Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1755/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1755/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 5361/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 1755
Ședința publică de la 02 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I.
Judecător E. B.
Grefier E. O.
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelanta-reclamantă U. S. Libere din Învățământ Gorj, cu sediul în Târgu-J., ., județul Gorj, în numele membrului de sindicat P. M., împotriva sentinței civile nr.44 din 13.01. 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. M. Viteazul, cu sediul în oraș Bumbești J., ., nr. 14, județul Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, care a învederat instanței că apelul nu a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, sentința apelată a fost comunicată reclamantei la data de 05.02.2015, iar apelul a fost depus la data de 18.02.2015; apelanta-reclamantă a solicitat judecarea în lipsă, conform art.411 Cod pr. civ.; intimatul-pârât nu a depus întâmpinare, după care;
Instanța, din oficiu, a invocat excepția tardivității apelului formulat de apelanta-reclamantă U. S. Libere din Învățământ Gorj, în raport de dispozițiile art. 468 alin.1 Cod pr. civ. coroborate cu dispozițiile art.215 din Legea 62/2011.
Față de solicitarea apelantei-reclamante de judecare a cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 223 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art.411 alin.2 Cod pr. civ., se reține cauza pentru soluționarea excepției ridicate.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sub nr._, reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj, în numele și pentru membrul de sindicat P. M., în contradictoriu cu pârâtul C. M. Viteazul, a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la:
l)- calcularea salariului de bază, potrivit încadrării, la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, pe o perioadă de trei ani anterior introducerii prezentei cereri și până la data pronunțării hotărârii judecătorești, pentru personalul administrativ sau nedidactic încadrat pe funcțiile de portar, paznic, îngrijitor, bufetier II și muncitor necalificat;
2)- calcularea salariului de bază, potrivit încadrării, la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, începând cu 01.01.2012 si până la data pronunțării hotărârii, pentru toate categoriile de personal administrativ sau nedidactic încadrate la unitățile de învățământ pârâta;
3)- calcularea sporului de vechime în muncă ce se cuvine reclamanților, în raport de vechimea în muncă, ca procent din salariul de bază calculat conform capătului de cerere nr. 1 pe o perioadă de trei ani anterior introducerii prezentei cereri și până la data pronunțării hotărârii judecătorești, pentru personalul administrativ sau nedidactic încadrat pe funcțiile de portar, paznic, îngrijitor, bufetier II și muncitor necalificat;
4)- calcularea sporului de vechime în muncă ce se cuvine reclamanților, în raport de vechimea în muncă, ca procent din salariul de bază calculat conform capătului de cerere nr. 2, începând cu 01.01.2012 și până la data pronunțării hotărârii judecătorești, pentru toate categoriile de personal administrativ sau nedidactic încadrate la nivelul unității de învățământ pârâte;
5)- plata diferențelor de drepturi salariale, reprezentând diferența dintre drepturile salariate încasate si cele cuvenite conform capetelor 1-4 ale cererii de chemare în judecată, pe o perioadă de 3 ani anteriori introducerii prezentei cereri sau, după caz, începând cu 01.01.2012 și până la data pronunțării, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, precum si obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite, pentru aceeași perioadă.
Deși a fost legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare în cauză.
Prin sentința civilă nr.44 din 13.01. 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj, în numele și pentru membrul de sindicat P. M., în contradictoriu cu pârâtul C. M. Viteazul.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Membrul de sindicat P. M. este angajat la pârâtul C. M. Viteazul, în funcția de muncitor calificat, începând cu 08.02.2006 și în prezent.
Începând cu data de 01.01.2010, drepturile salariale ale personalului din cadrul sectorului bugetar au fost reglementate prin Legea cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea nr. 285/2011 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri public.
Conform prevederilor art. 22 din Legea nr.330/2009 „sporurile, majorările, precum și indemnizațiile de conducere care, potrivit prezentei legi, sunt incluse în salariul de bază, în solda funcției de bază sau în indemnizația lunară de încadrare, după caz, sunt prevăzute în notele din cuprinsul anexelor la prezenta lege”.
Așa cum rezultă din prevederile notei 2 la anexa II/14- reglementări specifice personalului contractual din unitățile bugetare subordonate autorităților administrației publice/alte funcții comune din sectorul bugetare privind salariile de bază pentru personalul plătit din fonduri publice, care desfășoară activitate de secretariat-administrativ, gospodărire, întreținere-reparații și deservire, în care se include și funcția de fochist, sporul de vechime a fost inclus în salariul de bază.
Potrivit prevederilor art.1 alin.2 din Legea nr.284/2010, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în această lege.
La art. 1 din Legea nr.285/2010 se prevede că: „Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%”.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010, în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.
În baza prevederilor O.U.G. nr.19/16 05. 2012 (art.1 alin.1), cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, respectiv cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012 și cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.
În ceea ce privește anul 2013, instanța a reținut că potrivit disp. art. 1 din O.U.G. 84/12.12.2012 „în anul 2013 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 și art. 3 - 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012”.
Ulterior a fost emisă O.U.G. 103/14.11.2013, care la art.1 și 2 prevede că:
„(1) În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.
(2) În anul 2014, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”
Referitor la contractele colective de muncă, instanța a reținut că, potrivit disp. art. 132 alin.1 din Legea nr.62/2011 „ clauzele contractelor colective de muncă pot stabili drepturi și obligații numai în limitele și în condițiile prevăzute de lege”.
De asemenea, la art.138 alin.1 din Legea nr.62/2011 „prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani și în natură, altele decât cele prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal”, iar în conformitate cu prevederile alin.3, „drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor și nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime și maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective, dar numai între limitele legale”.
Totodată, la alin.2 al aceluiași articol se prevede că „prin excepție de la prevederile art. 129 alin. (3) contractele colective de muncă în sectorul bugetar se negociază, în condițiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor de credite, în limitele și în condițiile stabilite prin acestea”.
Cu privire la contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar nr. 59.276 din 2 noiembrie 2012, invocat de reclamantă, instanța observă însă că acest contract colectiv de muncă a fost încheiat pe o durată de un an de la momentul înregistrării, așa cum rezultă din articolul 9 din contract; cum părțile nu au convenit asupra prelungirii, valabilitatea acestuia a încetat la data de 2 noiembrie 2013. Prin urmare, reclamanta nu se mai poate pretinde ulterior datei de 02 noiembrie 2013 drepturi izvorând din acest contract colectiv de muncă.
Așadar, conform prevederilor legale mai sus menționate, sporul de vechime a fost inclus în salariul de bază al acesteia, fapt ce rezultă din deciziile de încadrare, precum și din actele adiționale la contractul individual de muncă ce au fost semnate de reclamantă.
De asemenea, instanța a reținut că salariul minim garantat pe țară este stabilit prin hotărâre de guvern.
Astfel, potrivit art. 1 alin 1 din HG nr. 1193/2010, începând cu data de 01 ianuarie 2011, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 670 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe lună în anul 2011 reprezentând 3,94 lei/oră, iar alin. 2 prevede că pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la art. 1.
Începând cu data de 01.01.2012, prin art. 1 din HG nr. 1225/2011, salariul de bază minim garantat pe țară a fost stabilit la 700 lei, prin art. 1 din HG nr. 23/2013 la suma de 750 lei începând cu data de 1 februarie 2013, iar din 1 iulie 2013 salariul minim brut a fost stabilit la 800 lei lunar prin același act normativ, pentru ca prin HG nr. 871/2013 să se stabilească începând cu data de 01 ianuarie 2014 un salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată de 850 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014.
Așa cum a rezultat din Contractul individual de muncă, actele adiționale la Contractul individual de muncă, deciziile de reîncadrare și Raportul per salariat, ale membrului de sindicat al reclamantei, salariul de bază al acestuia nu este mai mic decât salariul minim brut garantat, el beneficiind de un salariu lunar brut de 797 lei începând cu data de 01.08.2011, 756 lei începând cu data de 01 iunie 2012, 846 lei începând cu 01.12.2012, 850 lei începând cu 01.01.2014 și de 900 lei începând cu data de 01.06.2014, fiind respectate prevederile hotărârilor de guvern mai sus menționate.
În ceea ce privește perioada anterioară anului 2012, instanța a reținut că au fost aplicate diminuările prevăzute de art.1 alin.1 din Legea 118/2010, care la art.1 alin.2 prevede că „în situația în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, suma care se acordă este de 600 lei”.
Din statele de personal pe perioada în litigiu, înaintate la dosar, a rezultat că au fost respectate și aceste prevederi legale.
În concluzie, instanța a reținut că sporul de vechime a fost inclus în salariul de bază al membrului de sindicat al reclamantei, în conformitate cu dispozițiile legale menționate anterior, iar salariul de bază acesteia nu este situat sub nivelul salariului minim garantat pe țară.
De altfel, în condițiile în care era nemulțumit de stabilirea și calculul drepturilor salariale, membrul de sindicat al reclamantei avea posibilitatea de a contesta deciziile de încadrare conform prevederilor Legilor 330/2009 și 284/2010.
S-a reținut că membrul de sindicat al reclamantei nu a contestat deciziile de reîncadrare și mai mult a semnat actele adiționale la contractul individual de muncă fără obiecțiuni.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta-reclamantă U. S. Libere din Învățământ Gorj, în numele membrului de sindicat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că, prin actele normative succesive, nominalizate în cererea introductivă personalului din unitățile bugetare i s-a stabilit salariul de bază minim brut garantat pe țară pentru un program de lucrul complet.
A făcut referire la art. 160 și 162 alin. 3 din Codul Muncii, a arătat că sporul de vechime se regăsește în HG 281/1993 Legea cadru nr. 330/2009 sau în contractual Colectiv de munca la Nivel de Sector de Activitate Învățământ Preuniversitar.
Salariul de bază al reclamantului trebuia calculat corespunzător funcției pe care este încadrat cu luarea în considerare a salariului minim brut pe țară garantat în plată, iar sporul de vechime cuvenit se calculează în forma procentuală prin raportare la salariul de bază calculat potrivit dispozițiilor legale menționate în cererea introductivă.
În urma celor expuse, a solicitat admiterea apelului, așa cum a fost formulat, în sensul anularei hotărârii atacate, aceasta fiind netemeinică și nelegală și admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată.
În drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 466-482 C.p.c.
Intimatul-pârât nu a depus întâmpinare.
Curtea, din oficiu, a invocat tardivitatea apelului declarat de apelanta-reclamantă.
Apelul este tardiv, urmând să fie respins ca atare.
Astfel, coroborând prevederile art. 215 cu art. 216 din Legea dialogului social nr. 62/2011, în materia litigiilor de muncă, termenul de apel este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțată de instanța de fond.
Articolul 185 și 186 din Noul Cod proc. civ. precizează că neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea, în afară de cazul când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
În speță, se constată că apelanta a primit sentința la data de 05.02.2015, conform dovezii de comunicare aflată la fila 99 dosar fond, iar apelul a fost depus la Tribunalul Gorj, la data de 18.02.2015, deci peste termenul legal prevăzut de lege, iar apelanta nu a făcut dovada că depășirea termenului legal de apel s-a datorat unei împrejurări mai presus de voința sa.
Ca atare, față de textele legale menționate, Curtea, urmează să respingă apelul ca tardiv formulat.
Cauza fiind soluționată pe cale de excepție, instanța nu va analiza motivele de apel care vizează fondul litigiului, întrucât, potrivit prevederilor art. 248 alin. 1 din Noul Cod proc. civ. soluționarea cauzei pe cale de excepție face de prisos cercetarea în fond a pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv formulat apelul declarat de apelanta-reclamantă U. S. Libere din Învățământ Gorj, cu sediul în Târgu-J., ., județul Gorj, în numele membrului de sindicat P. M., împotriva sentinței civile nr.44 din 13.01. 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. M. Viteazul, cu sediul în oraș Bumbești J., ., nr. 14, județul Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Aprilie 2015.
Președinte, G. I. | Judecător, E. B. | |
Grefier, E. O. |
Red. G. I.
Tehn. E.O.
4 ex./03.04.2015
Jud. fond E. G.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
