Asigurări sociale. Decizia nr. 736/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 736/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 15-05-2013 în dosarul nr. 4411/99/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 736/2013
Ședința publică de la 15 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. C. M.
Judecător C. B.
Judecător G. P.
Grefier M. H.
Pe rol judecarea cauzei asigurări sociale privind recursul declarat de recurentul C. V. E. împotriva sentinței civile nr. 318/30.01.2013 pronunțată de Tribunalul Iasi, intimat fiind M. M., Familiei și Protecției Sociale, având ca obiect asigurări sociale 5,5,%
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul, lipsă fiind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că este primul termen de judecată și că prin registratura instanței intimata a formulat întâmpinare, duplicatul comunicându-se recurentului.
Președintele completului constată că este prima zi de înfățișare și dă citire raportului asupra recursului, potrivit căruia acesta este declarat în termen și motivat.
Instanța procedează la legitimarea recurentului C. E. care prezintă cartea de identitate cu .. MX nr._ eliberat de SPCLP Iasi .
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Având cuvântul recurentul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Declarând dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 318 din data de 30.01.2013 pronunțată de Tribunalul Iași a fost
admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și, în consecință s-a respins acțiunea formulată de reclamantul C. V. E., domiciliat în Iași, în contradictoriu cu pârâtul M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, cu sediul în București, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că prin acțiunea formulată reclamantul C. E. a contestat reținerile cu titlu de impozit și CASS din drepturile de pensie.
În motivarea cererii sale, reclamantul a menționat că în mod greșit i-a fost reținut CASS și impozit din drepturile de pensie pentru anii 2010 și 2011, drept pentru care se consideră îndreptățit să solicite restituirea sumelor reținute nejustificat.
În dovedirea acțiunii sale, reclamantul a anexat buletinul de calcul al pensiei.
La termenul de judecată din 30.01.2013, reclamantul a depus precizări la acțiune, prin care a înțeles să cheme în judecată pe pârâtul M. M., Familiei și Protecției Sociale, pentru ca prin hotărâre judecătorească să fie obligat la sistarea reținerii sumelor cu titlu de impozit și cu titlu de CASS din pensia pe care o primește. De asemenea, a precizat că solicită restituirea acestor sume începând cu anul 2010 și până în prezent.
Legal citat, prin registratură, pentru termenul de judecată din 30.01.2013 pârâtul M. M., Familiei și Protecției Sociale a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a solicitat respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. În susținerea poziției sale procesuale, pârâtul a menționat că este necesară existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel ce este subiectul pasiv în raportul dedus judecații.
Mai arată pârâtul că potrivit disp. art. 139 din Legea nr. 19/2000 Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale este instituție publica autonomă de interes național, cu personalitate juridică, care administrează și gestionează sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, iar casele județene de pensii sunt servicii publice, investite cu personalitate juridică, iar potrivit art. 2, alin. 1 și art. 24, lit e) din Statutul CNPAS, aprobat prin H.G. 13/2004, CNPAS are în subordine case județene de pensii și Casa de Pensii a Municipiului București, denumite în continuare case teritoriale de pensii, care sunt servicii publice descentralizate învestite cu personalitate juridică, iar casele teritoriale de pensii stabilesc cuantumul drepturilor de asigurări sociale individuale și efectuează plata acestora, potrivit legii.
Consideră pârâtul că, potrivit art. 86, alin. 1 din Legea nr. 19/2000, decizia de pensionare a fost emisă de casa teritorială de pensii, fiind singura instituție în măsură să depună la dosarul cauzei documentația care a stat la baza emiterii acesteia și, ca urmare, calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății are Casa Teritorială De Pensii Iași. De altfel, chiar și în condițiile Legii nr. 263/2010, potrivit art. 131, C.N.P.P. este instituție publică de interes național cu personalitate juridică, organ de specialitate al Administrației Publice Centrale, care administrează sistemul public de pensii. Conform alin. 4 al acestui articol, casele teritoriale sunt servicii publice investite cu personalitate juridică.
Pe fondul cauzei, pârâtul a menționat că începând cu data de 01.01.2011, sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 263/2010, potrivit căreia, în sistemul public, prestațiile de asigurări sociale sub formă de pensii, reprezintă venituri de înlocuire pentru pierderea totală sau parțială a veniturilor asigurate corelative cu obligațiile privind plata contribuției de asigurări sociale. Totodată, potrivit art. 41 și 68 din Legea nr. 571/2003, veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, fiind supuse impozitului pe venit.
Pârâtul a făcut trimitere la disp. O.G. nr. 107/2010, potrivit căreia, începând cu luna ianuarie 2011, pensionarii ale căror venituri din pensie depășesc 740 lei, datorează contribuția lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată prin aplicarea cotei de 5,5%.
Având în vedere că textul introdus de O.G. nr. 107/2010 nu mai face trimitere la diferența între cuantumul pensiei și limita supusă impozitului pe venit, C.A.S.S. se calculează asupra întregului cuantum al pensiilor care depășesc 740 lei. De asemenea, consideră pârâtul că, întrucât conform Legii nr. 95/2006, M. Sănătății este instituție publică cu atribuții și competențe în administrarea și gestionarea sistemului de sănătate, ar trebui introdus în cauză, în calitate de pârât.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. M., Familiei și Protecției Sociale, soluționată cu prioritate conform dispozițiilor art.137 C.pr.civ, instanța a reținut că excepția este întemeiată și a admis-o.
A reținut în acest sens instanța că pentru a avea calitatea procesuală pasivă aceasta presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății. Cu alte cuvinte, calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte în procesul civil. În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv. Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cat și pe cea pasivă.
În speță, potrivit disp. art. 1 din H.G. nr. 11/2009, privind organizarea si funcționarea Ministerului M., Familiei si Protecției Sociale, M. M., Familiei și Protecției Sociale se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, având rol de sinteză și de coordonare a aplicării strategiei și politicilor Guvernului în domeniile muncii, familiei și protecției sociale.
Potrivit disp. art. 3, alin. 1, pct. 12 și 13 din același act normativ În exercitarea funcțiilor sale, M. M., Familiei și Protecției Sociale îndeplinește următoarele atribuții principale în ceea ce privește pensiile și asigurările sociale:elaborează metodologia de aplicare a prevederilor legale din domeniul stabilirii drepturilor de pensii, altor drepturi de asigurări sociale și a drepturilor acordate prin legi speciale, la propunerea Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și elaborează legislația pentru crearea cadrului instituțional necesar implementării și funcționării sistemului de pensii administrate privat.
Ulterior, H.G. nr. 11/2009 a fost abrogată prin H.G. nr.10/2013 privind organizarea si funcționarea Ministerului M., Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor Vârstnice.
Potrivit disp. art. 1 din H.G. nr. 10/2013, M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, având rol de sinteză și de coordonare a aplicării strategiei și politicilor Guvernului în domeniile muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.
Potrivit disp. art. 3, alin. 2, lit. g) din H.G. nr. 10/2013, pârâtul M. M., Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice îndeplinește următoarele atribuții specifice, în domeniul Pensii și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special:
1.elaborează proiecte de acte normative și metodologia de aplicare a prevederilor legale din domeniul pensiilor, altor drepturi de asigurări sociale și drepturilor acordate prin legi speciale, la propunerea Casei Naționale de Pensii Publice;
2.colaborează cu alte ministere și instituții la elaborarea cadrului legislativ din domeniul contribuțiilor sociale obligatorii;
3.colaborează cu alte ministere și instituții pentru a se asigura implementarea reglementărilor internaționale de asigurări sociale, la care România este parte, precum și ansamblul reglementărilor comunitare;
4.elaborează legislația pentru crearea cadrului instituțional necesar implementării și funcționării sistemului de pensii administrate privat;
5.asigură informarea și consultarea asiguraților, precum și a pensionarilor asupra problemelor care vizează interesele acestora;
6.monitorizează și evaluează modul de implementare a politicilor de pensii și altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special de către Casa Națională de Pensii Publice.
Raportat la aceste atribuții specifice, instanța a constatat că pârâtul nu are responsabilități legate de restituire a sumelor reținute din pensie cu titlu de asigurări sociale de sănătate si de impozit.
În cauza de față, interesul reclamantului de restituire a sumelor reținute cu titlu de contribuție de asigurări de sănătate se poate realiza față de Casa Națională de Pensii Publice și față de Casa Teritorială de Pensii Iași, legiuitorul desemnând expres aceste instituții să facă respectivele restituiri. În acest sens, conform disp. art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 17/2012, „sumele reținute de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferența dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei și pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra părții din pensie care depășește nivelul de 740 lei, se restituie…”, iar conform art. 2 din același act normativ, „restituirea sumelor prevăzute la art. 1 se face, din oficiu, de către Casa Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, …”.
Raportat la dispozițiile legale menționate, instanța a reținut că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. M., Familiei și Protecției Sociale și a admis-o iar, pe cale de consecință, instanța a respins acțiunea formulată de reclamantul C. E. în contradictoriu cu pârâtul M. M., Familiei și Protecției Sociale, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. E. criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
A motivat recurentul că decizia sa de pensionare a fost emisă de către CNPAS –CJP Iași și care, în baza rolului activ al instanței trebuia introdusă în cauză,reclamantul neavând cunoștințe juridice.
A susținut recurentul că instanța nu a avut in vedere prevederile legale și nu a analizat din toate punctele de vedere, atât situația de fapt cât și de dr5ept dedusă judecății,pronunțând astfel o sentință nelegală și netemeinică.
În concluzie recurentul solicită admiterea recursului său și modificare în tot a sentinței primei instanțe în sensul admiterii acțiunii sale așa cum a fost formulată.
În recurs nu s-au mai suplimentat probatoriile administrate, iar prin întâmpinarea depusă de intimatul M. M., Familiei și Protecției Sociale s-a solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică a sentinței primei instanțe.
Examinând actele și lucrările dosarului instanței de fond prin prisma criticilor formulate de către recurent dar și a dispozițiilor legale incidente in cauză, Curtea constată că recursul nu este fondat și urmează a fi respins pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Potrivit dispozițiilor art. 85 Cod pr. civ., Judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afara numai daca legea nu dispune altfel.”
Totodată, Curtea constată că potrivit dispozițiilor art.129 cod pr. civ „ (1) Pârtile au îndatorirea ca, in condițiile legii, sa urmărească desfășurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația sa îndeplinească actele de procedura in condițiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecător, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum si sa-si probeze pretențiile si apărările.
(2) Judecătorul va pune in vedere părților drepturile si obligațiile ce le revin in calitatea lor din proces si va stărui, in toate fazele procesuale, pentru soluționarea amiabila a cauzei.
(4) Cu privire la situația de fapt si motivarea in drept pe care părțile le invoca in susținerea pretențiilor si apărărilor lor, judecătorul este in drept sa le ceara acestora sa prezinte explicații, oral sau in scris, precum si sa pună in dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt menționate in cerere sau in întâmpinare..”
Ori, din verificarea actelor existente la dosarul instanței de fond, Curtea constată că judecătorul și-a exercitat rolul activ și a pus în discuția părților, respectiv în atenția reclamantului,la termenul din data de 12.12.2012, necesitatea precizării atât a obiectului acțiunii formulate cât și a părții chemate în judecată, însă reclamantul a stăruit și a precizat că dorește să se judece cu M. M., Familiei și Protecției Sociale.
Față de precizările astfel formulate, prima instanță a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. M., Familiei și Protecției Sociale,motiv pentru care a fost introdus în cauză acest pârât, dispunându-se citarea acestuia .
Mai mult decât atât, la data de 30.01.2013 reclamantul a formulat și în scris o cerere completatoare ,fila 24 dosar fond, prin care a menționat explicit că dorește să se judece în contradictoriu cu M. M., Familiei și Protecției Sociale,solicitând totodată și respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive ce a fost invocată inițial din oficiu și apoi reiterată de către pârâtul M. M., Familiei și Protecției Sociale.
Curtea constată astfel că deși într-adevăr potrivit dispozițiilor art. 129 alin (5) cod pr. civ „ (5) Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.
(5^1) Cu toate acestea, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.” instanța
potrivit alineatului următor al aceluiași articol, (6) „ In toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.”
Curtea constată astfel că nu este întemeiată critica recurentului potrivit căreia instanța de fond nu și-ar fi exercitat rolul activ, judecătorul având obligația de a respecta dreptul de dispoziție al părților,respectiv al reclamantului, care prin desemnarea pârâtului stabilește limitele cadrului procesual în sensul de a stabili cu cine dorește să se judece.
Pe de altă parte, Curtea constată că judecătorul primei instanțe trebuie să asigure părților egalitate de tratament,și așa cum s-a reținut mai sus, „ In toate cazurile, să hotărască numai asupra obiectului cererii deduse judecății.”
Mai mult decât atât, Curtea mai reține că în cauză sunt incidente și dispozițiile art. 294 cod pr. civ. potrivit cărora „(1) In apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi.”, iar potrivit dispozițiilor art. 316 „Dispozițiile de procedura privind judecata in apel se aplica și in instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest capitol.”
Și cum în recurs instanța este limitată să reanalizeze cauza prin prisma criticilor formulate și să reevalueze modul în care instanța de fond a interpretat și aplicat dispozițiile legale în vigoare, Curtea urmează a se limita strict la motivele de recurs invocate de recurent, constatând că prima instanță a aplicat judicios normele legale ,exercitându-și în limitele legii rolul activ.
Rezultă deci din dispozițiile suscitate că nu pot fi primite criticile recurentului referitoare la lipsa rolului activ al primei instanțe, motiv pentru care, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 cod pr. civ. va respinge recursul și va menține ca legală și temeinică sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul C. E. împotriva sentinței civile nr. 318 din 30.01.2013 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 mai 2013.
Președinte, N. C. M. | Judecător, C. B. | Judecător, G. P. |
Grefier, M. H. |
Red/tehnored.P.G.
2 ex - 08.07.2013
Tribunalul Iași – M. M.
| ← Asigurări sociale. Decizia nr. 690/2013. Curtea de Apel IAŞI | Asigurări sociale. Decizia nr. 465/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
