante s-a născut din hotărâri judecătorești și era scadentă de la data pronunțării acestora, întrucât sentințele au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar, conform art.274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în aceasta materie sunt executorii de drept.
Prin urmare, văzând și solicitarea reclamantei de acordare a dobânzii pe ultimii 3 ani anteriori introducerii prezentei acțiuni și până la data plății efective a drepturilor salariale datorate, dobânda legală aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr. 969/19.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a acordat începând cu data de 13.08.2011 și până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, sentința nr. 4031/07.10.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ se va acorda începând cu data de 13.08.2011 si până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, obligând pârâta Școala G. „P. M.” să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumelor datorate conform sentinței nr. 1633/17.03.2011 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data de 13.08.2011 si până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, de la aceasta data si până la data introducerii acțiunii trecând o perioada mai mică de 3 ani, și până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
În consecință, s-a respins excepția calității procesuale pasive invocată de C. L. Târgu Jiu, fiind admisă acțiunea, obligând pârâții să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumelor datorate conform următoarelor hotărâri judecătorești: sentința nr.969/19.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data de 13.08.2011 si până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, sentința nr.4031/07.10.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ începând cu data de 13.08.2011 si până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale și va obliga pârâta Școala G. „P. M.” să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumelor datorate conform sentinței nr. 1633/17.03.2011 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data de 13.08.2011 si până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul C. L. TG-J., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel se arată că, prin definiție, raporturile juridice de muncă au caracter „intuituu personae", presupunând existența numai a două părți contractante spre deosebire de raporturile juridice civile și cele comerciale.
Prin definiția dată de art. 10 din Codul muncii „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumită salariu" și art. 157 (1) din același cod care prevede că „Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați și reprezentanți ai acestora" rezultă încă o dată lipsa calității consiliului local in ceea ce privește acordarea drepturilor salariale.
C. local nu are calitatea de a acorda drepturi salariale personalului din învățământ deoarece nu are calitatea de angajator în contractul individual de muncă și nu este nici semnatar al contractului colectiv de muncă, care este, conform art. 236 - „convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală, pe de o parte și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizare, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă".
Mai mult decât atât, consiliul local nu are un buget propriu, nu are conturi în bancă, și cu atât mai puțin un patrimoniu, deci nu poate avea capacitate de exercițiu într-o astfel de cauză.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art. 10 și art. 14 din Legea nr.53/2003 Codul muncii, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, în speță unitatea de învățământ.
Conform art. 104 din Legea 1/2011 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale pentru:
„a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege precum și contribuțiile aferente acestora.”
În același sens erau și prevederile legislației anterioare, respectiv art. 16 din H.G. nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat și art. 167 alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995.
Prin urmare, C. L. al Municipiului Târgu Jiu, nu poate plăti drepturi salariate cadrelor didactice sau nedidactice din învățământul preuniversitar, deoarece nu-i incumbă o atare obligație, nici în considerarea unui acord contractual și nici în virtutea legislației în vigoare.
C. L. al Municipiului Târgu Jiu nu poate fi obligat nici să aloce sumele necesare plății drepturilor solicitate, deoarece așa cum s-a mai arătat nu există nici un fel de raport juridic între reclamant și instituția pârâtă, iar potrivit legii contravaloarea acestor drepturi se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii.
Apelul este nefondat.
Calitatea procesuală pasivă a consiliului local vizează procedura de alocare a sumelor reprezentând drepturile salariale și era conferită de atribuțiile privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, astfel cum erau ele reglementate de OG nr. 32/2001 care stabilea la art. XIII faptul că finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ – teritoriale, conform dispozițiilor art. 167 alin. 1 din Legea 84/1995.
În raport de normele metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, aprobate prin HG nr. 538/2001 și modificate prin HG nr. 174/2003, principalele instituții cu rol în stabilirea, calcularea, aprobarea și plata salariului pentru personalul din învățământul preuniversitar erau: unitatea de învățământ, consiliul local și primarul.
În baza acestor norme metodologice, fiecare instituție de învățământ avea obligația să-și întocmească bugetul propriu (art.8) .
Bugetele elaborate de instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se prezentau autorității administrației publice locale în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat și a proiectelor bugetelor locale ( art. 16 ). După aprobarea legii bugetului de stat, C. Județean repartiza sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele unităților administrației – teritoriale și în cadrul acestora, pe fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat.
Consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat, după adăugarea sumelor necesare pentru finanțarea complementară, comunica bugetele aprobate conform legii, instituțiilor de învățământ și trezoreriilor la care acestea sunt arondate ( art.18 ).
Și în Legea nr.1/2011 se regăsesc dispoziții similare. Astfel potrivit art. 104 - (1) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale; (2) Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;(5) Finanțarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratelor școlare județene, respectiv a Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
Art. 110 - (1) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de către fiecare unitate de învățământ preuniversitar, conform normelor metodologice de finanțare a învățământului preuniversitar elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, se aprobă și se execută conform legii.
De asemenea, HG. Nr. 1395/2010, prevede că finanțarea cheltuielilor cu salariile stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, se face pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar.(2) Standardele de cost pe elev/preșcolar se determină, pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcție de numărul de elevi, de limba de predare, de alți indicatori specifici de învățământ și de mediul urban/rural. (3) Finanțarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
Din toate aceste prevederi legale, reiese că apelantul are atribuții în ce privește finanțarea cheltuielilor de personal din unitățile de învățământ preuniversitar, ceea ce justifică calitatea sa procesuală pasivă.
Față de aceste considerente, se constată că apelul declarat de pârât este nefondat și se va respinge în baza art.480 alin.1 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul C. L. TG-J., împotriva sentinței civile nr.4028 din 13.11.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj- Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. Libere din Învățământ Gorj în Numele și pentru Membrul de Sindicat P. V. și intimata pârâtă Școala G. P. M., având ca obiect drepturi bănești.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2015.
Președinte, R. M. | Judecător, M. P. | |
Grefier, G. Ț. |
Red.jud. M.P./02.03.2015
Tehn.MC/4 ex.
j.f. L.R.
| ← Acţiune în răspundere patrimonială. Decizia nr. 1631/2015.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
