Pretentii. Hotărâre din 18-03-2015, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 4513/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1442
Ședința publică de la 18 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. M.
Judecător - Florența C. C.
Grefier - V. R.
X.X.X
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta C. DE P. M., cu sediul în Dr.Tr.S., ..3, județ Mehedinti împotriva sentinței civile nr. 73 din 7 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Mehedinti, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă I. S., domiciliată în comuna Sisești, ., având ca obiect pretentii decizie de debit nr._/22.05.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimata reclamantă I. S., personal, lipsind apelanta pârâtă C. DE P. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termen legal iar prin conținutul motivelor scrise, apelanta a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 411 al.1, pct.2 teza finală și art. 223 alin.3 Cod Procedură Civilă.,
S-a învederat de asemenea faptul că apelanta pârâtă a depus la dosarul cauzei înscrisurile solicitate de instanță la termenul de judecată anterior, după care:
Instanța, constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra apelului:
Intimata reclamantă a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 73 din 7 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Mehedinti, în dosar nr._, s-a admis contestația formulată de contestatoarea I. S., împotriva intimatei C. de P. M. și a dispus anularea Deciziei nr._ din 22.05.2014 emisă de C. de P. M..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Contestatoarea I. S. a chemat în judecată C. de P. M. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: anularea deciziei de debit cu nr._/22.05.2014 prin care în mod nelegal i s-a stabilit un debit de 4368 lei pentru perioada 01.01._12 ca urmare a faptului că fiind pensionară de urmaș cu gradul II de invaliditate a realizat venituri pe anul 2012 care nu i-ar fi conferit dreptul la pensie de urmaș pe acest an.
Contestatoarea I. S. este beneficiara unei pensii de urmaș în temeiul art. 85 coroborat cu art. 86 alin. 1 din Legea nr. 263/2010.
Întrucât în anul 2012 a realizat venituri din activități economice, intimata C. Județeană de P. M., prin decizia cu nr._/22.05.2014, rectificată prin Decizia nr._ din 19.06.2014, a constituit în sarcina contestatoarei un debit în cuantum de 4.368 lei reținând că, în perioada 01.01._12 s-au plătit și încasat drepturi necuvenite în sumă totală egală cu cea de mai sus.
În decizia de debit au fost indicate ca fiind încălcate dispozițiile art. 114 al. 1 lit. h din Legea nr. 263/2010.
Potrivit art. 114 alin. 1 Legea nr. 263/2010 „În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: … h) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câștigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5);
S-a reținut că, în anul 2012, salariul mediu brut anual a fost de 2.117 lei iar 35% x 2.117 =740 lei.
Venitul brut realizat de către contestatoare în anul 2012, potrivit deciziei de impunere anuală (f. 23 dosar) a fost de 2338 lei care împărțit la 12 luni rezultă un venit lunar de 195 lei, venit care nu depășește 35% din câștigul salarial mediu brut de 2117 lei aferent anului 2012, respectiv 740 lei/lună, fapt de natură să ducă la concluzia potrivit căreia decizia contestată este nelegală.
Pentru aceleași considerente au fost respinse și apărările intimatei potrivit cărora contestatoarei i-ar fi aplicabile dispozițiile art. 6 alin 1 pct. IV lit. c din Legea nr. 263 /2010, care statuează că „În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” … persoanele fizice autorizate să desfășoare activități economice;
Având in vedere considerentele în fapt și în drept anterior expuse, s-a constatat este întemeiată contestația și a admis-o, dispunând anularea Deciziei nr._ din 22.05.2014 emisă de C. de P. M..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta C. DE P. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Pârâta consideră că sentința apelată este netemeinică și nelegală, instanța de fond făcând confuzie între noțiunile de „venit brut realizat” și „venit net realizat” de reclamantă în anul 2012 din activități economice, prin sentința atacată, în mod netemeinic și nelegal a admis contestația formulată de reclamanta I. S., dispunând anularea Deciziei nr._ din 22.05.2014 emisă de C. Județeană de P. M..
De asemenea arată că instanța de fond și-a însușit calculul eronat efectuat de reclamantă în dosarul cauzei, fără a ține seama că reclamanta era beneficiara unei pensii de urmaș (determinată de gradul II de invaliditate în care se afla și care presupunea pierderea în totalitate a capacității de muncă), iar concomitent cu încasarea pensiei a realizat și venituri brute din activități economie de 3833 lei/lună, mai mari de 740 lei/lună cât reprezenta procentul de 35 % din salariul mediu brut pe anul 2012 (de 2117 lei).
Pârâta învederează de asemenea că instanța de fond, pentru justa soluționare a cauzei era necesar a întocmi adresa la A.N.A.F. pentru a se comunica valoarea veniturilor brute realizate de reclamantă în decursul anului 2012.
Instanța, neținând seama de solicitarea sa din notele de ședință depuse pentru termenul din data de 07.10.2014 privind solicitarea de relații de la ANAF privind venitul brut realizat în anul 2012, a pronunțat o hotărâre prin care s-a făcut confuzia între venitul brut realizat și venitul net realizat de reclamantă, bazându-se doar pe o decizie de impunere fiscală, considerând că aceasta a realizat un venit lunar de 195 lei, venit care nu depășește 34 % din câștigul salarial mediu brut de 2117 lei aferent anului 2014, respectiv 740 lei/lună, fapt de natură să conducă la concluzia potrivit căreia decizia contestată este nelegală.
În anul 2012 reclamanta a realizat venituri brute în valoare de 46.000 lei, așa cum rezultă din Anexa nr.24 din Procesul Verbal de Constatare din 16.05.2014 întocmit de Camera de Conturi M., privind auditarea financiară a C.J.M. M. precum și Adresa nr._/13.11.2014 a ANAF privind veniturile brute declarate de reclamantă pe anul 2012.
Menționează de asemenea pârâta că debitul a fost constituit din totalul pensiilor încasate de reclamantă în anul 2012.
Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii și menținerea ca legală și temeinică a deciziei_/22.05.2014.
În drept și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art.46 și următoarele Noul cod de procedură civilă.
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului declarat de pârâtă, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a sentinței.
Curtea, analizând apelul declarat de pârâtă constată că este fondat și îl va admite pentru considerentele ce preced.
Obiectul dedus judecății îl reprezintă legalitatea deciziei de debit_/22.05.2014, rectificată prin decizia_/19.06.2014 emisă de C. Județeană de P. M., prin care în baza art.114 alin.1 lit.h din Legea 263/2010 s-a constituit în sarcina reclamantei un debit de 4368 lei reprezentând pensii încasate necuvenit în perioada 01.01._12 ca urmare a acumulării pensiei de urmaș cu veniturile realizate din activități economice în cursul anului 2012.
Acest cumul a fost constatat în urma controlului efectuat în perioada 07.04._14 de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi M. la C. Județeană de P. M. iar pentru remedierea deficiențelor contestat au fost emise decizii de debit conform anexei ce însoțește raportul de control (fila 14), la poz.1979 figurând și reclamanta I. S..
Soluția adoptată de instanța de fond este nelegală și netemeinică și urmează a fi schimbată pentru considerentele ce succed.
Potrivit art.119 din Legea nr.263/2010: „Pensionarii sistemului public de pensii sunt obligați să comunice casei teritoriale de pensii, respectiv casei sectoriale în evidențele căreia se află, orice schimbare în situația proprie de natură să ducă la modificarea condițiilor în funcție de care a fost stabilită sau achitată pensia în termen de 15 zile de la apariția acesteia”.
Potrivit art.114 alin.1 lit.h din Legea nr.263/2010:
„În sistemul public de pensii plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: h) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș realizează venituri brute lunare pentru care potrivit legii asigurarea este obligatorie dacă acestea sunt mai mari de 35 % din câștigul salarial mediu brut prevăzut la art.33 alin.5”.
Ori în situația dedusă judecății, reclamanta I. S., beneficiara unei pensii de urmaș, potrivit art.86 alin.1 din Legea nr.263/2010, datorită stării de invaliditate de gradul II conform Deciziei_/27.11.2008, emisă de C. Județeană de P. M. a realizat venituri brute în cursul anului 2012 din activități economice estimate la 46.000 lei, cu depășirea lunară a procentului de 35 % din câștigul salarial mediu brut pentru anul 2012 ( salariul mediu brut pentru anul 2012 a fost de 2117 lei, iar 2117 x 35 % = 740 lei), iar reclamanta a realizat lunar 3833 lei (46.000 lei: 12 luni = 3833 lei) .
Reclamanta nu se încadrează în situațiile limitativ prevăzute de art.118 din Legea nr.263/2010, în care pensia de urmaș poate fi cumulată cu alte venituri:
(2) „Soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș poate cumula pensia cu venituri din activități profesionale pentru care asigurarea este obligatorie potrivit legii, dacă acestea nu depășesc 35 % din câștigul salarial mediu brut prevăzut la art.33 alin.5.”
Reclamanta intimată, persoană fizică, autorizată să desfășoare activități economice, a realizat venituri pentru care asigurarea era obligatorie, astfel cum prevăd dispozițiile art.6 alin.1 pct.IV din Legea nr.263/2010, cu depășirea echivalentului de 4 ori a câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
În lipsa unei definiții în Legea nr.263/2010 a sensului sintagmei „ venit brut”, Curtea apreciază că sensul acesta nu poate fi decât cel din Codul fiscal.
Art.49 alin.1 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal prevede că „ Venitul net din activități independente se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile aferente realizării veniturilor deductibile pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu excepția prevederilor art.50-51”. Rezultă că per a contrario, în sensul Codului fiscal, venitul brut este venitul din care nu au fost scăzute cheltuielile efectuate pentru obținerea acestuia.
Deci, raportând aceste dispoziții legale la speță, se constată că prima instanță a avut în vedere în mod greșit venitul net realizat de reclamantă prin scăderea din totalul veniturilor realizate a cheltuielilor deductibile (filele 53, 54 fond), și nu venitul brut de 46.000 lei astfel cum apare în evidențele ANAF.
În consecință, decizia de debit emisă de apelanta intimată este legală și urmează a fi menținută, în mod greșit fiind anulată de prima instanță, situație în care în baza art.480 Cod procedură civilă, urmează să se admită apelul, să se schimbe în totalitate sentința atacată, în sensul respingerii contestației.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta C. DE P. M., cu sediul în Dr.Tr.S., ..3, județ Mehedinti împotriva sentinței civile nr. 73 din 7 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Mehedinti, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă I. S., domiciliată în comuna Sisești, ., având ca obiect pretenții decizie de debit nr._/22.05.2014.
Schimbă în totalitate sentința atacată, în sensul că respinge contestația.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Martie 2015.
Președinte, M. M. | Judecător, Florența C. C. | |
Grefier, V. R. |
Red.jud.M.M.
Tehn.MC/4 ex.
Data red. 23.04.2015
j.f. M.A.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Hotărâre din 04-03-2015,... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 203/2015. Curtea... → |
|---|
