Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1797/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 1797/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 03-04-2015 în dosarul nr. 10170/63/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1797

Ședința publică de la 03 Aprilie 2015

Completul constituit din:

Președinte: M. M.

Judecător: S. A. C.

Grefier: A. Golașu

Pe rol, judecarea apelului declarat de apelantul-pârât I. Școlar Județean D., cu sediul în C., .. 6, jud. D., împotriva sentinței civile nr. 7328/08.12.2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant U. S. Independente din Învățământ D. pentru membrii de sindicat C. C. E., T. R. G., S. C. I., G. V., A. C. D., cu sediul în C., .. 6, jud. D., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele:

- apelul este declarat și motivat în termen legal;

- în cadrul procedurii prealabile intimatul-reclamant a formulat și depus la dosar întâmpinare,

- în cauză se solicită și judecarea potrivit art. 223 Cod proc. civ.

Față de circumstanțele cauzei, Curtea apreciază că nu se impune pronunțarea cu privire la estimarea duratei procesului, motiv pentru care, în baza art. 482 raportat la 244 și 394 Noul Cod de proc.civ., constată încheiată cercetarea judecătorească și, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, apreciază pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare

CURTEA

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința apelată Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 24.03._11 și, în consecință, a respins acțiunea pentru această perioadă.

A admis în parte acțiunea formulată de U. S. Independente din Învățământ D. pentru membrii de sindicat reclamanți C. E. C., T. R. G., S. C. I., G. V., A. D. C. în contradictoriu cu pârâtul I. Școlar Județean D..

A obligat unitatea școlară pârâtă să plătească membrilor de sindicat reclamanți dobânda legală aferentă drepturilor bănești cuvenite conform sentinței civile nr.1269/24.03.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, calculată începând cu data de 08.07.2011, și până la data plății efective.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Instanța a analizat cu prioritate excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada: 24.03._11, conform dispoz. art. 248 C. .

Prevederile referitoare la principiile de aplicare în timp a legii civile, conținute de art. 6 alin. (4) din Codul civil, potrivit cărora, „prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit”.

Așadar, se observă că, prescripțiile extinctive începute înainte de 01 octombrie 2011 și neîmplinite până la această dată, reprezentând situații juridice în curs de realizare – facta pendentia - rămân supuse legii vechi, dându-se satisfacție principiului respectării așteptărilor legitime ale parților.

Legea sub imperiul căreia prescripția a început să curgă va guverna atât aspectele de drept material, cât și pe cele de drept procesual referitoare la prescripție, chiar dacă aceasta s-a împlinit după . Codului civil

Dispozițiile art. 18 din Decretul nr. 167/1958 rămân aplicabile în privința prescripțiilor extinctive care au început să curgă în perioada cât acest act normativ a fost în vigoare, chiar dacă procesul a început după data de 1 octombrie 2013, astfel ca instanța poate invoca din oficiu excepția prescripției extinctive

Astfel, față de data promovării acțiunii de față - 08.07.2014, instanța a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 24.03._11, invocată din oficiu, și, în consecință a respins acțiunea pentru această perioadă, având în vedere că potrivit art. 283 al. 1 lit. c Codul Muncii este reglementat termenul de prescripție de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune

Pe fond:

Reclamanții sunt salariații unității școlare pârâte, calitate în care au solicitat în instanță obligarea acesteia la plata unor drepturi salariale cuvenite și neacordate.

Prin sentința nr. 1269/24.03.2010, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, a fost obligat pârâtul I. Școlar Județean D. să calculeze drepturile salariale ale reclamanților rezultate din aplicarea Legii 221/2008 și să plătească acestora diferențele dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite, corespunzător activității fiecărui reclamant în parte, în conformitate cu prevederile Legii 221/2008 pentru aprobarea OG nr. 15/2008, începând cu data de 01.10.2008 și până la data de 31.12.2009, diferențe ce vor fi reactualizate în raport de data fiecărei scadențe lunare la momentul plății efective.

Prin prezenta cerere, reclamanții solicită obligarea pârâtei să plătească dobânda legală aferentă drepturilor bănești cuvenite conform sentinței nr.1269/24.03.2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, începând cu data nașterii dreptului și până la data plății efective a creanțelor, față de faptul că această hotărâre judecătorească nu a fost pusă în executare.

Conform art. 166 alin. 4 Codul Muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului și pot consta în dobânda legală ce reprezintă prețul lipsei de folosință a sumelor stabilite printr-un titlu executoriu.

Daunele interese datorate pot consta în dobânda legală care reprezintă prețul lipsei de folosință a sumelor stabilite prin titlul executoriu invocat de reclamanți. Însă, aceasta nu poate fi datorată pentru întârzierea în executare decât de la momentul solicitării ei și cu privire la sumele rămase de executat, debitorul nefiind de drept în întârziere cu privire la acordarea daunelor interese ce reprezintă prejudiciul pentru neexecutare.

Instanța a apreciat că dobânda legală poate fi acordată reclamanților, o atare solicitare fiind întemeiată în raport cu dispozițiile art.1531 NCC, care reglementează dreptul creditorului la repararea integrală a prejudiciului suferit din faptul neexecutării.

Potrivit art.2 din Ordonanța Guvernului nr.13/2011 „în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea”, dispoziția fiind prevăzută și anterior în art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000.

Având în vedere dispozițiile art. 278 din Codul Muncii, care permit aplicarea în completare a dispozițiilor din legislația civilă, în privința daunelor interese datorate de angajator salariatului pentru neplata salariului sunt aplicabile dispozițiile art. 1088 din Codul Civil ( respectiv art. 1530 și urm. din NCC), ipoteza cauzei de față fiind cea avută în vedere la în decizia în interesul legii nr.2/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și publicată în Monitorul Oficial nr. 411 din 3 iunie 2014.

Reclamanții, salariați din sectorul bugetar, au solicitat în prezenta cauză acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale, pentru plata sumelor prevăzute în titlul executoriu, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale. Debitorul obligației se află sub incidența dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009.

Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat natura juridică a măsurilor dispuse prin OUG nr.71/2009 și a stabilit că aceasta are drept consecință o „suspendare legală a executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare care decurge din însuși conținutul art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență, potrivit căruia, în cursul termenului în care are loc plata eșalonată, orice procedură de executare silită se suspendă de drept”, dar și că executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească poate antrena răspunderea civilă delictuală, chiar dacă izvorul obligației a cărei încălcare a fost sancționată prin hotărârea judecătorească ce reprezintă titlu executoriu este un contract.

De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat îndeplinirea condițiilor de angajare a răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, vinovăția, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate, ținându-se cont de particularitățile executării unei obligații de plată a unei sume de bani, precum și de efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 și a stabilit că aceste condiții sunt îndeplinite.

Constatând astfel îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că:

„În aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din C. civ. din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1) alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din OUG nr. 71/2009, privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011”.

Prin urmare, daunele interese datorate salariaților reclamanți constau în dobânda legală, iar în ceea ce privește data de la care se justifică acordarea acesteia se are în vedere ca obligativitatea deciziei în interesul legii impune analiza naturii juridice a obligației de plată a dobânzii legale prin prisma instituției răspunderii civile delictuale.

Cum obligațiile constatate prin titlul executoriu trebuiau aduse la îndeplinire de bună-voie și de îndată de către debitor, rezultă că momentul nașterii dreptului la reparație este data la care hotărârea pronunțată a devenit executorie și aceasta nu a fost executată.

În cazul de față, fiind vorba de o hotărâre judecătorească pronunțată în materia conflictelor de muncă, hotărârea primei instanțe este executorie de drept la data pronunțării, deci la data de 24.03.2010.

În consecință, pentru motivele expuse, având în vedere și schimbarea practicii Curții de Apel C., instanța a admis în parte acțiunea și a obligat unitatea școlară pârâtă să plătească membrilor de sindicat reclamanți dobânda legală aferentă drepturilor bănești cuvenite conform sentinței civile nr. 1269/24.03.2010, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, calculată începând cu data de 08.07.2011 și până la data plății efective.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul I. Școlar Județean D.,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare arată că plata sumelor câștigate în instanțe de reclamant a fost reglementată de O.U.G. nr. 71/2009, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:

Art. 1

(l)Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:

a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu:

c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu

(2)În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice cerere de executare silită se suspendă de drept.

(2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(3)Sumele prevăzute la alin. (1), plătite in temeiul prezentei ordonanțe de urgentă, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de S..

(4) În înțelesul prezentei ordonanțe de urgentă, prin sectorul bugetar se înțelege autoritățile și instituțiile publice a căror finanțare se asigură astfel:

a) integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz:

b)din venituri proprii si subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

c) integral din venituri proprii.

Astfel, conform art. 1 alin 3 se specifica în mod clar accesoriile care vor fi plătite la suma principală, respectiv numai actualizarea sumelor datorate cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de S.. Nu este prevăzut plata unei dobânzi legale în acest sens.

Că instituția apelantă a trecut la punerea în executare a sentinței civile nr. 1269/24.03.2010 pronunțata de Tribunalul D. în dosarul nr._, dispunând plata sumelor, actualizate, câștigate în instanța de către reclamanți însă cu respectarea O.U.G. nr. 92/2012.

În condițiile în care ar fi admisă cererea unitatea apelantă nu ar avea temei legal în baza căreia să facă aceste plăti.

Pentru aceste motive, a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat și respingerea acțiunii reclamantului pentru nelegalitate si netemeinicie.

În drept, invocă art. 466 si următoarele C.proc.civ.

Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.

Examinând apelul prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea îl apreciază a fi nefondat, urmând să îl respingă ca atare, pentru următoarele considerente:

Reclamanții prin cererea de chemare în judecată au solicitat obligarea pârâtului la plata dobânzilor legale pentru creanțele datorate cu titlu de drepturi salariale, stabilite prin hotărâri judecătorești.

Deci pentru creanțele inițiale reprezentând drepturi salariale, stabilite prin hotărâre judecătorească, reclamanții au un titlu executoriu iar executarea acestor creanțe a fost eșalonată prin acte normative succesive. Plata creanței, reprezentând cuantumul drepturilor salariale din titlu executoriu a fost eșalonată independent de voința lor, creanțele urmând a fi executată în anumite procente și la anumite termene.

Sumele prevăzute în titlul executoriu - hotărâri judecătorești - reprezintă drepturi salariale datorate de către angajator într-o anumită perioadă de timp și neachitate de către acesta.

Prin O.U.G. nr. 71/2009, s-a prevăzut că plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, să se realizeze după o procedură de executare eșalonată pe o perioadă inițială cuprinsă între anii 2010 și 2012.

Prin acte normative ulterioare au fost aduse modificări sub aspectul perioadei și a procentelor de creanță aferente perioadelor respective.

Potrivit art. 166 din Codul muncii republicat (anterior art. 161), salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.

Alineatul 4 al aceluiași articol prevede că „ Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului”.

Art. 171 (1) din Codul muncii republicat (anterior art. 166) stabilește că dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

În speță sunt aplicabile dispozițiile art. 1082 Cod civil, potrivit cărora debitorul este obligat la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată și dispozițiile art.1088 Cod civil, care dispun că pentru obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare cuprind dobânda legală.

Dobânda legală reprezintă prejudiciul pentru beneficiul nerealizat, având natură juridică diferită de actualizarea cu indicele de inflație.

Reclamanții au solicitat obligarea pârâtului la plata dobânzilor legale pentru creanțele datorate cu titlu de drepturi salariale, stabilite printr-o hotărâre judecătorească, respectiv o despăgubire, care are ca obiect suma de bani ce reprezintă prejudiciul suferit de creditor, pentru neexecutarea creanțelor stabilite în titlul executoriu, obligație succesivă și distinctă de aceea de plata drepturilor salariale neachitate.

În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curtea de Casați și Justiție care,fiind sesizată cu privire la posibilitatea acordării acestor daune interese moratorii, prin Decizia nr.2/2014 dată în interesul legii, a statuat că: " În aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011".

Potrivit art.517 alin.4 Cod procedură civilă,dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial.

În cuprinsul acestei decizii, s-a reținut că executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească poate antrena răspunderea civilă delictuală, chiar dacă izvorul obligației a cărei încălcare a fost sancționată prin hotărârea judecătorească ce reprezintă titlu executoriu este un contract.

Pentru considerentele expuse, apelul este nefondat și în baza art. 480 alin. 1 din Cod de procedură civilă urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-pârât I. Școlar Județean D., cu sediul în C., .. 6, jud. D., împotriva sentinței civile nr. 7328/08.12.2014, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant U. S. Independente din Învățământ D. pentru membrii de sindicat C. C. E., T. R. G., S. C. I., G. V., A. C. D., cu sediul în C., .. 6, jud. D., având ca obiect drepturi bănești.

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 03 Aprilie 2015.

Președinte,

M. M.

Judecător,

S. A. C.

Grefier,

A. Golașu

Red. MM

Tehnored. A.G./2 ex/16.04.2015

Jud. fond: C. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1797/2015. Curtea de Apel CRAIOVA