Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1244/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1244/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 3369/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr.1244
Ședința publică de la 9 martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE- S. P.
Judecător- C. R.
Grefier- F. I.
***
Pe rol, fiind judecarea apelului declarat de reclamanta V. M., domiciliată în Bumbești J., ..80, județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.2473 din 16 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj- Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți ȘCOALA G. NR.1 Bumbești J., județul Gorj și C. L. Bumbești J., județul Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părtile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar prin conținutul motivelor de apel, apelanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 411 pct.2 teza 2 NCPC, după care:
Curtea, în baza dispozițiilor art. 244 Cod procedură civilă, raportat la art. 394 Cod procedură civilă și art. 482 Cod procedură civilă, constată încheiată cercetarea procesului și a trecut la soluționarea apelului.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2473 din 16 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Bumbești-J., invocată de acest pârât.
S-a respins acțiunea formulată de către reclamanta V. M., domiciliată în Bumbeși-J., ..80, județul Gorj, în contradictoriu cu pârâții Școala G. Nr.1 Bumbești-J., cu sediul în Bumbești-J., ..2, județul Gorj, și C. L. Bumbești-J., cu sediul în Bumbești-J., ., județul Gorj.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a constatat următoarele:
In raport de dispozițiile art.248 Cod procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în total sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Bumbești-J., invocată de acest pârât
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății.
Potrivit art.104 alin.2 din Legea educației naționale, finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume alocate din taxa pe valoare adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru cheltuielile cu salariile, sporurilor, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora. De asemenea, art.1 și art. 4 din H.G. nr.1274/2011 prevăd atribuții ale consiliilor locale în ceea ce privește finanțarea unităților de învățământ preuniversitar.
Cum C. L. Bumbești-J. administrează bugetul pentru unitatea de învățământ din prezenta cauză, instanța a reținut că în mod corect acțiunea a fost formulată împotriva pârâților Școala G. Nr.1 Bumbești-J., ca angajator, și C. L. Bumbești-J., ca ordonator de credite, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de acesta din urmă fiind neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanta V. M. este educatoare în cadrul pârâtei Școala G. Nr.1 Bumbești-J., după cum rezultă din adeverința nr.846/13.05.2014 emisă de unitatea de învățământ pârâtă(fila nr.9 din dosar).
În esență, s-a susținut în cuprinsul cererii de chemare in judecată că, după . Legii nr. 63/2011, modalitatea de calcul a salariilor nu a mai avut în vedere prevederile Legii nr.221/2008 de aprobare cu modificări a O.G. nr.15/2008 și ale Legii nr 330/2009, iar acest lucru a făcut ca salariile personalului didactic și didactic auxiliar să fie diminuate.
O.G. 15/2008 a fost aprobată cu modificări prin Legea 221/2008, principala modificare constând în majorarea coeficientului de multiplicare 1,000 la 400,00 lei, începând cu data intrării în vigoare a legii, ceea ce asigura creșteri salariale ale personalului didactic și didactic auxiliar cu aproximativ 50%, față de 31 decembrie 2007.
Referitor la modalitatea de interpretare și aplicare a Legii nr.221/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr.3/2011, a admis recursul în interesul legii și a constatat că dispozițiile O.G. 15/2008, așa cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru acordarea diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate cu începere de la 01.10.2008 și până la data de 31.12.2009.
De asemenea, prin Decizia în interesul legii nr.11/08.10.2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 734/31.10.2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că„ în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.5 alin.(6) din O.U.G. nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale art.30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile OG nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008”.
Legea-Cadru nr.330/2009 a reglementat salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2010.
La data de 01.01.2011 a intrat în vigoare Legea nr.285/2010, care, la art.4 alin.3, prevedea că personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport de vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010. De asemenea, conform art.1 alin.1 din această lege, începând cu 1 ianuarie 2011 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majora cu 15%.
La data de 13 mai 2011 a intrat în vigoare Legea nr.63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ.
Conform dispozițiilor art.1 din acest act normativ:
,,(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la 31 decembrie 2011, personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege.
(2) Cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ este cel prevăzut în anexele nr. 1, 2, 3a și 3b, după caz.
(3) Indemnizațiile de conducere specifice sunt prevăzute în anexa nr. 4.
(4) Sporurile, indemnizațiile, compensațiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază personalul prevăzut la alin. (1), precum și metodologia de calcul al acestora sunt prevăzute în anexa nr. 5.
(5) Cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute de prezenta lege se calculează în funcție de salariile de încadrare prevăzute în anexele nr. 1, 2, 3a sau 3b, după caz, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 5, cu luarea în considerare a indemnizației de conducere prevăzută în anexa nr. 4, dacă este cazul.
(6) Prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii ori alte drepturi bănești sau în natură care excedează prevederilor prezentei legi.
(7) Dispozițiile art. 8, 9, 12 și 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum și cele ale 010 284 10 202 22 43> art. 22, 25-30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se aplică în mod corespunzător și pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, salarizat potrivit p revederilor prezentei legi.,,
De asemenea, în conformitate cu art.2 alin.1 -3 din Legea nr.63/2011:
,,(1) Încadrarea personalului prevăzut la art.1 se face potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Persoanele care au salariul de încadrare între limita minimă și maximă a tranșei de vechime pentru funcțiile didactice din învățământul universitar, respectiv a gradului profesional sau a treptei profesionale pentru funcțiile didactice auxiliare își păstrează încadrarea avută dacă se situează între limitele prevăzute în anexele la prezenta lege,,.
Așadar, Legea nr.63/2011 stabilește drepturile de natură salarială cuvenite personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ începând cu data intrării în vigoare a acestei legi și până la 31 decembrie 2011, abrogând orice alte dispoziții contrare cu privire la stabilirea salariilor și a celorlalte drepturi de natură salarială în anul 2011, pentru categoria profesională vizată (art.6 din lege). Adoptarea acestei legi a reprezentat o soluție de natură să permită unificarea salarizării unei categorii socio-profesionale într-un context specific acestei categorii, de natură a contracara efectele negative arătate chiar în expunerea de motive a legii, salariații care ocupă funcții identice în cadrul unităților de învățământ de stat fiind remunerați diferit, deși în cadrul acestor unități se desfășoară aceleași activități didactice.
Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale respective, constatând constituționalitatea acestora prin mai multe decizii, respectiv decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, decizia nr. 130 din 16 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, și decizia nr. 642 din 14 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012.
În ceea ce privește salarizarea aceleiași categorii de personal în cursul anului 2012 se reține incidența O.U.G. nr.80/2010, astfel cum a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.283/2011, care, la art.II art.1 prevede că:
,, (1) În anul 2012, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011.
(2) În anul 2012, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(3) În anul 2012, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, în conformitate cu prevederile Legii nr.63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții;
(4) Începând cu luna ianuarie 2012, în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile Legii nr. 63/2011;
(5) În anul 2012, prevederile art. 12 din anexa nr. II, cap. I lit. B - Reglementări specifice personalului didactic din învățământ, la Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, nu se aplică.”
În ceea ce privește salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2013, prin art.2 din O.G. nr.84/2012, s-a stabilit că ,,p revederile _ 302 7 66> art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) și art. 13 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea 180 302 11 57> art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin LLNK_ 283 10 201 0 18> Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.,,
Iar, cu privire la salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2014, prin art.2 alin.3 si 4 O.G. nr.103/2013 s-a stabilit că:
,, (3) În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, stabilit în con formitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(4) În anul 2014, în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile Legii nr. 63/2011.,,
Așadar, față de cele mai sus enunțate, de majorările salariale prevăzute de O.G. nr.15/2008 astfel cum a fost aprobată prin Legea nr.221/2008 trebuiau să beneficieze cadrele didactice în perioada cât a fost in vigoare OG nr.15/2008, respectiv 01.10._09, dar si ulterior, în baza Legii nr.330/2009 si Legii nr.285/2010, însă, numai până la data de 13 mai 2011, când a intrat in vigoare a Legea nr.63/2011, ce a stabilit un nou sistem de salarizare pentru cadrele didactice, cu noi grile si trepte de salarizare.
Raportat la criticile cu privire la încălcarea normelor constituționale și convenționale privind proprietatea privată, formulate din perspectiva unei restrângeri a dreptului la salariu, considerat un "bun", din perspectiva art.1 din Protocolul adițional nr.1 la CEDO, Curtea Constitutională, în acord cu jurisprudența instanței de contencios european al drepturilor omului, a subliniat distincția dintre dreptul persoanei de a continua să primească în viitor un salariu într-un anumit cuantum și dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată( Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94).
Curtea Constitutională a reținut că legea supusă controlului de constituționalitate, respectiv Legea nr.63/2011, stabilește drepturile salariale ale cadrelor didactice de la data intrării sale în vigoare și până la finele anului 2011, așadar pentru viitor, fără a afecta în niciun mod drepturile salariale dobândite pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare. Ca urmare, prevederile sale nu stabilesc o ingerință de tipul privării de proprietate.
Cât privește salariul care urmează a fi plătit în viitor, Curtea a constatat că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat.
Așa cum, în mod constant, a stipulat Curtea Constituțională, caracterul obligatoriu al deciziilor sale se extinde și asupra considerentelor, astfel încât acestea devin obligatorii pentru cei ce procedează la interpretarea și aplicarea respectivului articol de lege sau act normativ.
În acest context se impune interpretarea dată de Curte referitor la faptul că actul normativ emis în anul 2011 pentru salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar și anume Legea 63/2011, constituie o modalitate de salarizare nouă a acestei categorii de personal în cadrul raportului juridic cu angajatorul, astfel încât salariul nu mai poate fi acordat în forma anterioară prevăzută de Legea-cadru nr.285/2010.
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statul este cel în măsură să stabilească ce sume trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23).
Printr-o jurisprudență constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul salarizării (spre exemplu, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57).
Prin modificarea formei de salarizare, legiuitorul a acționat în limitele marjei de intervenție, recunoscută în domeniul politicii salariale de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În Hotărârea din 19 aprilie 2007 pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că în Convenție nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu cu un anumit cuantum. Reluând aceste considerente în Hotărârea din 20 mai 2010, pronunțată în Cauza Lelas împotriva Croației, aceeași Curte a reținut că nu este consacrat prin Convenție dreptul de a continua să fii plătit cu un salariu într-un anumit cuantum.
În concluzie, dreptul de a pretinde acordarea unor drepturi salariale sub forma stabilirii unui salariu de bază raportat la dispozițiile Legii 221/2008 s-a stins odată cu abrogarea Legii-cadru nr.330/2009 și a dispozițiilor Legii 285/2010 pentru această categorie de personal, fiind înlocuit cu o nouă modalitate de stabilire a salariilor, prevăzută de legea nouă și anexele la aceasta.
Instanța a mai reținut că hotărârile judecătorești obținute de cadrele didactice, prin care angajatorul era obligat ca, până la data de 13.05.2011, să le reîncadreze conform legilor de salarizare unitară, respectiv Legea 330/2009 și Legea 285/2010, luându-se în considerare la stabilirea salariului de bază dispozițiile Legii 221/2008, au produs efecte până la data de 13.05.2011, data intrării în vigoare a Legii nr.63/2011, care a stabilit, după cum s-a constatat mai sus, un nou sistem de salarizare pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ.
Astfel, nu există niciun temei legal în baza căruia, începând cu data de 14 mai 2011, la reîncadrarea personalului didactic potrivit Legii nr.63/2011 să se țină cont de prevederile Legii nr.221/2008.
Față de considerentele expuse, acțiunea a fost respinsă.
Opinia asistenților judiciari a fost conformă cu prezenta hotărâre.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta V. M. ,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Invocă în motivul de apel faptul că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea formulată, concluzionând faptul că nu există un temei legal în baza căruia pentru perioada ulterioară datei de 14 mai 2011, la reîncadrarea personalului didactic, potrivit Legii 63/2011 să se țină cont de prevederile Legii 221/2008.-
Consideră că și după data de 13.05.2011, aplicarea prevederilor Legii nr.63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar, trebuie să fie raportate prevederilor Legii 221/2008 pentru aprobarea OG 15/2008, solicitând în acest sens pentru perioada 14.05.2011 până la pronunțarea hotărârii judecătorești și rămânerii definitive, ca pârâții să calculeze și să plătească aceste drepturi salariale, ca diferența între drepturile salariale efective încasate și cele cuvenite prin aplicarea prevederilor Legii 283/2011 privind aprobarea OUG nr.37/2008, privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, respectiv prevederile Legii 63/2011 privind în cadrarea și salarizarea în anul 2011 prin raportate la prevederile legii 221/2008, precum și OG nr.15/2008.
A susținut că „(a) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/ salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%. (...)".
Ori. salariul în luna octombrie 2010 era stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/200, context în care, pentru personalul didactic și didactic auxiliar pe care îl reprezentă acesta trebuia stabilit prin raportarea la valoarea coeficientului 1,000 de 400.00 lei, conform Legii 221/2009.
Astfel, Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, prin articolul unic, ART.II, la punctul (3) stipulează:
„În anul 2012, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic si didactic auxiliar din învățământ, în conformitate cu prevederile Legii nr.63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții". Și din economia Legii nr.63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, reiese clar acest lucru.
În luna ianuarie 2010 aintrat în vigoare Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Pârâta ar fi trebuit să stabilească salariile personalului didactic si didactic auxiliar în conformitate cu prevederile acestei noi legi de salarizare unitară.
Aplicarea prevederilor mai sus precizate a fost însă practic blocată; dreptul Ia acțiune șiprescripția au fost întrerupte de prevederile art. 5 alin. (6) din Ordonanța nr. 1/2010.
„(I) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției debază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătii din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%. (...)".
Rezultă cu puterea evidenței că diminuarea de 25% prevăzută de Legea 118/2010 și majorarea ulterioară de 15% trebuiau a fi aplicate unei baze de calcul consacrate prin lege la finalul anului 2009 și perpetuată apoi, în baza unor dispoziții legale, atât în anul 2010, cât si în anul 2011.
La data de 14.05.2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011 care a schimbat sistemul de calculare a salariilor. In loc de coeficientul de multiplicare 1=400 și coeficienții de ierarhizare care, înmulțiți, dădeau valoarea salariului de bază de încadrare s-au introdus valori absolute ale salariului de bază de încadrare ierarhizate direct în funcție de nivelul studiilor, funcția îndeplinită și vechimea în învățământ, precizate în anexa nr. 2 și anexa nr. 3a.
În aceste condiții, aceste drepturi salariale devin un drept constituit prin lege, un drept legitim, licit, iar reclamanții ar fi putut sa aibă în patrimoniul său, în mod efectiv și licit, sumele aferente acestor drepturi salariale, cu atât mai mult cu cât actele normative în domeniu prevăd expres menținerea cuantumului acestor drepturi salariale în continuare.
Este în afara de orice discuție ca, prin suspendarea acestor drepturi salariale reclamanții au fost privați de un drept constituit prin lege și ca urmare un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit să-1 dobândească în mod efectiv și prin neacordarea efectivă a acestor drepturi salariale, a avut loc o încălcare a prevederilor art. 1 din Primul protocol adițional, motiv pentru care, în baza art. 11 și art. 20 din Constituția României se va acorda prioritate reglementărilor internaționale, la care România a devenit parte prin ratificarea Convenției.
În speța de față, niciuna dintre condițiile enunțate în textul Protocolului nu se regăsește și, de altfel, este necesar ca toate cele trei condiții să fie cumulativ îndeplinite.
Apelul este nefondat .
La data de 01.01.2010, având ca temei legal Legea nr.330/2009, s-a procedat la reîncadrarea întregului personal din unitatea școlară, în baza art.30 alin. 5 din Legea nr. 330/2009 care stabilește că în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009. Acest articol a fost coroborat și cu prevederile art. 5 alin. 6 din OUG nr.1/2010 care prevede că: „Reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai – decembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 300/2009”.
Așadar, când s-a procedat la reîncadrarea personalului din unitatea școlară conform prevederilor art.5 alin.6 din OUG nr.1/2010, s-au avut în vedere salariile de bază stabilite conform OUG nr. 41/2009, fără să se țină seama de salariile pe care reclamanții ar fi trebuit să le aibă în mod corect conform hotărârilor judecătorești ce vizau aplicarea OG nr.15/2008 privind creșterile salariale ale personalului din învățământ pe anul 2008, aprobată cu modificări prin legea nr. 221/2008.
În cursul anului 2008, salariile de bază ale personalului didactic din învățământ au fost majorate prin Ordonanța Guvernului nr.15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, conform căreia, începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a fost stabilită la 400,00 lei, aceasta urmând a fi valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare.
Ca urmare a constatării, prin decizii succesive pronunțate de Curtea Constituțională, a neconstituționalității modificărilor aduse Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, așa cum aceasta a fost aprobată prin Legea nr. 221/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011, pronunțată în recurs în interesul legii, a stabilit că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate cu începere de la data de 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009.
Instanțele de judecată au dat câștig de cauză salariaților și prin hotărâri judecătorești au obligat unitățile școlare să calculeze drepturile salariale ale reclamanților rezultate din aplicarea Legii nr.221/2008 pentru aprobarea OG nr. 15/2008 și să plătească acestora diferențele dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2008 pentru aprobarea OG nr.15/2008, până la data de 31.12.2009.
La data de 1 ianuarie 2010 a intrat în vigoare noua lege-cadru a salarizării unitare, Legea-cadru nr. 330/2009, iar noul salariu de bază pentru anul 2010 trebuie calculat pornind de la preluarea celui care corespundea funcției deținute potrivit grilei de salarizare valabile în luna decembrie 2009 și care trebuia plătit personalului didactic din învățământ, în raport cu valoarea de 400 lei a coeficientului de multiplicare 1,000.
În ce privește salariile pentru anul 2011, instanța reține că au continuat să fie calculate greșit doar până la data de 13.05.2011, deoarece au avut ca punct de plecare salariul din luna octombrie 2010. Astfel, potrivit art.1 din Legea 285/2010 s-a prevăzut că "Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%". Așadar în prima parte a anului 2011 s-a procedat doar la o majorare cu 15% a salariilor din octombrie 2010, salarii care așa cum am arătat fuseseră greșit stabilite.
Cu privire la drepturile salariale solicitate după 13.05.2011, instanța de apel reține că începând cu această dată a intrat în vigoare Legea 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ care a prevăzut că "începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la 31 decembrie 2011, personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege".
În atare situație este nefondată susținerea apelantului în sensul că drepturile salariale ar fi trebuit să fie calculate prin raportare la salariul din decembrie 2009, calculat cu aplicarea dispozițiilor din Legea nr. 221/2008.
Cuantumul salariului din decembrie 2009 astfel calculat a avut influență asupra drepturilor salariale ale personalului din învățământ în perioada 01.01._11, perioadă în care salariile personalului din învățământ s-au calculat în conformitate cu Legea nr. 330/2009, respectiv Legea nr. 285/2010.
Legea nr. 63/2011 a reglementat un alt sistem de salarizare pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, stabilind expres că doar dispozițiile sale sunt aplicabile și doar în raport de acestea se calculează salariile din 2011.
În aceste condiții, susținerea în sensul că drepturile salariale calculate cu aplicarea dispozițiilor Legii nr. 221/2008 s-ar cuveni și după data de 13.05.2011 este nefondată, întrucât se susține aplicarea ultraactivă a legii vechii pentru o perioadă ulterioară datei ieșirii ei din vigoare.
În ceea ce privește susținerea apelanților că au avu un bun în sensul art.1 Protocolul 1 din Convenție,Curtea reține că este nefondată deoarece Curtea Europeană a Drepturilor Omului,în jurisprudența sa, a statuat următoarele: "Convenția nu conferă dreptul de a continua să primești un salariu într-un anume cuantum [...]. O creanță poate fi considerată o valoare patrimonială, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1, dacă are o bază suficientă în dreptul intern…”
Însă, în speța de față, această condiție nu mai este îndeplinită deoarece în dreptul intern există o altă dispoziție legală care reglementează drepturile salariale ale cadrelor didactice,Legea nr.63/2011.
Apreciind că sentința atacată este legală și temeinică, potrivit art. 480 Cod procedură civilă apelul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta V. M., domiciliată în Bumbești J., ..80, județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.2473 din 16 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj- Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți ȘCOALA G. NR.1 Bumbești J., județul Gorj și C. L. Bumbești J., județul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 9 martie 2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
S. P. C. R.
Grefier,
F. I.
Red.jud.S.P./.
11.03.2015
Tehn.F.I./2ex/
Jud.fond.E.G.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Calcul drepturi salariale. Decizia nr. 3903/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
