Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 505/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 505/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 1753/54/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 505/2015
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. V.
Judecător F. D.
Grefier N. D.
x.x.x.x
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de C. C. V. – Filiași, Racoțeanu, .,., împotriva deciziei civile nr.3547/29 septembrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel C., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimat L. T."D. F." – Filiași, Racoțeanu,nr.178,jud. D., având ca obiect drepturi bănești .
La apelul nominal făcut în ședință au lipsit părțile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat lipsa părților care au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.411 cod pr.civ., după care,
Instanța constatând cauza în stare de judecată și luând act de solicitarea părților de a judeca în lipsă cauza potrivit art.242 cod pr. civ. a reținut-o pentru soluționare.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față.
La data de 28.10.2014 a formulat cerere de revizuire apelantul C. C. V., solicitând admiterea cererii, modificarea deciziei nr.3547/2014 în sensul admiterii apelului și obligarea intimatului-pârât la plata premiului anual aferent anului 2013, actualizat cu rata inflației la momentul plății efective..
În motivarea cererii a arătat că prin cererea de chemare în judecată a solicitat acordarea premiului anual aferent anului 2013 prevăzut de art.38 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de R. Învățământ pentru anii 2012-2013.
A arătat că în considerentele Deciziei nr.511 din 15 iunie 2006 a Curții Constituționale, publicata in Monitorul Oficial nr. 609 din 13.07.2006, se precizează: "In sfârșit, Curtea a reținut ca dispozițiile contractului colectiv de munca încheiat la nivel național la nivel de ramura constituie izvor de drept (ca si legea).
A mai arătat că într-un recurs in interesul legii din 17 decembrie 2010, formulat de P. de pe lângă înalta Curte de Casație si Justiție, se menționează:
"Toate normele legale anterior menționate consacra caracterul obligatoriu al contractelor colective de munca, caracter garantat constituțional si prin art.41 alin. (5) din Constituția României conform căruia: "Dreptul la negocieri colective in arie de munca si caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate."
"Având caracter de izvor de drept, forța lor obligatorie fiind garantata constituțional, rezulta ca drepturile salariaților stabilite prin contractele colective de munca urmează același regim juridic cu cel aplicabil drepturilor stabilite prin acte normative, salariatul neputând renunța, atât la drepturile stabilite prin lege, cat si la cele care, in temeiul legii, au fost stabilite prin negocierile colective."
"Contractul colectiv de munca încheiat la nivel național sau la nivel de ramura constituie izvor de drept (ca si legea)
« Astfel, prevederile art.38 din Codul muncii statuează ca salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt cunoscute prin lege si orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la aceste drepturi este lovita de nulitate. »
"De altfel, in condițiile in care, de regula, intre partite contractului de munca — angajator si salariat — exista o panta vădita din punct de vedere al potențialul economic si financiar in favoarea celui dintâi, de natura sa-i permită ași impune punctul e vedere la negocierea clauzelor contractului, statul - si anume statul de drept, democratic si social, așa cum este definita România in termenii art. alin. (3) din Constituție - este ținut sa intervină legal in sprijinul celui aflat u de inferioritate economica."
"Prin urmare, atâta timp cat prin lege sau/si prin contractele colective de munca s-au stabilit anumite drepturi in ea salariaților, aceștia nu pot renunța la ele,....."
"Așadar, chiar in lipsa unei cereri exprese din partea salariatului sau a organizației sindicale reprezentative, pentru constatarea nulității clauzelor din contractele individuale si/sau colective de munca negociate...., instanțele de judecata p dura dispozițiile mai favorabile salariaților, stabilite prin lege sau negociate prin contractele încheiate la nivel superior.
Prin urmare, prevederile art.38 lit. a din C.C.M.N.S.A.I.P. au forța juridica a legii, fiind aplicabile prevederilor paragrafului 23 din Hotărârea CEDO KECHKO contra Ucraina, din 08 noiembrie 2005 (cererea nr._/2000;. " Totuși, atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atâta timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare.", iar potrivit paragrafului 26 din aceeași hotărâre CEDO: „.Curtea nu acceptă argumentul Guvernului privind bugetul, întrucât o autoritate de stat nu poate invoca o lipsă de fonduri ca pretext pentru a nu-și îndeplini obligațiile (a se vedea, mutatis mutandis, Burdov împotriva Rusiei, nr._/00, pcU 35, CEDO 2002-111).
Instanța de apel, în motivarea apelului, nu s-a referit la motivele menționate anterior, ci la premiul aferent anului 2010.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.509 NCPC.
Cererea de revizuire este nefondată
Potrivit art. 509 alin.1 Cod pr. civ., revizuirea se poate exercita doar împotriva unei hotărâri asupra fondului sau care evocă fondul și numai pentru motivele limitativ și expres prevăzute la pct. 1-11 Cod pr. Civ, legea nelăsând posibilitatea declanșării unui nou litigiu ci urmărind numai acoperirea unor lipsuri de natura și în condițiile statuate de legiuitor în art. 509 pct. 1-11 Cod pr. Civ.
În afara acestor motive expres prevăzute, părțile nu pot solicita anularea hotărârilor judecătorești irevocabile pentru motive de fond, întrucât aceasta ar presupune reluarea judecății și stabilirea unei alte situații de fapt sau de drept, încălcându-se astfel principiul securității raporturilor juridice și autoritatea de lucru judecat de care se bucură hotărârile judecătorești definitive.
Acest principiu trebuie respectat chiar în ipoteza în care partea nemulțumită ar susține că s-au săvârșit erori de judecată și ar pune în discuție legalitatea unei hotărâri.
Această concluzie se desprinde și din practica instanței europene de contencios al drepturilor omului, care a afirmat, constant, că unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul siguranței raporturilor juridice, potrivit căruia soluția definitivă pronunțată de instanțe la orice controversă nu trebuie să mai fie rejudecată ( Hotărârea din 8 nov. 2007 în cauza R. c. României) iar anularea unei hotărâri judecătorești definitive nu poate fi justificată numai pe pretinsa apreciere injustă a probelor de către instanța care a statuat în ultimă instanță ( Hotărârea din 15 nov. 2007 în cauza Belasin c. României).
În cauza P. contra României, Hotărârea din 27 ian. 2009, Curtea a reținut că respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice impune ca nici o parte să nu poată solicita desființarea unei decizii definitive și executorii într-o cale extraordinară de atac cu singurul scop de a obține reexaminarea cauzei și o nouă hotărâre cu privire la același litigiu.
În speță, revizuentul a invocat faptul că la pronunțarea deciziei nr. 632/2013, instanța de apel nu a dat eficiență jurisprudenței europene, ignorând Hotărârea CEDO KECHKO contra Ucraina, din 08 noiembrie 2005, Hotărârea Burdov împotriva Rusiei, nr._/00, pcU 35, CEDO 2002-111)dar și dispozițiile art.41 alin.5 din Constituția Romanei și ale Deciziei nr. 4/2012 din_ a Înaltei Curți de Casație si Justiție privind recursul în interesul legii.
Cum motivele invocate de revizuent nu se circumscriu niciunuia dintre cazurile de revizuire prevăzute de textul de lege invocat, ci reiau critici de fond, de natura căii de atac a apelului - de care acesta a uzat deja și în care a formulat aceleași critici ca și cererea de față, respinse definitiv de instanța de control judiciar - nicidecum a revizuirii, cererea de față se va respinge ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de C. C. V., domiciliat în Filiași, ., ., județul D., împotriva deciziei civile nr.3547/29 septembrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel C., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimat L. T."D. F.", cu sediul în Filiași, ., județul D..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2015
Președinte, I. V. | Judecător, F. D. | |
Grefier, N. D. |
Red.jud.I.V.
4 ex/AS
j.f.A.M.
R.M.
| ← Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 502/2015. Curtea... | Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 1615/2015.... → |
|---|
