Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1326/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1326/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-03-2015 în dosarul nr. 6180/95/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1326
Ședința publică de la 12 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L. N. A.
Judecător P. B.
Grefier M. V. A.
**************************
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâtul C. L. ROVINARI, cu sediul în Rovinari, ., jud. Gorj, împotriva sentinței nr.4360 din 20.10.2014., pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. LIBERE DIN INVĂȚĂMÂNT GORJ, cu sediul în Tg.J. ., în numele membrului de sindicat U. A., intimatul pârât C. G. T., cu sediul în Rovinari, ., jud. Gorj, având ca obiect drepturi bănești plata dobânzii legale.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar prin conținut motivelor de apel se solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 411 alin.1 pct. 2 Cod procedură civilă, după care;
În baza art. 244 Cod de procedură civilă raportat la art. 394 Cod de procedură civilă și art. 482 Cod de procedură civilă, Curtea a constată încheiată cercetarea procesului și a trecut la soluționarea cauzei.
CURTEA
Asupra apelului de față.
Prin sentința nr. 4360 din 20.10.2014., pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Rovinari, invocată de acesta.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT GORJ cu sediul în Tg.-J., ., identificată prin CUI_, în numele și pentru membrul de sindicat U. A. C.N.P._, cu domiciliul în Tg-J., ..38A, ., ., în contradictoriu cu pârâții C. „G. T.” ROVINARI cu sediul în Rovinari, ., județul Gorj și C. L. ROVINARI, cu sediul în Rovinari, ., județul Gorj.
S-a dispus obligarea pârâților C. „G. T.” ROVINARI și C. L. ROVINARI la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumelor datorate conform sentinței nr.1719/03.06.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, începând cu data de 25.07.2011 până la achitarea sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Cu privire la excepția invocată, instanța a reținut următoarele:
Pârâtul C. L. Rovinari administrează bugetul pentru unitatea de învățământ din prezenta cauză, având calitatea de ordonator de credite. În sentința pentru care se solicită dobânda legală pârâtul C. L. Rovinari a fost obligat să plătească drepturile salariale restante împreună cu angajatorul respectiv unitatea de învățământ.
Astfel pârâtul C. L. Rovinari a figurat ca debitor în sentința, pentru care s-a solicitat dobânda pentru drepturile salariale restante.
Ori, conform regulilor răspunderii delictuale, debitorul este de drept în întîrziere de la data la care s-au pronunțat sentințele judecătorești, conform prev. art.274 c.m.
Pentru aceste considerente s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. L. Rovinari.
Pe fond, s-a reținut:
Prin sentința nr. 1719/03.06.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ , s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. L. Rovinari, a fost admisă acțiunea și au fost obligați pârâții Școala Generală nr.1 Rovinari și C. L. Rovinari să plătească reclamantei diferența salariale rezultate din aplicarea Legii nr.221/2008 începând cu 01.05.2009 – 31.12.2009, sume actualizate la nivelul lunii mai 2010 și care urmează să fie actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Sentința menționată mai sus sunt a rămas irevocabilă.
Potrivit art.1 din O.U.G. nr.71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra compatibilității modalității de eșalonare a plății drepturilor salariale stabilită prin O.U.G. nr.71/2009 cu prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale (decizia din 4 septembrie 2012 in Cauza D. D. D. si alții împotriva României, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 17 octombrie 2012).
Potrivit dispozițiilor art.1082 din vechiul Cod civil, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar, conform art.1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.
În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.
Prin urmare, în acord și cu prevederile art.1088 din vechiul Cod civil, reclamanta este îndreptățit la daune interese sub forma dobânzii legale, fără punerea în întârziere a debitorului.
În același sens sunt și prevederile art.1531 din Codul civil din 2009:
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării
(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.
De asemenea, conform art.1535 din Codul civil din 2009, se poate solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.
De altfel, prin Decizia nr.2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, si a stabilit că: “În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperita doar pierderea efectiva, în temeiul art.1 alin.(3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului Cât privește existenta unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu se poate reține că Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009 reprezintă un caz fortuit care sa răstoarne prezumția relativa de culpa a debitorului in executarea obligației, întrucât acestui element ii lipsesc doua caracteristici esențiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita așteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art.44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate” si faptul ca măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente unor drepturi de creanță stabilite prin sentințe judecătorești pe ultimii 3 ani anteriori introducerii prezentei acțiuni și până la data plății efective a drepturilor salariale datorate. Obligația de plată a drepturilor salariale restante s-a născut din hotărâri judecătorești si era scadentă de la data pronunțării acestora, întrucât sentințele au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar, conform art.274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în aceasta materie sunt executorii de drept. Prin urmare, în ceea ce privește dobânda legală aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr. 1719/03.06.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, aceasta se va acorda începând cu data de 25.07.2011 si până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
În consecință, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Rovinari, invocată de acesta, admite acțiunea, obligă pârâții C. „G. T.” ROVINARI și C. L. ROVINARI la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumelor datorate în baza sentinței nr.1719/03.06.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, începând cu data de 25.07.2011 până la achitarea sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul C. L. ROVINARI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că, în mod nelegal instanța de fond a admis în parte cererea față de C. L. Rovinari, respingând excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului L. Rovinari, invocata prin întâmpinare.
Instanța de fond nu s-a pronunțat motivat pe susținerea din întâmpinare. A arătat că: Art. 161 alin.4 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii (actualmente art. 166 alin. (4) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare)care prevede ,, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului".
Art. 156 (actualmente art. 161), "salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligții bănești ale angajatorilor" Același act normativ prevedea ".
Art. 295 alin. (1), următoarele: "Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile" ( actualmente art. 278 alin. 1din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare prevede următoarele: " Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile."")
Art. 1530: Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directa și necesara a neexecutării fără justificare sau, după caz. culpabile a obligației.
Art. 1531 (1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.
(1)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ține seama și de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
(2)Creditorul are dreptul și la repararea prejudiciului nepatrimonial.
Art. 1535 (1) în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadentă creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.
(2) Dacă, înainte de scadență, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadentă.
(3) Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit.
Toate aceste dispoziții legale citate, fac trimitere la: "salariu", " angajator", " salariat"," raport de munca","creditor", "debitor"," neexecutare", " obligație".
C. L. Rovinari, nu are față de reclamant calitatea de angajator, nu este parte într-un raport de munca cu acesta, nu este debitorul obligației de plata a sumei din hotărârile judecătorești in litigiu și nu se face vinovat de neexecutarea sentințelor în baza cărora se solicita dobânda legala.
C. L. Rovinari nu a dispus plata eșalonată a sumelor menționate în sentințele în litigiu și prin urmare nu intră sub incidența Deciziei nr.2/2014.
Astfel, lipsa calității procesual pasive este evidentă, greșit instanța de fond a respins-o.
Sentința apelată încalcă și decizia nr.2/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Instanța de fond reține că este în culpă pentru neîndeplinirea la timp a obligației stabilite prin sentințele în temeiul cărora se solicita dobânda legala.
În primul rând nu orice obligație conduce la dobânda legala, așa cum susține instanța de fond, ci doar obligațiile de plata efectuate cu întârziere.
Prin Decizia nr.2 /2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - completul competent să judece recursul în interesul legii ( decizie publicată în Monitorul Oficial al României - Partea 1 nr. 411/03.06.2014 ) în dosarul nr.21/2013 s-a dispus: "Admite recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul că: în aplicarea dispozițiilor art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin.(l), alin.(2) teza 1 și art. 1535 alin.(l) din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune - interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.l si art.2 din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr.230/2011.
În considerentele deciziei nr.2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție retine: "
Executarea sau executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească poate antrena răspunderea civilă delictuală. . .
În cazul executării cu întârziere a obligației de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligației, daunele-interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu și fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.
În ceea ce privește condițiile de angajare a răspunderii civile, acelea sunt cele ale răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, vinovăția, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate, ținându-se cont de particularitățile executării unei obligații de plată a unei sume de bani, precum și de efectele Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 71/2009.
Este evident faptul că prin executarea eșalonată a obligației de plată creditorul a suferit un prejudiciu.
Potrivit acelorași dispoziții, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
Cât privește existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar".
Din considerentele decizie nr.2/2014, rezultă ca daune - interese moratorii sub forma dobânzii legale se suporta de debitorul obligației de plata a sumei de bani, urmarea neplății.
Ori, Consiliului L. Rovinari, prin hotărârile judecătorești în temeiul cărora s-a dispus plata dobânzii legale, nu i-a fost instituită o obligație de plată.
Lipsa obligație de plată în sarcina Consiliului L. Rovinari conduce la neaplicarea în cauză a deciziei nr.2/2014 și a dispozițiilor privind plata dobânzii legale.
Totodată, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fondurile alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror raza își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii".
C. L. Rovinari, primește de la bugetul de stat fondurile pentru plata drepturilor salariale ale personalului din învățământul de stat, sume ce se eliberează în urma cererilor făcute de fiecare instituție de învățământ ce-și desfășoară activitatea în raza lor.
Mai mult, consiliile locale nu au nici drept de auditare a veniturilor și cheltuielilor instituțiilor de învățământ, în sensul de a verifica dacă sumele solicitate, sunt . scopul achitării drepturilor salariale.
A rezultat așadar că excepția lipsei calității procesuale pasive este pe deplin dovedită și impunea respingere cererii față de C. L. Rovinari, cu această motivare.
A solicitat în consecință să se constate ca sentință civilă apelată din privința criticilor formulate este vădit netemeinică și nelegală, motiv pentru care se impune admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată față de C. L. al Orașului Rovinari, în temeiul excepției lipsei calității procesual pasive.
În drept, a invocat dispozițiile art. 466-482 Cod pr. civilă, cât și actele normative invocate în cuprinsul acesteia.
Intimații nu au depus întâmpinare.
Apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală pasivă a consiliului local vizează procedura de alocare a sumelor reprezentând drepturile salariale și era conferită de atribuțiile privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, astfel cum erau ele reglementate de OG nr. 32/2001 care stabilea la art. XIII faptul că finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ – teritoriale, conform dispozițiilor art. 167 alin. 1 din Legea 84/1995.
În raport de normele metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, aprobate prin HG nr. 538/2001 și modificate prin HG nr. 174/2003, principalele instituții cu rol în stabilirea, calcularea, aprobarea și plata salariului pentru personalul din învățământul preuniversitar erau: unitatea de învățământ, consiliul local și primarul.
În baza acestor norme metodologice, fiecare instituție de învățământ avea obligația să-și întocmească bugetul propriu (art.8) .
Bugetele elaborate de instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se prezentau autorității administrației publice locale în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat și a proiectelor bugetelor locale ( art. 16 ). După aprobarea legii bugetului de stat, C. Județean repartiza sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele unităților administrației – teritoriale și în cadrul acestora, pe fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat.
Consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat, după adăugarea sumelor necesare pentru finanțarea complementară, comunica bugetele aprobate conform legii, instituțiilor de învățământ și trezoreriilor la care acestea sunt arondate ( art.18 ).
Și în Legea nr.1/2011 se regăsesc dispoziții similare. Astfel potrivit art. 104 - (1) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale; (2) Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;(5) Finanțarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratelor școlare județene, respectiv a Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
Art. 110 - (1) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de către fiecare unitate de învățământ preuniversitar, conform normelor metodologice de finanțare a învățământului preuniversitar elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, se aprobă și se execută conform legii.
De asemenea, HG. Nr. 1395/2010, prevede că finanțarea cheltuielilor cu salariile stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, se face pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar.(2) Standardele de cost pe elev/preșcolar se determină, pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcție de numărul de elevi, de limba de predare, de alți indicatori specifici de învățământ și de mediul urban/rural. (3) Finanțarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
Din toate aceste prevederi legale, reiese că apelantul are atribuții în ce privește finanțarea cheltuielilor de personal din unitățile de învățământ preuniversitar, ceea ce justifică calitatea sa procesuală pasivă.
Așa cum se observă, obligația de plată a drepturilor salariale către personalul didactic este o obligație complexă, care cuprinde in conținutul său obligații legale distincte, ce aparțin unor titulari diferiți, fiecare dintre aceștia fiind ținuți de îndeplinirea obligației proprii, în lipsa căreia nu se poate îndeplini rezultatul legal urmărit, plata salariului.
Obligând atât unitatea de învățământ cât și C. L. să plătească reclamantei creanța accesorie drepturilor salariale, constând în dobânzi, instanța de fond trebuia să aibă în vedere obligațiile legale distincte ce revin fiecăreia dintre pârâte astfel cum au fost mai sus descrise și nu obligarea sa la plata efectivă, materială a dobânzii.
Consiliului local îi revine obligația de a aloca sumele de bani după primirea lor de la bugetul de stat, iar nu de a le plăti efectiv.
În raport de aceste prevederi legale, se constată că are calitate procesuală pasivă în cauză apelantul, doar în ce privește obligația de alocare a sumelor de bani.
Față de aceste considerente, în baza art.480 Cod pr. civ., se va admite apelul, se va schimba în parte sentința, în sensul obligării pârâtului C. L. Rovinari să aloce ( în loc de a plăti) fondurile necesare plății Se va păstrea restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâtul C. L. ROVINARI, cu sediul în Rovinari, ., jud. Gorj, împotriva sentinței nr.4360 din 20.10.2014., pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. LIBERE DIN INVĂȚĂMÂNT GORJ, cu sediul în Tg.J. ., în numele membrului de sindicat U. A., intimatul pârât C. G. T., cu sediul în Rovinari, ., jud. Gorj.
Schimbă în parte sentința nr.4360 din 20.10.2014., pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ în sensul că obligă apelantul pârât C. L. ROVINARI, să aloce ( în loc de a plăti) fondurile necesare plății.
Păstrează restul dispozițiilor sentinței nr.4360 din 20.10.2014., pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Martie 2015
Președinte, M. L. N. A. | Judecător, P. B. | |
Grefier, M. V. A. |
Red.Jud.M.L.N.A.
Tehn.I.C./Ex.4/07.04.2015
Jud.Fond/E.G.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 1578/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
