Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 3606/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Decizia nr. 3606/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 3590/105/2012/a1

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA NR. 3606

Ședința publică din data de 14 noiembrie 2013

Președinte - C. P.

Judecători - V. D.

- M. G.

Grefier - C. O.

Pe rol fiind judecarea contestației în anulare a deciziei civile nr. 3115 pronunțată la data de 24 octombrie 2013 de Curtea de Apel Ploiești, formulată de contestatoarea R. L. A., domiciliată în comuna Poienarii Burchii, .. 542, județ Prahova, în contradictoriu cu intimații C. Național de Management pentru Societatea Informațională cu sediul în municipiul București, ., sector 2 și C. Național ,,Romania Digitală” (CNRD), cu sediul în municipiul București, ., sector 2.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Cererea timbrată cu 4,00 lei taxă judiciară de timbru, prin anularea chitanței nr._/2013 și cu 0,50 lei conform timbrului judiciar ce a fost anulat la dosar.

Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 192/2006 informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului dintre ele.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că a fost atașat dosarul de fond, iar la dosar s-au depus note de ședință din partea contestatoarei, întâmpinare din partea intimatului C. Național de Management pentru Societatea Informațională, părțile solicitând judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, consideră cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA:

Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:

Reclamanta R. L. A. a solicitat în contradictoriu cu C. Național de Management pentru Societatea Informațională (CNMSI) și C. Național România Digitală (CNRD) obligarea pârâților la închiderea și eliberarea carnetului de muncă, compensațiile bănești prevăzute de art. 91 alin. 2 lit. B din C.C.M. la nivelul ASSI nr.7136/23.12.2008, tichete de masă pentru luna decembrie 2009 și anul 2010, până la expirarea perioadei de preaviz și premiul anual datorat pentru anul 2009 conform art. 63 alin.2 din același contract, sume reactualizate cu indicele de inflație de la data scadenței la data plății efective.

Prin decizia civilă nr. 692 din 6 martie 2013, Tribunalul Prahova a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată în temeiul disp.art.268 al.1 lit.e din Codul Muncii, de pârâta C. NAȚIONAL DE MANAGEMENT PENTRU SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ, a admis excepția lipsei calității procesuale a C. N. „ROMÂNIA DIGITALĂ” și a respins acțiunea față de acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta R. L. A., și a obligat pârâții C.N.M.S.I. să plătească reclamantei drepturile salariale cuvenite și neachitate, reprezentând al 13-lea salariu (premiu anual pentru anul 2009), sumă ce va fi actualizată în raport de indicele de inflație, la data plății efective.

A respins în rest acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva aceste hotărâri au declarat recurs atât reclamanta R. L. A., cât și pârâta C. Național de Management pentru Societatea Informațională, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, astfel:

Reclamanta R. L. A. a criticat hotărârea în temeiul art. 304 pct.5 și pct.9 C.pr.civ, solicitând admiterea recursului pentru capetele de cerere respinse de instanța de fond și modificarea în parte a sentinței atacate, și admiterea cererii așa cum a fost formulată prin cererea de chemare în judecată în care solicita închiderea, eliberarea carnetului de muncă și repararea prejudiciilor avute pentru întârzierea eliberării acestuia, precum și drepturile cuvenite conform CCM al Agenției pentru Serviciile Societății Informaționale (ASSI) privitor la plata compensațiilor bănești prevăzute în art.91 alin 2.lit b) în cuantum de 12 salarii de baza dar nu mai puțin decât 12 salarii medii de baza pe instituție; drepturilor patrimoniale anuale prevăzute în CCM art.63 alin.(2), în cuantum egal cu salariul de baza din luna decembrie 2009, acordării contravalorii tichetelor de masa pentru luna decembrie 2009 și pentru perioada lucrata în luna ianuarie a anului 2010 până la expirarea perioadei de preaviz, actualizării obligațiilor în funcție de indicele de inflație la data efectuării plații în cuantum reactualizat la data plații sumelor mai sus menționate.

Totodată, să se precizeze în mod clar numele instituției care trebuie să-i completeze carnetul de munca pentru perioada în care a fost angajata la A.S.S.I. 25.04._10.

Pârâta C. N. DE MANAGEMENT PENTRU SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ (C.N.M.S.L), susține că a criticat hotărârea în ceea ce privește capătul de cerere al reclamantei R. L. A. cu privire la al 13-lea salariu (premiul anual pentru anul 2009), invocând în drept dispozițiile art. 304 pct.6,7,8 și 9 Cod pr.civilă, solicitând admiterea recursului și schimbarea hotărârii doar pentru acest capăt de cerere.

Prin decizia civilă nr. 3115 pronunțată la data de 24 octombrie 2013, Curtea de Apel Ploiești a respins ca nefondate recursurile, reținând următoarele:

În ceea ce privește capătul de cerere privind închiderea carnetului de muncă, s-a reținut că la data de 12.01.2010 reclamantei recurente i-a încetat Contractul individual de muncă la ASSI prin decizia de concediere nr.427/07.12.2009, iar prin preluarea în acordul CNMSI i s-a încheiat un alt contract individual de muncă începând cu data de 13.01.2010.

S-a reținut de asemenea ca prin decizia nr.11/02.05.2012 s-a dispus de către intimată închiderea carnetelor de muncă (fila 236 dosar fond), procedură care a fost respectată de altfel, așa cum reiese din carnetul de muncă al reclamantei (fila 235 dosar fond) .

Astfel, așa cum rezultă din copia carnetului de muncă, depus la dosarul de fond, acesta a fost închis la data de 12.01.2010, sub acest aspect criticile formulate de către recurentă nefiind fondate.

În ceea ce privește perioada ulterioară, în mod legal și temeinic instanța de fond a apreciat faptul că vechimea în muncă se probează cu adeverințele eliberate, avându-se în vedere faptul că raportat la data formulării acțiunii, Decretul nr.92/1976 a fost abrogat conform art.279 din Codul muncii (la 31.12.2010) .

Privitor la compensațiile bănești prev.de art.91 din Contractul Colectiv de Muncă la nivelul ASSI nr.7136/2008, se va reține următoarele:

Temeiul juridic al încetării contractului individual de muncă în cazul personalului entităților suspuse reorganizării este art.6 alin.4 din legea nr.329/2009, iar nu Codul Muncii.

Cazul de încetare a contractului individual de muncă prev. de legea nr.329/2009 este un caz special de concediere pentru motive ce nu țin de persoana salariatului. Textele legale cuprinse în legea nr.329/2009 pleacă de la premisa inexistenței acordului salariatului.

La data de 9 decembrie 2009 a avut loc concomitent desființarea ASSI și înființarea CNMSI și CNDR.

Legea nu prevedea o perioadă tranzitorie de funcționare paralelă a celor 3 instituții, ci doar a prelungit artificial personalitatea juridică a ASSI în ceea ce privește încheierea protocoalelor de predare preluare conform art.8 alin.5 din Legea nr.329/2009.

Ca urmare, din cei 135 salariați ai ASSI, CNMSI a preluat un număr de 104 salariați ce au fost angajați potrivit dispozițiilor legale prin echivalarea funcțiilor.(art.14 alin.2 și art.27 alin.2 din HG nr.1439/2009)

Astfel, preluarea personalului ASSI de cele două entități nou înființate a avut loc în limita a 140 de posturi la fiecare centru.

În concluzie reclamanta recurentă a fost preluată de CNMSI, așa cum rezultă din dovezile existente la dosarul cauzei (poziția 79 din Anexă la protocolul de predare primire ASSI de către CNMSI nr.290/2009).

Față de aceste considerente, susținerile recurentei referitoare la plata compensațiilor bănești apar ca nefondate, deoarece reclamanta a încheiat ulterior concedierii un nou contract de muncă cu CNMSI (nr.19/13.10.2010), astfel încât nu a înregistrat niciun prejudiciu, scopul acordării salariilor compensatorii nefiind atins.

Și critica referitoare la plata tichetelor de masă apare ca nefondată deoarece, potrivit art.1 alin.1 din legea 142/1998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și sectorul bugetar, pot primi o alocație individuală de hrană, acordarea tichetelor de masă fiind sub acest aspect o opțiune a angajatorului, și nicidecum o obligație imperativă, așa cum susține recurenta reclamantă.

În ceea ce privește recursul formulat de pârâta C. Național de Management, s-a constatat că și acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Deși, recurentul pârât afirmă că nu există temei legal pentru acordare acestui premiu anual, în mod legal tribunalul a reținut că dreptul la premiul anual era prevăzut în contractul colectiv de muncă, și deoarece nu s-a dovedit existența vreunei cauze care să determine lipsirea salariaților de acest drept, a fost admis acest capăt de cerere.

Nu se pot reține apărările intimatei recurente în sensul că în speță s-au pus în discuție doar drepturile izvorâte din CCM al ASSI, deoarece așa cum reiese din actele existente la dosarul cauzei, reclamanta a făcut referire la acest premiu anual pentru anul 2009, ori acesteia i s-a desfăcut contractul de muncă prin decizia nr.427/2009 emisă la data de 7 decembrie 2009, deci premiul anual cuprinde perioada în care reclamanta a lucrat efectiv la ASSI, respectiv anul 2009, în baza CCM al acesteia.

Față de aceste considerente, Curtea a reținut că în speță nu sunt incidente nici unul dintre motivele de modificare sau de casare a hotărârii.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare R. L. A., susținând că în mod greșit a fost trecut în concept și citat în calitate de intimat-pârât C. N. ROMÂNIA DITALA(CNRD), întrucât a formulat recursul în contradictoriu cu C. Național de Management pentru Societatea Informațională (C.N.M.S.L) .

Precizează că, prin decizia nr. 692/06.03.2013, Tribunalul Prahova a admis excepția lipsei calității procesuale a Centrului Național ,,România Digitală" și a respins acțiunea față de acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Solicită admiterea cererii, urmând a se rejudeca recursul în contradictoriu cu C. Național de Management pentru Societatea Informațională.

Curtea, examinând contestația în anulare formulată reține că aceasta este nefondată pentru următoarele:

Conform art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, atunci când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii. D. consecință a acestei situații o reprezintă vătămarea părții nelegal citate și anume punerea acesteia în imposibilitate de a cunoaște data judecății și de a-și face apărările necesare.

Singura parte în măsură deci să invoce dispozițiile art. 317 pct.1, ar fi deci partea care în mod nelegal nu a fost citată, ori din susținerile contestatoarei rezultă că nemulțumirea sa nu vizează neîndeplinirea procedurii de citare cu ea, ci cu partea adversă.

Mai mult decât atât, în speță însă contestatoare invocă faptul că în mod eronat a fost citat în calitate de intimat Centrului Național ,,România Digitală”.

Astfel, din analiza actelor dosarului, ne rezultă că aceasta ar fi fost vătămată în vreun drept sau interes al său, ca să justifice solicitarea privind rejudecarea recursului, mai mult susținerile sale nu corespund actelor existente la dosar.

Potrivit înscrisurilor existente la dosarul cauzei nu rezultă că contestatoarea recurentă s-ar fi judecat cu o persoană fără calitate procesuală, procedura de citare realizându-se cu toate părțile, respectiv cu ambii intimați C. Național de Management pentru Societatea Informațională și C. Național ,,România Digitală”.

Nu se poate reține în cauză nici că ar fi vorba de o eroare materială în sensul disp.art. 318 c.pr.civ., deoarece nu se poate susține că prin citarea și a C. Național ,,România Digitală”, dezlegarea dată prin hotărârea instanței este rezultatul unei greșeli materiale sau s-a omis să se cerceteze vreunul din motivele de recurs.

Față de aceste considerente, Curtea va reține că în speță nu sunt incidente disp.art. 317, respectiv 318 c.pr.civilă, urmând, pe cale de consecință să respingă ca nefondată contestația în anulare a deciziei civile nr. 3115 pronunțată la data de 24 octombrie 2013 de Curtea de Apel Ploiești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge ca nefondată contestația în anulare a deciziei civile nr. 3115 pronunțată la data de 24 octombrie 2013 de Curtea de Apel Ploiești, formulată de contestatoarea R. L. A., domiciliată în comuna Poienarii Burchii, .. 542, județ Prahova, în contradictoriu cu intimații C. Național de Management pentru Societatea Informațională cu sediul în municipiul București, ., sector 2 și C. Național ,,Romania Digitală” (CNRD), cu sediul în municipiul București, ., sector 2.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 14 noiembrie 2013.

Președinte, Judecători,

C. P. V. D. M. G.

Grefier,

C. O.

Red.VD

Tehnored.CO

2 ex./27.11.2013

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 3606/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI