Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1515/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1515/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 8794/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr.1515
Ședința publică de la 23 martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE- C. R.
Judecător- S. P.
Grefier- F. I.
***
Pe rol, fiind soluționarea apelului declarat de pârâții C. L. AL COMUNEI O. și INSTITUȚIA P. COMUNEI O., județul D., împotriva sentinței civile nr. 6790 din 25 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul D.- Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. INDEPENDENTE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT D., cu sediul în C., ..6, în numele membrului de sindicat V. M. C. și intimata pârâtă ȘCOALA G. O., cu sediul în ., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat :avocat S. M., în baza împuternicirii avocațiale, pentru apelanții pârâți C. L. al comunei O. și Instituția P. comunei O., fiind lipsă intimata reclamantă U. Sindicaterlor Independente din Învățământ D., cât și intimata pârâtă Școala G. O..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar în cadrul procedurii prealabile, intimata reclamantă a formulat întâmpinare la motivele de apel, ce a fost comunicată și apelanților pârâți, aceștia depunând răspuns la întâmpinare, după care:
Având cuvântul, apărătorul apelanților pârâți, consideră că se impune a se interveni cu adresă către intimata Școala G. O., în sensul de a se înainta pontajele zilnice ale cadrului didactic, întrucât acestea nu se regăsesc la dosarul cauzei.
Curtea, respinge cererea formulată de apărătorul apelanților pârâți, în sensul de a se interveni cu adresă pentru a fi înaintate pontajele zilnice ale cadrului didactic, apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente acte doveditoare, și ;
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, în baza art. 392 Cod procedură civilă, raportat la art. 216 Cod procedură civilă și art. 482 Cod procedură civilă, a acordat cuvântul asupra apelului.
Având cuvântul, apărătorul apelanților pârâți, a expus oral motivele scrise de apel, în raport de care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței pronunțată de instanța de fond, în sensul respingerii acțiunii introductive, susținând că sentința a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în materie, pretențiile reclamantei neputând fi achitate câtă vreme C. L. este îngrădit în aprobarea plăților cu titlu de cheltuieli de transport ale cadrului didactic navetist, de dispozițiile Legii nr.356/2013, din a căror interpretare rezultă faptul că se poate plăti, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții pentru decontare, doar suma de 120 lei lunar.
Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Tribunalul D., prin sentința civilă nr.6790 din 25 noiembrie 2014, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților C. L. O. si Primăria Comunei O. – Instituția P..
S-a admis acțiunea formulată de U. S. INDEPENDENTE DIN INVATAMANT D. pentru reclamanta membru de sindicat V. M. C. în contradictoriu cu pârâții ȘCOALA GIMNAZIALA O. cu sediul în ., C. L. O. - INSTITUȚIA P. COMUNEI O. cu sediul în .
A obligat pârâții ȘCOALA GIMNAZIALA O., cu sediul în ., C. L. O. - INSTITUȚIA P. COMUNEI O. să plătească reclamantei V. M. C., membru de sindicat, contravaloarea cheltuielilor de transport, pe perioada: ianuarie 2014 – aprilie 2014, suma actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a constatat următoarele:
Potrivit art 248 Cod proc civila s-a pronunțat asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive invocate de pârâta C. L. O. - INSTITUȚIA P. COMUNEI O., respingând această excepție invocată cu următoarea motivare:
Potrivit art 1 din Instructiunile nr 2/ 17.02.2011 personalului didactic din unitățile de învățământ de stat, care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, din localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință. În cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reședință și sediul unității de învățământ, urmează a i se deconta contravaloarea a 7,5 l benzină Premium la 100 km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală, în cazul în care există mijloc de transport în comun, dar personalul didactic preferă să circule cu autoturismul proprietate personală, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun. Atunci când transportul mai multor cadre didactice se face cu un singur autoturism, plata se face numai posesorului autoturismului respectiv. Decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic, în urma solicitărilor adresate autorităților administrației publice locale, astfel:
Reclamanta și-a desfășurat activitatea în perioada ianuarie 2014 – aprilie 2014
la Școala O. în calitate de cadru didactic, făcând naveta cu mijloace de transport în comun, de la localitatea unde aveau domiciliul, dovedit cu cărțile de identitate, la Școala O..
Potrivit art. 276 din Legea 1/2011 „personalului didactic din unitățile de învățământ conexe, care nu dispune de locuință în localitatea unde are postul, i se decontează cheltuielile de transport, conform legii”.
Potrivit art. 1 din INSTRUCȚIUNE Nr. 2 din 17 februarie 2011 privind decontarea navetei cadrelor didactice „Personalului didactic din unitățile de învățământ de stat, care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, din localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință. În cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reședință și sediul unității de învățământ, urmează a i se deconta contravaloarea a 7,5 l benzină Premium la 100 km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală. În cazul în care există mijloc de transport în comun, dar personalul didactic preferă să circule cu autoturismul proprietate personală, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun. Atunci când transportul mai multor cadre didactice se face cu un singur autoturism, plata se face numai posesorului autoturismului respectiv. Decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic, în urma solicitărilor adresate autorităților administrației publice locale, astfel:
a) decontarea contravalorii călătoriei pe mijloacele de transport în comun prin depunerea la sfârșitul fiecărei luni de activitate a biletelor de călătorie sau a abonamentului, iar decontarea contravalorii corespunzătoare a 7,5 l benzină Premium la 100 km parcurși, prin depunerea la sfârșitul fiecărei luni de activitate a documentelor justificative eliberate de unitatea de învățământ, care certifică efectuarea transportului cu autoturismul proprietate personală;
Art.2 „C. de administrație al unității de învățământ propune, lunar, spre aprobare consiliului local drepturile bănești aferente personalului didactic care solicită cheltuieli de deplasare”.
Așadar în raport de aceste prevederi legale reclamanții aveau dreptul la decontarea cheltuielilor de transport de la domiciliu la locul de muncă și retur și nu au beneficiat de plata corespunzătoare.
În fața instanței reclamanții au făcut dovada că au solicitat unității școlare decontarea navetei pentru lunile ianuarie, februarie, martie 2011, cu copia cererilor lunare, că au efectuat cheltuieli de transport de la localitatea de domiciliul la localitatea în care desfășura activitatea, cu documente justificative, respectiv abonamente lunare așa cum rezultă din copiile înscrisurilor respective depuse la dosar.
De asemenea s-a făcut dovada că unitatea școlară a solicitat lunar Consiliului L. al Comunei O., decontarea cheltuielilor de transport pentru reclamanți, prin cereri scrise ce poartă numere de înregistrare certe, cereri la care au fost anexate hotărârea Consiliului de Administrație privind aprobarea sumelor, pontajele zilnice conform prevederilor legale, cererile titularilor însoțite de documente justificative.
Așadar au fost îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru decontarea cheltuielilor de transport și cu toate aceste autoritățile publice locale nu au efectuat plata acestora.
Toți pârâții chemați în judecată aveau obligații legale în ce privește decontarea navetei.
Astfel: unitatea școlară ȘCOALA GIMNAZIALA O. avea obligația de a propune, lunar, spre aprobare consiliului local drepturile bănești aferente personalului didactic care solicită cheltuieli de deplasare și de a efectua plata efectivă, iar autoritățile publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrele didactice, în cauza de față pârâții C. L. O. INSTITUȚIA P. COMUNEI O..aveau obligația decontării cheltuielilor de transport.
Având în vedere că reclamanta are dreptul prevăzut de lege de a beneficia de decontarea cheltuielilor de transport, cheltuieli dovedite în cursul judecății pentru perioada ianuarie 2014 – aprilie 2014 și că pârâții nu au decontat reclamanților cheltuielile de transport în perioada ianuarie 2014 – aprilie 2014 instanța a admis cererea și a obligt pârâții ȘCOALA GIMNAZIALA O., C. L. O. INSTITUȚIA P. COMUNEI O. să plătească reclamantei cheltuielile pe mijloacele de transport în comun efectuate în perioada ianuarie 2014 – aprilie 2014 (de la și la locul de muncă) conform actelor doveditoare anexate, în conformitate cu art. 276 din legea 1/2011.
Opinia asistenților judiciari a fost conformă cu prezenta hotărâre și considerentele sale.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel pârâții C. L. AL COMUNEI O. și INSTITUȚIA P. COMUNEI O., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare au arătat că hotărârea instanței de fond este nemotivată, încălcând astfel dispozițiile legale, potrivit cărora hotărârea data in numele legii trebuie sa conțină motivele de fapt si de drept care au format convingerea judecătorilor, precum si motivele pentru care au fost înlăturate cererile părților, motivarea constituind pentru părți o garanție puternica împotriva arbitrariului, iar pentru instanța superioara un element necesar in exercitarea controlului declanșat prin exercitarea caii de atac.
Motivarea sentinței instanței de fond este lacunară, nu vizează aspectele invocate prin acțiunea introductiva și prin întâmpinarea formulata, suferind o . vicii menite sa atragă schimbarea in totalitate a acesteia. Cu ocazia judecării pe fond a cauzei, Tribunalului D. nu a analizat in niciun fel motivele si apărările întâmpinării:
A solicitat să se aibă în vedere faptul că în calea devolutiva a apelului se impune reevaluarea judiciara a spetei, reconsiderarea stării de fapt si de drept deduse judecații în raport de argumentele prezentate de părți.
Rezolvarea juridică găsită de instanța de fond nu are temeiuri în normele și principiile de drept substanțial, iar prin considerentele sentinței nu s-a dat un răspuns suficient de argumentat tezei juridice pe care au susținut-o prin întâmpinare.
Instanța de fond nu s-a pronunțat pe aplicarea sau nu a dispozițiilor Legii 356/2013 - Legea Bugetului de Stat pe anul 2014 Anexa 5, potrivit cărora " din economiile înregistrate de unitățile de învățământ preuniversitar de stat a această categorie de cheltuieli se pot deconta cheltuieli cu naveta cadrelor didactice, pe perioada cursurilor, în limita distanței de 50 km, și în limita sumei de 26 lei/cadru didactic/lună pentru distanța de 3 km. Pentru distanțele ce depășesc 3 km, până la 50km, suma de 26 lei/cadru didactic/lună se suplimentează cu 2 lei pentru fiecare kilometru", dispoziții fata de care pretențiile astfel cum au fost solicitate de intimate reclamanta sunt neîntemeiate si nelegale.
Față de aceste dispoziții speciale care trebuie să cenzureze aplicabilitatea legii generale invocata de către intimata reclamanta în acțiunea introductiva, instanța de fond era obligata să verifice și să motiveze aplicabilitatea sau nu a acestora.
Instanța de fond a făcut o analiza generală și superficială a spetei deduse judecații, ignorând probele administrate in cauza. Astfel, Tribunalul D. nu s-a raportat si nici nu a analizat conținutul adresei nr. CV51982/20.12.2013 emisa de ANAF - Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice C. care impune norme clare si exprese pe care autoritățile locale trebuie sa le aibă in vedere la întocmirea bugetului pe anul 2014.
A solicitat să se constate că, deși se susține în hotărâre ca la dosarul cauzei s-au depus pontajele zilnice ale cadrului didactic, acestea nu se regăsesc la dosarul cauzei, situație în care instanța nu putea analiza corectitudinea solicitărilor privind decontarea cheltuielilor de transport cată vreme nu s-a făcut dovada prezentei cadrului didactic navetist la orele de curs.
Sentința atacată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile in materie, pretențiile reclamantei în suma de 1.120 lei neputând fi achitate câtă vreme C. L. este îngrădit în aprobarea plăților cu titlu de cheltuieli de transport ale cadrului didactic navetist de dispozițiile Legii 356/2013 din a căror interpretare rezulta faptul că se poate plăti, daca sunt îndeplinite celelalte condiții pentru decontare, decât suma de 120 lei lunar (47km x 2 lei + 26 lei = 120 lei).
Instanța de fond în mod eronat susține că la dosarul cauzei s-a făcut de către intimata reclamanta dovada îndeplinirii condițiilor legale, cată vreme aceasta nu a depus solicitarea consiliului de administrație al unității de învățământ către C. L. si nu a făcut dovada pontajului zilnic al intimatei reclamante.
Odată cu admiterea acțiunii, instanța de fond a obligat pârâții C. L. O. și Instituția P. O. la plata sumelor solicitate, încălcând astfel dispozițiile Legii 215/2011 potrivit cu care aceste instituții nu sunt ordonatoare de credit.
Instanța de fond în mod nelegal a respins și excepția lipsei calității procesuale pasive a Instituției P. Comunei O. în prezenta cauză. Astfel, având în vedere dispozițiile Legii 1/2011-Instrucțiunea nr.2/17.02.2011 și ale Legii 215/2011, a solicitat să se constate că în cauza Instituția P. Comunei O. nu poate avea calitate procesual pasivă, aceasta parte neputând fi obligata la plata contravalorii sumelor solicitate.
În drept, au invocat dispoz. art. 466 si urm. NCPC.
Pentru toate aceste motive, solicită să se admită apelul, astfel cum acesta a fost formulat, să se schimbe în tot sentința atacata în sensul respingerii acțiunii introductive.
Intimata-reclamantă a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor invocate Curtea apreciază apelul ca fiind fondat pentru următoarele considerente numai în ceea ce privește motivul invocat referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. al comunei O., județul D., întrucât această instituție a fost obligată să plătească reclamantei, alături Școala G. O., contravaloarea cheltuielilor de transport pe perioada ianuarie – aprilie 2014.
Pe fondul cauzei, motivele de apel formulate de către C. L. al comunei O. și Instituția P. comunei O., sunt nefondate.
Potrivit dispozițiilor art. 105 alin. 2 lit. f) din Legea 1/2011 (lege intrată în vigoare la data de 09.02.2011) finanțarea cheltuielilor pentru naveta cadrelor didactice, potrivit legii, se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale,dar procedura efectivă care trebuie să fie parcursă a fost reglementată ulterior prin Instrucțiunile 2/2011.
Atfel,art. 1 din Instrucțiunile 2/2011 prevede că personalului didactic din unitățile de învățământ de stat, care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, din localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință.
S-a prevăzut că decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic, în urma solicitărilor adresate autorităților administrației publice locale.
Potrivit art. 2 din Instrucțiunile 2/2011 (data intrării în vigoare 17.02.2011) privind decontarea navetei cadrelor didactice, consiliul de administrație al unității de învățământ propune, lunar, spre aprobare consiliului local drepturile bănești aferente personalului didactic care solicită cheltuieli de transport.
Intimata V. M. C., a avut calitatea de angajată a Școlii Gimnaziale O., îndeplinind funcția de profesor, și a solicitat ca pentru perioada ianuarie 2014– aprilie 2014, plata cheltuielilor de transport.
Instanța constată că, potrivit actelor depuse de reclamantă la dosarul cauzei, reclamanta și-a îndeplinit obligația de a depune la unitatea de învățământ, solicitarea de decontare a cheltuielilor efectuate cu mijloace de transport în comun de la domiciliu la unitatea de învățământ unde lucrează și retur în perioada ianuarie 2014- aprilie 2014..
Obligația acordării cheltuielilor de transport este atât în sarcina unității de învățământ, cât și în sarcina consiliului local care primește lunar din parte consiliului de administrație al unității de învățământ, spre aprobare, drepturi bănești aferente personalului didactic care solicită decontarea cheltuielilor de transport.
Este întemeiat însă apelul formulat de pârâți legat de calitatea procesuală pasivă a acestora, C. L. al comunei O., având numai obligația de a aloca fondurile necesare plății drepturilor bănești cuvenite cadrelor didactice, în condițiile în care prima instanță a dispus și obligarea acestora alături de Școala G. a comunei O..
Conform prevederilor art.104 alin.2 din Legea educației naționale nr.1/2011, finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale. În plus, art.1 și art.4 din H.G. nr.1274/2011 prevăd atribuții in sarcina consiliilor locale în ceea ce privește finanțarea unităților de învățământ preuniversitar.
În raport de aceste prevederi legale, primarul are atribuția să întocmească proiectul bugetului local, având în vedere bugetele înaintate de către unitățile școlare, iar consiliul local să aprobe bugetul local în vederea înaintării spre alocare a sumelor datorate cu titlu de salarii de la bugetul de stat și, după primirea sumelor de la bugetul de stat, să îl comunice către unitățile de învățământ și trezoreriile în a căror rază teritorială își au sediul unitățile respective.
Prin urmare, finanțarea unităților de învățământ se realizează de la și prin intermediul bugetelor locale, respectiv al ordonatorilor principali de credite ai acestora.
Unitatea școlară cu personalitate juridică are obligația să calculeze salariile personalului angajat și să întocmească bugetul unității de învățământ și al unităților arondate, să îl fundamenteze și să îl prezinte administrației publice locale, consiliului local revenindu-i obligația de a aproba bugetul în vederea înaintării spre alocare a sumelor datorate cu titlu de salarii de la bugetul de stat și, după primirea sumelor de la bugetul de stat, să comunice către unitățile de învățământ și trezoreriile în a căror rază teritorială își au sediul unitățile respective.
Calitatea procesuală pasivă a consiliului local vizează, așadar, procedura de alocare a sumelor reprezentând drepturile salariale și este conferită de atribuțiile privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, astfel cum sunt ele, în prezent, reglementate anterior de dispozițiile legale anterior enunțate în noua lege a educației naționale.
D. urmare, se reține că obligația de plată a drepturilor salariale către personalul didactic este o obligație complexă, care cuprinde în conținutul său obligații legale distincte, ce aparțin unor titulari diferiți, fiecare dintre aceștia fiind ținuți de îndeplinirea obligației proprii, în lipsa căreia nu se poate îndeplini rezultatul legal urmărit, plata salariului.
Așadar, consiliul local este cel în măsura sa aloce sumele necesare plății drepturilor salariale ale personalului din învățământ, fara ca prin aceasta sa se inteleaga obligarea direct a consiliului local la plata drepturilor salariale cuvenite personalului din invatamant.
Prin urmare, dispozitiile legale amintite stabilesc în sarcina consiliul local atribuții în domeniul finanțării instituțiilor de învățământ, respectiv obligația de a aloca acestora sumele necesare plății drepturilor salariale, unității școlare, în considerarea calității de angajator, revenindu-i obligația de a efectua calculul si plata drepturilor salariale cuvenite salariaților săi.
Așadar, obligând C. L. al comunei O. direct la plata drepturilor bănești pretinse de reclamantă, instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea legii, instanța fondului trebuiind să retină doar obligația pârâtului apelant de a aloca fonduri pentru achitarea drepturilor pretinse de reclamantă.
Pentru aceste considerente, apelul declarat de pârât va fi admis în condițiile art. 480 C.pr.civ., și, schimbându-se sentința civilă în parte, va fi obligat C. L. O. să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâții C. L. AL COMUNEI O. și INSTITUȚIA P. COMUNEI O., județul D., împotriva sentinței civile nr. 6790 din 25 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul D.- Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. INDEPENDENTE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT D., cu sediul în C., ..6, în numele membrului de sindicat V. M. C. și intimata pârâtă ȘCOALA G. O., cu sediul în .,
Schimbă în parte sentința, în sensul că obligă C. L. O. să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 martie 2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
C. R. P. S.
Grefier,
F. I.
Red.jud.S.P.
02.04.2015
Tehn.F.I./3ex/
Jud.fond.M.N.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Hotărâre din... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
