Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 4022/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4022/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 3042/104/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 4022
Ședința publică de la 24 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. L. N. A.
Grefier M. V. A.
******************************
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâta . sediul în Slatina, Silozului, nr. 9, Județul O., împotriva sentinței civile nr. 501 din 13 mai 2015, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I.Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți A. F., B. I. F., B. F., B. C., C. V., C. I., C. O. D., C. O. D., D. I., D. D., E. P., toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat M. T., cu sediul în ., Județul O., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că apelul este declarat și motivat în termenul legal, precum și solicitarea apelantei pârâte de judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă, după care;
Instanța, luând act de solicitarea apelantului pârât de judecare a cauzei în lipsă și apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări asupra apelului formulat în cauză
CURTEA
Asupra apelului civil de față
Tribunalul O. prin sentința civilă nr.501 de la 13 mai 2015 a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâta S C E. SA Slatina, ca neîntemeiată.
A luat act de renunțarea pârâtei . la excepția lipsei dovezii calității de reprezentant.
A admis excepția autorității de lucru judecat provizorie invocată de pârâtă în ceea ce-l privește pe reclamantul B. C..
A admis acțiunea formulată de reclamanții: A. F. -_, B. I. F. –_, C. V. -_, Cherbeleață I. – CNP_, D. I. - CNP_, D. D. -_ și E. P. – CNP –_, toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat M. T., cu sediul în Slatina, ., județul O., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul Slatina, ., județul O., C.U.I._, J/_, a obligat pârâta către reclamanți la plata sumelor de bani calculate conform art. 42 pct.4 din C.C.M. la nivel de unitate, înregistrat sub nr. 1922/12.05.2008, reprezentând inflația pentru perioada octombrie 2011 și până la 28.01.2015 (proporțională cu perioada lucrată), la care se va adăuga dobânda legală calculată de la data de 24.10.2014 până la data plății efective, conform raportului de expertiză și la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a rețin ut următoarele:
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții sunt angajații pârâtei și sunt beneficiarii prevederilor C.C.M. la nivel de unitate.
Din analiza dispozițiilor art. 40 alin. 3 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anii 2008 – 2012, prelungit prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate înregistrat sub nr. 3290/12.04.2012 pe anii 2012 – 2014 s-a constatat că în componența salariului intră: salariul brut de încadrare, adaosurile și sporurile la acesta.
Potrivit art. 42 alin. 4 – salariile brute de încadrare vor fi indexate trimestrial, începând cu data de întâi a primei luni a trimestrului, cu rata inflației pe ultimele 3 luni (disponibile ca date), publicate în Buletinul statistic.
Definind contractul colectiv de muncă prin dispozițiile art. 229 Codul Muncii (republicat) ca fiind acel contract prin care părțile stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, legiuitorul stabilește prin dispozițiile următoare atât forța lui obligatorie, cât și relativitatea efectelor sale.
Astfel, potrivit art. 229 alin. 4 din C. Muncii, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților, executarea contractului colectiv de muncă fiind, potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 1 din Legea 62/2011, obligatorie.
Această executare presupune respectarea drepturilor și obligațiilor asumate de părți, neîndeplinirea obligațiilor asumate atrăgând răspunderea celor vinovați (art. 148 alin. 2 din Legea 62/2011).
Potrivit dispozițiilor art. 133 din Legea 62/2011 privind Legea dialogului social, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți angajații din unitate, în cazul Contractului Colectiv de Muncă încheiat la nivel de unitate.
Din analiza Actului Adițional nr.2 la C.C.M. din data de 28.01.2015, depus la filele 58-62 dosar, instanța reține că pârâta a revenit asupra dispozițiilor art.42, alin. 4 și 5 și le-a eliminat din C.C.M., acesta producându-și efecte din data de 28.01.2015.
Cum pârâta nu a făcut dovada plății inflației conform prevederilor CCM, acest capăt de cerere este întemeiat și în consecință a fost obligată la plata sumelor de bani reprezentând inflația pentru perioada octombrie 2011 – 28 ianuarie 2015 (proporțional cu perioada lucrată), conform raportului de expertiză, efectuat în cauză și necontestat de părți, filele 74-75 dosar.
Nu se pot reține apărările pârâtei privind acordarea acestor drepturi potrivit prevederilor CCM la nivel de unitate în limita bugetului de venituri și cheltuieli aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor pentru anii de referință, întrucât clauzele contractuale enunțate nu condiționează acordarea acestor drepturi de existența fondurilor, astfel încât angajatorul este obligat să execute clauzele contractului în condițiile și la termenele stabilite prin acesta.
Având în vedere că prin neacordarea inflației reclamanții au suferit un prejudiciu constând pe de o parte în contravaloarea drepturilor menționate, iar pe de altă parte în devalorizarea monedei naționale și lipsa de folosință a acestora, instanța a obligat pârâta și la dobânda legală aferentă calculată de la data de 24.10.2014 până la data plății efective, conform raportului de expertiză, filele 74-75dosar.
Conform raportului de expertiză efectuat în cauză și necontestat de părți, pârâta a fost obligată să achite reclamanților, următoarele pretenții pecuniare totale, astfel: A. F. – 3363 lei, B. I. F. – 3297 lei, C. V. – 976 lei, Cherbeleață I. – 3.777 lei, D. I. – 3710 lei, D. D. – 3468 lei și E. P. – 3513 lei .
În temeiul art. 453 NCpc, instanța a obligat pârâta la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând onorariul de avocat achitat conform chitanței . nr._.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta ., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Pârâta consideră că sentința apelată este netemeinică și nelegală, întrucât instanța de fond nu a făcut o cercetare amănunțită în ceea ce privește stabilirea cu exactitate a sumelor cuvenite reclamantului.
Solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii atacate și rejudecând fondul, să se respingă cererea formulată de reclamanți ca neîntemeiată.
În drept a invocat dispozițiile art.466 și urm. Cod procedură civilă.
Apelul nu este fondat.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate de apelantă și prevederile art.477-479 N.Cod de procedură civilă, Curtea reține că nu există motive de nelegalitate și netemeinicie a sentinței atacate, prima instanță stabilind în mod corect situația de fapt și aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale în materie.
Astfel, prin încheierea din 18 februarie 2015, instanța de fond a încuviințat proba cu înscrisuri, solicitată de ambele părți, și proba cu expertiză contabilă, solicitată chiar de către pârâtă, unitatea, prin consilierul juridic, precizând în mod expres - după ce s-au depus la dosar, în completare, și alte înscrisuri- că solicită încuviințarea probei cu expertiză de specialitate, care să stabilească drepturile salariale cuvenite fiecărui reclamant pe perioada solicitată.
Expertiza s-a efectuat în condiții de legalitate, în baza documentelor depuse la dosar, precum și a celor solicitate părților, de către expert, având la bază contractul colectiv de muncă și statele de plată cu pozițiile aferente reclamanților, pârâta neformulând nici o obiecțiune la raportul de expertiză depus la dosar și avut în vedere de instanță la pronunțarea sentinței.
Prin urmare, obligarea pârâtei la plata sumelor stabilite prin raportul de expertiză, în condițiile în care, față de actele dosarului, dreptul reclamanților este dovedit, iar întinderea dreptului este stabilită prin expertiză de specialitate necontestată de nici una din părți, este rezultatul unei cercetări și analize complete a cauzei, care a condus la o soluție legală și temeinică, iar criticile apelantei, care, de altfel, se rezumă numai la afirmația că instanța de fond nu a făcut o cercetare amănunțită în ceea ce privește stabilirea cu exactitate a sumelor cuvenite reclamantului, sunt nefondate.
În raport de considerentele expuse, în baza art. 480 Cod de procedură civilă, apelul va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D EC I D E
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâta . sediul în Slatina, Silozului, nr. 9, Județul O., împotriva sentinței civile nr. 501 din 13 mai 2015, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I.Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți A. F., B. I. F., B. F., B. C., C. V., C. I., C. O. D., C. O. D., D. I., D. D., E. P., toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat M. T., cu sediul în ., Județul O..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2015
Președinte, A. M. | Judecător, M. L. N. A. | |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud.A.M.
4 ex/AS/02.10.2015
j.f.D.S.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 116/2015. Curtea de Apel... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
