Acţiune în constatare. Decizia nr. 400/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii de dreptul muncii / 2015

Decizia nr. 400/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 2263/105/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-SECȚIA I CIVILĂ -

Dosar nr._

DECIZIA NR. 400

Ședința publică din data de 18 martie 2015

Președinte - P. M. G.

Judecător - V. G.

Grefier - G. C.

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de pârâta S.C. R. A. R. S.A. cu sediul ales pentru comunicarea actelor în Ploiești, . jud. Prahova, prin lichidator judiciar VIA INSOLV SRL cu sediul în Ploiești, .,., județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2571 pronunțată la 11 noiembrie 2014 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții C. N., C. C., T. C. R., B. S. N. CNP, J. I., D. N., G. D. I., R. F. M., M. M., U. N. F., P. D., S. A., BARBUCEANU C. A., S. M., S. D. D., P. C. N., B. M., M. G., D. E., S. I., S. C., S. M., E. L., I. M., I. M., I. M., I. E., I. F., N. C. L., Ș. E., N. A., S. L. M., C. V., L. S., A. I., M. M., B. E., M. C., D. M., I. I., B. M., C. C., D. C., S. L., D. G., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Cabinetului Individual de Avocat O. M. M., cu sediul în Ploiești ., ., ., jud. Prahova, toți prin reprezentant convențional avocat O. M. M. și reclamanții A. E., domiciliată în comuna Lipănești, ., județul Prahova, B. A. C., cu domiciliul în Ploiești, ., ., ., D. A., domiciliat în ., nr. 84, județul Prahova, I. A., domiciliat în Ploiești, ., ., ., județul Prahova, R. C., domiciliat în comuna Șirna, ., județul Prahova și S. N., domiciliat în Ploiești, ., ..

Apel scutit de taxă de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pârâta S.C. R. A. R. S.A reprezentată de avocat P. A. din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale . nr._ depusă la dosar și intimații-reclamanți reprezentați de avocat O. M. M. din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale . nr._ depusă la dosar odată cu întâmpinarea, lipsă fiind intimații reclamanți I. A., D. A., B. A. C., S. N., R. C. și A. E..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că apelul este la primul termen de judecată, după care;

Avocat P. A., având cuvântul, solicită ca actele de procedură civilă să fie comunicare la sediul societății din Ploiești, ..

Reprezentanții părților având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.

Curtea ia act de declarațiile acestora și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat P. A., având cuvântul, solicită admiterea apelului pentru motivele arătate prin cererea de apel și concluziile scrise pe care le depune la dosar; fără cheltuieli de judecată.

Avocat O. M. M. având cuvântul, solicită atât respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune precum și respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței civile nr. 2571/11.11.2014 pronunțată de Tribunalul Prahova, ca fiind legală și temeinică.

Avocat P. A., având cuvântul, arată că nu mai susține primul motiv de apel care vizează excepția prescripției dreptului la acțiune.

Avocat O. M. M., având cuvântul cu privire la motivul de apel vizând încadrarea eronată a reclamanților în grupa I de muncă, arată că acesta este neîntemeiat.

Potrivit art.3 din Ordinul nr.50/1990, republicat, beneficiază de încadrarea în grupele I și a II - a de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate, și anume: muncitori, ingineri, maiștrii, subingineri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate și alte categorii de personal care lucrează efectiv în locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele I și II.

La rândul său, art.6 arată că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective.

În ipoteza în care o asemenea nominalizare a persoanelor care se încadrează în grupa I sau a II-a de muncă nu se realizează de către conducerea unității, sau este contestata, nimic nu împiedica partea interesată să se adreseze instanței pentru a stabili, în raport de dispozițiile legale incidente, probele administrate și condițiile concrete ale cauzei, dacă activitatea desfășurată de aceștia se încadrează într-o anumită grupă de muncă și în ce procent.

Ordinul 50/1990 nu are caracter limitativ, deoarece încadrarea în grupe superioare se face pe baza existenței condițiilor de muncă deosebite și a uzurii capacității de muncă a acelor persoane ce au lucrat în astfel de condiții. Anexele 1 și 2 ale acestui ordin constituie o enumerare a unor activități ce cuprind în fapt mai multe meserii și, în acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție care, prin decizia nr. 258/20.09.2004 a stabilit ca acestui act normativ, nu i se poate restrânge aplicarea, numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.

Cu privire la condițiile reale de lucru, arată apărătorul intimaților că R. A. Română a fost proiectată să lucreze numai țiței cu conținut redus de sulf. Până în anul 1990 acest lucru a fost respectat. După această dată acest lucru nu a mai fost respectat. Din lipsa de țiței din tara instalația a prelucrat țiței din import în amestec cu un conținut mare de sulf.

Încadrarea locurilor de munca în grupa 1 și grupa 2 de muncă s-a făcut arbitrar, fără a se tine seama ca personalul din întreaga rafinărie era expus la aceleași condiții severe de toxicitate și pericol de la grupa 1; o parte din noxe au fost luate în considerație la acordarea grupei 1 de munca dar, în același timp, noxe la fel de periculoase, poate chiar mai periculoase pe termen lung au fost ignorate.

Din probele administrate în cauza rezulta că încadrarea salariaților S.C. R. A. R. S.A. în grupele de muncă nu s-a făcut cu respectarea legislației în vigoare, dar mai ales nu s-au avut în vedere condițiile reale de lucru ale reclamanților, riscurile la care erau supuși reclamanții din prezenta cauză în desfășurarea activității cât și faptul că aceștia nu își desfășurau activitatea doar în secția menționată în carnetul de muncă, ci și în celelalte secții în care locurile de munca erau încadrate în grupa I de muncă.

Mai mult decât atât, pârâta nu a administrat nicio probă în apărarea sa din care să rezulte că locurile de muncă în care și-au desfășurat activitatea reclamanții sunt cele înscrise în carnetele de muncă, nu a depus la dosar rutele profesionale ale acestora, buletinele de noxe existente pe întreg teritoriul rafinăriei, probe cu care puteau eventual combate susținerile reclamanților și concluziile raportului de expertiza. Ori este știut ca în materia litigiilor de munca sarcina probei revine angajatorului, drept pentru care nimeni nu poate invoca propria culpa ori propria incorectitudine pentru obținerea unui drept.

Din înscrisurile depuse de reclamanți la dosarul cauzei, respectiv buletinele de noxe, referatul eliberat de fostul președintele al sindicatului din care rezultă că reclamanții au beneficiat de 5 zile în plus la concediul de odihnă datorita mediului toxic în care lucrau, reprezentând un spor pentru toxicitatea de la locurile acestora de munca, faptul că reclamanților li s-a pus la dispoziție echipament special de protecție împotriva gazelor nocive și a produselor toxice cu care lucrau și aveau și un antidot reprezentant de o cantitate de lapte data lunar salariaților, rezultă mediul nociv în care aceștia și-au desfășurat activitatea.

Prin Buletinele de determinare a noxelor existente pe teritoriul rafinăriei depuse la dosarul cauzei întocmite de către o comisie specializata se face dovada condițiilor efective din fiecare secție din cadrul pârâtei.

În cadrul rafinăriei noxele existente se împrăștiau pe teritoriul întregii rafinării întrucât nu existau și nici în prezent nu există delimitări ale secțiilor și instalațiilor care să poată ține gazele și noxele doar în anumite secții. Noxele erau împrăștiate de către curenții de aer și în secțiile ce fuseseră încadrate de societate în grupa a II-a de muncă, iar salariații din aceste secții inhalau aceste gaze nocive pentru sănătate la fel ca cei încadrați în grupa I de muncă.

Cu privire la a treia critica a apelantei, respectiv încadrarea salariaților în condiții deosebite de muncă ulterior anului 2001, aceasta excede cauzei întrucât reclamanții au solicitat doar constatarea dreptului lor de a beneficia de grupa I de muncă, nu și condiții deosebite ulterior anului 2001, critică pe care solicită să fie înlăturată nefăcând obiectul acțiunii.

Pentru toate aceste considerente, apărătorul intimaților reclamanți solicitată respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 2571/11.11.2014 pronunțată de Tribunalul Prahova, ca fiind legală și temeinică; fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.

CURTEA ,

Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, reclamanții C. N., C. C., T. C. R., B. S. N., J. I., D. N., G. D. I., R. F. M., M. M., U. N. F., P. D., S. A., Barbuceanu C. A., S. M., S. D. D., P. C. N., B. M., M. G., D. E., S. I., S. C., S. M., E. L., I. A., D. A., B. A. C., I. M., I. M., I. M., I. E., I. F., N. C. L., Ș. E., N. A., S. L. M., C. V., S. N., L. S., R. C., A. I., M. M., A. E., B. E., M. C., D. M., I. I., B. M., C. C., D. C., S. L. și D. G. în contradictoriu cu pârâta S.C. R. A. R. S.A., prin lichidator judiciar VIA INSOLV SRL au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că activitatea desfășurată în cadrul pârâtei se încadrează în grupa I de muncă, urmând a fi obligată pârâta la eliberarea adeverințelor în acest sens.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au fost/sunt salariați ai societății parate, S.C. R. A. R. S.A., încadrați în muncă cu contracte individuale de muncă pe perioade nedeterminate. Fiecare a lucrat în cadrul societății perioade cuprinse între 10 și 35 de ani, astfel cum rezulta și din tabelul anexat cererii de chemare în judecată și și-au desfășurat activitatea în funcțiile de: operator cracare, fochist, rafinor instalația hidrofinare, distilator, operator tratare produse fluide, lăcătuș bitum, rafinor secția solventare, inginer, subinginer, primitor-predator produse fluide, lăcătuș mecanic. Personalul care și-a desfășurat activitatea în instalația Solventare procesa uleiul din produse petroliere prin utilizarea furfurolului, substanța toxică și cancerigenă, iar în timpul reviziilor și a intervențiilor accidentale personalul intra în contact cu depunerile de cocs care au același efect.

Personalul din instalația Hidrofinare obținea ulei și motorină în prezența hidrogenului, procesul desfășurându-se la presiuni mari, iar prezența hidrogenului constituind un pericol permanent de explozie. De asemenea mediul de lucru era puternic contaminat cu hidrogen sulfurat, rezultat din reacția de hidrofinare. Personalul care își desfășura activitatea în secția cocsare vehicula volum mare de gaze petroliere care sunt explozive și toxice și degajau hidrogen sulfurat.

La rândul său instalația dezasfaltare prezintă pericol permanent de explozie datorita prezentei rezervoarelor de propan utilizat pentru dezasfaltarea uleiului, întrucât propanul fiind mai greu decât aerul, se acumula pe sol și în locuri joase și în prezenta aerului forma amestecuri explozive. În instalația distilare atmosferica a petrolului (DAV3) se prelucrau materii prime cu conținut ridicat de sulf rezultând gaze sulfuroase, temperaturile de lucru sunt ridicate și exista în permanenta riscul de explozii. în instalația funcționare gaze (FG) se lucrează cu gaze lichefiate care au conținut mare de sulf și cu substanțe chimice agresive ca hidroxidul de sodiu, existând în permanenta pericolul de intoxicare cu hidrogen sulfurat.

În procesul tehnologic din Instalația Aditivare ulei se utilizau substanțe chimice agresive, toxice sau iritante cum ar fi: pentasulfura de fosfor, hidroxid de sodiu, formol, naftalina, acid sulfuric, clorura de aluminiu, toluen, amoniac, benzina de extracție etc. Personalul care și-a desfășurat activitatea în laboratoarele de cercetare se ocupa de prelevarea de probe din materialele aprovizionate pentru efectuarea determinărilor de recepție în laborator, cât și analize specifice din instalația de demineralizare. Pentru activitatea de laborator se utilizau materiale cu concentrație ridicata precum: acid clorhidric concentrat; acid sulfuric concentrat; hidroxid de sodiu; alcool admidic, produs foarte toxic; permanganat de potasiu; acid oxalic; hidracina, produs cancerigen.

Ca și sarcini de lucru reclamanții aveau următoarele atribuții de serviciu: prelevare de probe în vederea efectuării de analize fizico-chimice; analize specifice de laborator; manipulare materiale specifice activității de cercetare; pregătirea substanțelor necesare procesului de cercetare; dozare amestecuri de substanțe; operațiuni de diluție substanțe utilizate; operațiuni de tratare; aprovizionare și manipulare recipiente cu substanțe chimice; verifica starea tehnica a instalațiilor de pompare, dirijare și omogenizare amestecuri.

Reclamanții care și-au desfășurat activitatea în aceste instalații descrise anterior lucrau în condiții nocive, manipulau în permanență produse toxice și periculoase ca hidroxid de sodiu, formol, naftalina, acid sulfuric, clorura de aluminiu, toluen, amoniac, benzina de extracție, furfurol, produse petrochimice, extract aromatic etc., lucrau în mediu de vapori de produse petrochimice, care constituie pericol de explozie, lucrau în zgomot și vibrații produse de instalațiile de pompare, aveau în permanență pericol de explozii și incendiu, locurile de muncă aflându-se în interiorul rafinăriei, mărginite de instalații și rezervoare cu petrol, produse finite (benzina, motorina).

Toate aceste condiții de muncă, expunerea la o multitudine de factori de risc conduc la apariția bolilor profesionale.

În drept, reclamanții au invocat disp. Ordinului 50/1990, HG 559/1990, HG 456/1990, Ordinul 969/1990,CCM, Codul muncii: art.6, art.39, art.40, art.171, art.248, art.281, art.284, art.287.

În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosarul cauzei înscrisuri (f. 63-311 vol.I, f. 1-313 vol.II și f. 1-219 vol.III).

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind prescrisă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată. În principal a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, în speța fiind incident, în opinia sa, art. 283 alin. 2 Codul muncii ,raportat la art. 7 alin. 1 din Decretul 167/1958. Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Decretul 167/1958, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.

Din carnetul de muncă al reclamanților a rezultat care au fost perioadele în care aceștia au fost salariați ai pârâtei și pentru care se solicita recunoașterea grupei I sau a II a de muncă, conform indicării speciale din cererea introductivă de instanță.

Prin urmare, de la data când au încetat raporturile juridice de muncă și li s-au completat carnetele de muncă începe să curgă termenul de prescripție pentru acțiunea privind grupa de muncă în care se încadrează activitatea desfășurată la aceasta unitate. Reclamanții au formulat cerere de chemare în judecată la data de 14.03.2014, după expirarea termenului prevăzut de art. 283 alin. 2 Codul muncii, urmând ca instanța de fond să respingă cererea privind recunoașterea grupei I sau a II a de muncă, ca fiind prescrisă.

Pe fondul cauzei, a solicitat pârâta respingerea acțiunii ca nefondată, nefiind îndeplinite condițiile cerute de norma juridică specială, reclamanții nedesfășurându-și activitatea în condiții toxice. Conform funcțiilor deținute, a fișei postului și atribuțiilor de serviciu ce le reveneau, reclamanții au fost încadrați în grupa a II a de muncă, nelucrând efectiv în instalațiile încadrate în grupa I de muncă. Din totalul celor 51 de locuri încadrate în muncă numai 8 locuri de muncă au fost încadrate în grupa I de muncă, corespunzând condițiilor de fond și de formă necesare acestei încadrări. Ulterior datei de 01.04.2001 încadrarea în condiții deosebite de muncă s-a făcut în baza prevederilor HG 261/22.02.2001. Pârâta a obținut avizarea de la ITM Prahova, conform metodologiei prevăzute de norma juridică specială după data de 01.08.2002, îcadrarea în condiții deosebite de muncă s-a făcut în conformitate cu disp. HG 261/22.01.2001 numai pentru salariații care lucrau efectiv în condiții grele de muncă, iar personalul de conducere (șefii de formație sau șeful de instalație) nu a fost încadrat în condiții grele de muncă, nebeneficiind de grupa I de muncă. Pârâta a precizat că la pct. 5 din Ordinul nr. 50/1990 se prevede expres că existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinarea noxelor de către organele Ministerului Sănătății sau laboratoarele proprii de specialitate ale unităților. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, în speță s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal.

In drept, pârâta a invocat disp. art. 201 N. C.proc. civ, coroborat cu disp. HG 261/22.01.2001.

În dovedirea acțiunii, instanța a încuviințat reclamanților proba cu expertiză specialitatea mașini unelte, raportul întocmit de expert B. V., fiind depus la dosarul cauzei la data de 15.09.2014.

La data de 03.10.2014 reclamantul D. A. a depus cerere de renunțare la judecata cauzei.

La data de 11.11.2014 reclamanții au depus precizare la acțiune în sensul admiterii acțiunii conform concluziilor raportului de expertiză.

După analizarea actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr. 2571 din 11.11.2014 a luat act de renunțarea reclamantului D. A. la judecata cauzei, a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă prin întâmpinare, a admis în parte acțiunea precizată și a constatat că reclamanții, cu excepția reclamanților S. D. D. pentru perioada 01.06._01, I. A., B. A. C., S. L. M. pentru perioada 11.03._90, S. N., R. C., A. E., B. E. pentru perioada 01.03._01 și M. C. pentru perioada 01.07._01, beneficiază de grupa I de muncă în procent de 100%, pentru activitățile desfășurate în cadrul unității pârâte, pentru perioadele specificate conform raportului de expertiză B. V., astfel: C. N. în perioada 01.09._01 grupa I de muncă, 100%; C. C. în perioada 11.11._01 grupa I de muncă, 100%; T. C. R. în perioada 03.02._01 grupa I de muncă, 100%; B. S. N. în perioadele 24.07._93 și 03.02._01 grupa I de muncă, 100%; J. I. în perioadele 22.09._81 și 04.04._01 grupa I de muncă, 100%; D. N. în perioadele 21.03._86 și 11.06._01 grupa I de muncă, 100%; G. D. I. în perioadele 21.04._90 și 09.10._01 grupa I de muncă, 100%; R. F. M. în perioadele 05.10._91 și 03.02._01 grupa I de muncă, 100%; M. M. în perioada 01.09._01 grupa I de muncă, 100%; U. N. F. în perioadele 18.05._90 și 07.10._01 grupa I de muncă, 100%; P. D. în perioada 03.05._01 grupa I de muncă, 100%; S. A. în perioada 29.05._01 grupa I de muncă, 100%; BARBUCEANU C. A. în perioada 05.02._01 grupa I de muncă, 100%; S. M. în perioada 27.08._01 grupa I de muncă, 100%; S. D. D. în perioada 30.03._00 grupa I de muncă, 100%; P. C. N. în perioada 29.05._01 grupa I de muncă, 100%; B. M. în perioada 02.11._01 grupa I de muncă, 100%; M. G. în perioadele 01.08._99 și 01.07._01 grupa I de muncă, 100%; D. E. în perioada 26.05._01 grupa I de muncă, 100%; S. I. în perioadele 10.09._93 și 01.02._97 grupa I de muncă, 100%; S. CONSTANTA în perioada 28.08._01 grupa I de muncă, 100%; S. M. în perioada 09.04._01 grupa I de muncă, 100%; E. L. în perioadele 16.02._96, 15.12._98 și 01.02._01 grupa I de muncă, 100%; I. M. în perioadele 18.03._97 și 01.10._01 grupa I de muncă, 100%; I. M. în perioadele 22.12._93 și 01.12._01 grupa I de muncă, 100%; I. M. în perioadele 16.02._92 și 26.10._01 grupa I de muncă, 100%; I. E. în perioada 01.06._01 grupa I de muncă, 100%; I. F. în perioadele 07.03._93 și 01.04._01 grupa I de muncă, 100%; N. C. L. în perioadele 21.02._90 și 01.10._01 grupa I de muncă, 100%; Ș. E. în perioada 28.09._01 grupa I de muncă, 100%; N. A. în perioada 05.01._01 grupa I de muncă, 100%; S. L. M. în perioadele 01.10._93 și 03.02._01 grupa I de muncă, 100%; C. V. în perioadele 03.05._91 și 21.10._01 grupa I de muncă, 100%; L. S. în perioadele 17.07._74 și 28.06._01 grupa I de muncă, 100%; A. I. în perioada 11.01._01 grupa I de muncă, 100%; M. M. în perioada 02.07._01 grupa I de muncă, 100%; B. E. în perioada 01.10._85 grupa I de muncă, 100%; M. C. în perioada 25.11._90 grupa I de muncă, 100%; D. M. în perioadele 01.04._70 și 01.10._01 grupa I de muncă, 100%; I. I. în perioadele 07.03._91 și 01.02._01 grupa I de muncă, 100%; B. M. în perioada 08.12._01 grupa I de muncă, 100%; C. C. în perioadele 14.07._88, 12.02._91 și 01.12._01 grupa I de muncă, 100%; D. C. în perioadele 01.08._74 și 25.02._01 grupa I de muncă, 100%; S. L. în perioadele 17.08._81 și 01.01._99 grupa I de muncă, 100%; D. G. în perioadele 02.07._81 și 05.04._01 grupa I de muncă, 100%.

Prin aceeași hotărâre instanța a obligat pârâta să elibereze reclamanților adeverințe din care să rezulte perioada, grupa de muncă și procentul în care aceștia și-au desfășurat activitatea și a respins acțiunea reclamanților S. D. D. pentru perioada 01.06._01, I. A., B. A. C., S. L. M. pentru perioada 11.03._90, S. N., R. C., A. E., B. E. pentru perioada 01.03._01, M. C. pentru perioada 01.07._01, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Prahova a reținut că potrivit disp. art. 248 alin.1 N.C.pr.civ. „se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în totul sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.

Astfel, în temeiul disp. art. 2502 din Codul civil, a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, pe considerentul că acțiunea în constatarea existenței unui drept este imprescriptibilă, iar dreptul dedus judecății are un caracter strict personal nepatrimonial.

Pe fondul cauzei, s-a constatat că potrivit alin. l pct. 1 din Ordinul nr.50/1990, în grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 1, iar potrivit pct. 2 al aceluiași ordin în grupa a II-a de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 2.

La punctul 3 din același ordin se prevăd următoarele: „Beneficiază de încadrarea în grupele I și a II-a de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personalul de întreținere și reparații, CTC, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv în locurile de muncă și activități prevăzute în anexele 1 și 2".

În conformitate cu pct. 6, nominalizarea personalului care se încadrează în grupa I și a II-a de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere, ținând seama de condițiile deosebite de muncă, concrete, în care își desfășoară activitatea persoana respectivă (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică și nervoasă, risc deosebit de explozii, incendii etc.).

Încadrarea în grupa I și a II-a se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50% din programul de lucru, iar pentru grupa a II a cel puțin 70% din programul de lucru, conform pct. 7 din ordin.

Societatea pârâtă R. "A. R." S.A. a funcționat ca unitate specializată în prelucrarea petrolului extras din zona petrolifera Prahova și a fost organizata pe doua linii tehnologice principale: Secția Tehnologica nr. 1, a avut ca obiect de activitate producerea de carburanți (benzina, motorina, diverși combustibili, White spirte, petrol turborreactor, propan, butan aragaz, etc.) și Secția Tehnologica nr. 2.

Referitor la ruta profesionala și locurile de muncă desfășurate de reclamanți în cadrul societății s-au menționat următoarele:

C. N. a fost în perioada 01.09._86, primitor predator produse Dezasfaltare, în perioada 01.11._91, pompagiu Dezasfaltare, iar în perioada 01.12._01, fochist Dezasfaltare. Reclamanta și-a desfășurat activitatea în instalației de dezasfaltare, locul de muncă și activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Instalația Dezasfaltare prezenta pericol permanent de explozie datorita prezentei rezervoarelor de propan utilizat pentru dezasfaltarea uleiului, întrucât propanul fiind mai greu decât aerul, se acumula pe sol și în locuri joase (cămine, canale, șanțuri) în cazul pierderilor urmare a neetanșeităților din instalație. În prezenta aerului se formau amestecuri explozive, având limita inferioară de explozie la 2% volume propan.

C. C. a fost în perioada 11.11._01, electrician secția Electrica. Personalul de deservire și mentenanță al instalațiilor electrice, în vederea realizării sarcinilor de serviciu impuse prin fișa postului, se deplasa în tot perimetrul instalațiilor tehnologice alimentate cu energie electrica din punctul de transformare, instalații tehnologice în care activitățile productive au fost diferențiat, în grupa l-a și a II-a de munca. Activitățile s-au desfășurat la nivelul întregii societății comerciale, cuprinzând instalațiile și Secțiile tehnologice 1 și secția tehnologica 2, încadrate în grupa I de muncă conform HG nr. 559/1990.

T. C. R. a foct în perioada 03.02._01, electrician secția Electrica. Personalul de deservire și mentenanță al instalațiilor electrice, în vederea realizării sarcinilor de serviciu impuse prin fișa postului, se deplasa în tot perimetrul instalațiilor tehnologice alimentate cu energie electrica din punctul de transformare, instalații tehnologice în care activitățile productive au fost diferențiat, în grupa I și a II a de munca. Activitățile s-au desfășurat la nivelul întregii societăți comerciale, cuprinzând instalațiile și Secțiile tehnologice 1 și Secția tehnologica 2, încadrate în grupa I și a II a de muncă conform HG nr. 559/1990.

B. S. N. a fost în perioada 24.07._93, lăcătuș mecanic secția 2, în perioada 03.02._01, lăcătuș mecanic dezasfaltare, locul de muncă și activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Pentru repararea utilajelor și a instalațiilor se executa demontarea lor din cadrul instalațiilor tehnologice, după care erau transportate în cadrul atelierului specializat. Prin specificul activităților din rafinării, majoritatea instalațiilor și a utilajelor erau reparate pe loc, în perioadele planificate pentru revizii și reparații. Instalația Dezasfaltare prezenta pericol permanent de explozie datorita prezentei rezervoarelor de propan utilizat pentru dezasfaltarea uleiului, întrucât propanul fiind mai greu decât aerul, se acumula pe sol și în locuri joase (cămine, canale, șanțuri) în cazul pierderilor urmare a neetanșeităților din instalație. În prezenta aerului se formau amestecuri explozive, având limita inferioara de explozie la 2% volume propan.

J. I. a fost în perioada 22.09._81, sudor gaze Conducte-Cazangerie; în perioada 04.04._01, sudor electric/gaze Conducte-Cazangerie, locul de muncă și activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Activitățile se desfășurau preponderent în cadrul instalațiilor tehnologice și în atelierul specializat în condiții grele de muncă, noxe, risc permanent de incendii/explozii datorita prezentei permanente a gazelor inflamabile din cadrul instalațiilor și a echipamentelor asupra cărora se intervine.

D. N. a fost în perioadele 21.03._86 și 11.06._01, sudor electric/gaze Conducte-Cazangerie, locul de muncă și activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Activitățile se desfășurau preponderent în cadrul instalațiilor tehnologice și în atelierul specializat, în condiții grele de muncă, noxe, risc permanent de incendii/explozii datorita prezentei permanente a gazelor inflamabile din cadrul instalațiilor și a echipamentelor asupra cărora se intervine.

G. D. I. a fost în perioada 21.04._90, pompagiu dezasfaltare, iar în perioadele 01.03._90 și 09.10._01, fochist dezasfaltare, locul de muncă și activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Instalația Dezasfaltare prezenta pericol permanent de explozie datorita prezentei rezervoarelor de propan utilizat pentru dezasfaltarea uleiului, propanul fiind mai greu decât aerul, se acumula pe sol și în locuri joase (cămine, canale, șanțuri) în cazul pierderilor urmare a neetanșeităților din instalație. În prezenta aerului se formau amestecuri explozive, având limita inferioara de explozie la 2% volume propan.

R. F. M. a fost în perioada 05.10._91, lăcătuș mecanic DAV3, în perioada 03.02._01, lăcătuș mecanic Dezasfaltare. Reclamantul și-a desfășurat activitatea în instalațiile DAV3 și Dezasfaltare, în meseria de lăcătuș mecanic, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Pentru repararea utilajelor și a instalațiilor se executa demontarea lor din cadrul instalațiilor tehnologice, după care erau transportate în cadrul atelierului specializat. Prin specificul activităților din rafinării, majoritatea instalațiilor și a utilajelor erau reparate pe loc, în perioadele planificate pentru revizii și reparații.

Instalațiile DAV au prelucrat țiței cu conținut de sulf și cu pericol mare de degajare a amestecului de gaze și hidrogen sulfurat, un amestec foarte toxic pentru organismul uman. Procesele tehnologice se desfășurau la peste 350°C existând pericol permanent de incendii și explozii prin fisurarea tuburilor la cele trei cuptoare. Instalația Dezasfaltare prezenta pericol permanent de explozie datorită prezentei rezervoarelor de propan utilizat pentru dezasfaltarea uleiului, propanul fiind mai greu decât aerul, se acumula pe sol și în locuri joase (cămine, canale, șanțuri) în cazul pierderilor urmare a neetanșeităților din instalație. În prezența aerului se formau amestecuri explozive, având limita inferioară de explozie la 2% volume propan.

M. M. a fost în perioada 01.09._96, primitor predator produse DAV3 și în perioada 01.06._01, fochist DAV3, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Instalațiile DAV au prelucrat țiței cu conținut de sulf și cu pericol mare de degajare a amestecului de gaze și hidrogen sulfurat, un amestec foarte toxic pentru organismul uman, iar procesele tehnologice se desfășurau la peste 350 C existând pericol permanent de incendii și explozii prin fisurarea tuburilor la cele trei cuptoare.

U. N. F. a fost în perioada 18.05._90, primitor predator produse Fracționare Gazolina, în perioada 07.10._01, distilator Fracționare Gazolina, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . În Depozitul de gaze lichefiate se depozitau toți compușii separați se utilizau odorizanți (mercaptani, compuși lichizi cu sulf), iar gazele lichefiate fiind mai grele ca aerul se puteau acumula la nivelul solului, de unde puteau fi transportate de curenții de aer la distante mari și puteau întâlni surse de foc sau suprafețe fierbinți care se puteau aprinde producând explozii. Temperaturile de lucru erau ridicate (400°C) și presiunea de 50 bari, existând pericolul permanent de intoxicare cu hidrogen sulfurat (H2S), precum și o stare de disconfort.

P. D. a fost în perioada 03.05._01, electrician secția Electrica. Personalul de deservire și mentenanță al instalațiilor electrice, în vederea realizării sarcinilor de serviciu impuse prin fișa postului, se deplasa în tot perimetrul instalațiilor tehnologice alimentate cu energie electrica din punctul de transformare, instalații tehnologice în care activitățile productive au fost diferențiat, în grupa I și a II a de munca. Activitățile s-au desfășurat la nivelul întregii societăți comerciale, cuprinzând instalațiile și Secțiile tehnologice 1 și secția tehnologica 2, încadrate în grupa I și a II-a de muncă conform HG nr. 559/1990

S. A. a fost în perioada 29.05._01, șofer pompier PSI. Prin specificul meseriei, activitatea de intervenții s-a desfășurat în toate instalațiile de producție în caz de intervenții și în situațiile când se lucrează cu „foc deschis", respectiv lucrări de reparații/intervenții la instalațiile tehnologice aflate în funcțiune sau cu ocazia reparațiilor. Punctele de intervenții în caz de incendii, erau amplasate cât mai aproape de instalațiile tehnologice și de rezervoarele de stocare materii prime și produse finite. Lucrătorii desfășurau activități grele, majoritatea lucrărilor de reparații hidranți, înlocuiri de conducte se executau manual, în condiții dificile de microclimat, fiind expuși permanent la noxe formate din produse petroliere și substanțe chimice. Locurile de muncă și activitățile desfășurate erau similare celor desfășurate de pompierii militari care sunt încadrate în grupa I de muncă.

BARBUCEANU C. A. a fost în perioadele 05.02._93, 01.07._01 primitor predator produse AFU, iar în perioada 01.01._95, primitor predator produse R. Ulei, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Instalația Aditivare ulei(AFU) în procesul tehnologic utiliza substanțe chimice agresive, toxice sau iritante cum ar fi: pentasulfura de fosfor, hidroxid de sodiu, formol, naftalina, acid sulfuric, clorura de aluminiu, toluen, amoniac, benzina de extracție, metacrilat de metil, și esterii acestuia, etc.

S. M. a fost în perioada 27.08._01, laborant Laborator CTC, iar locul de muncă și activitățile desfășurate au fost încadrate de societate în grupa a II a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Particularități ale instalațiilor în care reclamanta vizau mediul poluat cu substanțe agresive și toxice: hidrogen sulfurat, bioxid de sulf, acid fosforic, gaze de fior, metale grele și radioactive, bioxid și monoxid de carbon, hidrocarburi aromatice, utilizarea de materiale agresive și dăunătoare organismului uman: acid sulfuric, acid azotic, soda calcinata, leșie de soda caustica, acid clorhidric, alte substanțe chimice. Condițiile grele de muncă se refereau la suprasolicitate fizică și nervoasă, condiții total neprielnice de microclimat, posturi de lucru în spații închise, neventilate, lucrul în stare de stres, suprasolicitare fizica și nervoasa, iar factorii de risc constau în inhalare involuntară de aerosoli cu substanțe chimice, arsuri, electrocutări, căderi prin dezechilibrare.

S. D. D. a fost în perioada 30.03._00, subinginer secția Mecano-Energetic; în perioada 01.06._01, subinginer dispecer Mecano-Energetic, iar locul de muncă și activitățile desfășurate au fost încadrate de societate în grupa II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . În baza sarcinilor de lucru reclamanții și-au desfășurat activitatea în toate instalațiile din perimetrul societății, în locuri de muncă cu risc de explozii și puternic poluante. Controlul echipamentelor tehnologice și a instalațiilor se executa în timpul opririlor planificate, cât și în timpul funcționarii acestora, având ca scop garantarea funcționarii acestora în condiții de siguranța. Domeniul de responsabilitate a fost foarte mare, majoritatea instalațiilor și a conductelor aferente intrând sub incidența ISCIR, respectiv: coloane de rafinare, schimbătoare de căldura, vase de acumulare, cuptoare tehnologice, rezervoare tehnologice și de depozitare, conducte, etc. Toate aceste instalații erau prevăzute cu aparatura pentru măsurarea parametrilor de exploatare (temperatura, presiune, nivel) pentru vizualizare și transmitere a informațiilor la distanță, respectiv sisteme de protecție și siguranță (supape de siguranța, supape de aspirație-refula re, opritoare de flăcări, sisteme de golire rapida în caz de avarie. Acestea necesitau control și verificare periodică cu ocazia opririlor funcționale cât și verificări periodice.

P. C. N. a fost în perioada 03.06._90, rafinor Rafinație Acidă, are grupa I, în perioada 29.05._97, fochist Hidrofinare, iar în perioada 01.11._01, rafinor Hidrofinare, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa I și a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Instalația Hidrofinare obține uleiul și motorina în prezenta hidrogenului, procesul desfășurându-se la presiuni mari (60 bar), prezenta hidrogenului constituind un pericol permanent de explozie. Mediul de lucru era puternic contaminat de hidrogenul sulfurat, rezultat din reacția de hidrofinare. Instalația cuprindea și fabrica de hidrogen, în care procesele se desfășurau la presiuni și temperaturi mari (8200C) cu materii prime cu ridicat potențial de explozie (gaz metan sau propan);

B. M. a fost în perioada 02.11._01, inginer sef secție 1, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa I și a II a de muncă în baza Procesului Verbal_ . SECȚIA TEHNOLOGICA NR 1 a avut ca obiect de activitate producerea de carburanți (benzină, motorină, diverși combustibili, White spirte, petrol turborreactor, propan, butan aragaz, etc.

M. G. a fost în perioada 01.08._93, inginer Hidrofinare, în perioada 01.11._99, inginer Dezasfaltare, iar în perioada 01.07._01, inginer sef secție 2, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa I și a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ .

În Instalația Hidrofinare se obține uleiul și motorina în prezenta hidrogenului, procesul desfășurandu-se la presiuni mari(60 bar), prezenta hidrogenului constituind un pericol permanent de explozie. Mediul de lucru era puternic contaminat de hidrogenul sulfurat, rezultat din reacția de hidrofinare. Instalația cuprinde și fabrica de hidrogen, în care procesele se desfășoară la presiuni și temperaturi mari(S20°C).

Instalația Dezasfaltare prezenta pericol permanent de explozie datorita prezentei rezervoarelor de propan utilizat pentru dezasfaltarea uleiului, propanul fiind mai greu decât aerul, se acumula pe sol și în locuri joase (cămine, canale, șanțuri) în cazul pierderilor urmare a neetanșeităților din instalație. În prezenta aerului se formau amestecuri explozive, având limita inferioara de explozie la 2% volume propan.

D. E. a fost în perioada 26.05._90, operator Cocsare, în perioada 13.02._01, pompagiu Termo-Hidro, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ .

În Instalația Cocsare se vehiculau volume mari de gaze petroliere care erau explozive și toxice. Din procesele tehnologice rezultau mari cantități de hidrogen sulfurat. Datorită neetanșeităților și unor intervenții accidentale care puteau apărea, se degajau cantități mari de gaze cu pericol de explozie de la sursele de foc sau alte surse calde din instalație. Compușii cu sulf din gazele vehiculate conduceau la formarea de sufluri pirofosforice, care în contact cu aerul puteau provoca incendii.

S. I. a fost în perioada 10.09._93, lăcătuș mecanic Atelier Conducte-Cazangerie, în perioada 01.02._97, cazangiu Atelier Conducte-Cazangerie, locul de munca și activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Activitățile se desfășurau preponderent în cadrul instalațiilor tehnologice și în atelierul specializat, în condiții grele de muncă, noxe, risc permanent de incendii/explozii datorita prezentei permanente a gazelor inflamabile din cadrul instalațiilor și a echipamentelor asupra cărora se intervine.

S. CONSTANTA a fost în perioada 28.08._01, cazangiu Atelier Conducte-Cazangerie, locul de muncă și activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Activitățile se desfășurau preponderent în cadrul instalațiilor tehnologice și în atelierul specializat, în condiții grele de muncă, noxe, risc permanent de incendii/explozii datorita prezentei permanente a gazelor inflamabile din cadrul instalațiilor și a echipamentelor asupra cărora se intervine.

S. M. a fost în perioada 09.04._89, pompagiu Solventare, în perioada 01.01._97, primitor predator produse Contactare și în perioada 01.06:_01, rafinor Contactare, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ .

În instalația de solventare se procesa uleiul provenit din instalația de distilare în vid cu furfurol, rezultând alături de uleiul rafinat și extractului aromatic, acestea fiind toxice și cancerigene. În timpul reviziilor, interventilor accidentale și reparațiilor planificate, personalul intra în contact cu depunerile de cocs care au același efect, materia prima, furfurolul și produsele obținute, precum și soluțiile acestora în furfurol sunt inflamabile prezentând pericol permanent de incendiu.

E. L. a fost în perioadele 16.02._96, 15.12._98 și 01.02._01, primitor predator produse Solventare, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . În instalația de solventare se procesa uleiul provenit din instalația de distilare în vid cu furfurol, rezultând alături de uleiul rafinat și extractului aromatic, acestea fiind toxice și cancerigene. În timpul reviziilor, interventilor accidentale și reparațiilor planificate, personalul intra în contact cu depunerile de cocs care au același efect. Materia prima, furfurolul și produsele obținute, precum și soluțiile acestora în furfurol erau inflamabile prezentând pericol permanent de incendiu.

I. A. a fost în perioada 27.12._01, strungar At. Mecanic, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Pentru repararea utilajelor și a instalațiilor se executa demontarea lor din cadrul instalațiilor tehnologice, după care subansamble și piese de schimb erau transportate în cadrul atelierului specializat de reparații. Piesele uzate erau confecționate/recondiționate în atelierul specializat de prelucrări prin aschiere.

D. A. a fost în perioada 31.05._01, strungar At. Mecanic, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Pentru repararea utilajelor și a instalațiilor se executa demontarea lor din cadrul instalațiilor tehnologice, după care subansamble și piese, de schimb erau transportate în cadrul atelierului specializat de reparații. Piesele uzate erau confecționate/recondiționate în atelierul specializat de prelucrări prin aschiere.

B. A. C. a fost în perioada 17.04._01, telefonist Administrativ-PSI, iar activitățile desfășurate au fost încadrate de societate în grupa a II a de muncă în baza Procesului Verbal_ .

I. M. a fost în perioada 18.03._97, primitor predator produse Solventare; în perioada 01.10._01, rafinor Contactare, iar activitățile desfășurate au fost încadrate de societate în grupa a II a de muncă în baza Procesului Verbal_ . În instalația de solventare se procesa uleiul provenit din instalația de distilare în vid cu furfurol, rezultând alături de uleiul rafinat și extractului aromatic, acestea fiind toxice și cancerigene. În timpul reviziilor, intervențiilor accidentale și reparațiilor planificate, personalul intra în contact cu depunerile de cocs care au același efect. Materia prima, furfurolul și produsele obținute, precum și soluțiile acestora în furfurol erau inflamabile prezentând pericol permanent de incendiu.

I. M. a fost în perioada 22.12._93, lăcătuș mecanic Cocsare; în perioada 01.12._01, lăcătuș mecanic Dezasfaltare, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Pentru repararea utilajelor și a instalațiilor se executa demontarea lor din cadrul instalațiilor tehnologice, după care erau transportate în cadrul atelierului specializat. Prin specificul activităților din rafinării, majoritatea instalațiilor și a utilajelor erau reparate pe loc, în perioadele planificate pentru revizii și reparații. Instalația Dezasfaltare prezenta pericol permanent de explozie datorita prezentei rezervoarelor de propan utilizat pentru dezasfaltarea uleiului, propanul fiind mai greu decât aerul, se acumula pe sol și în locuri joase (cămine, canale, șanțuri) în cazul pierderilor urmare a neetanșeităților din instalație. în prezenta aerului se formează amestecuri explozive, având limita inferioara de explozie la 2% volume propan. Instalația Cocsare vehicula volume mari de gaze petroliere care erau explozive și toxice. Din procesele tehnologice rezulta mari cantități de hidrogen sulfurat. Datorita neetanșeităților și unor intervenții accidentale care puteu apărea, se degajau cantități mari de gaze cu pericol de explozie de la sursele de foc sau alte surse calde din instalație. Compușii cu sulf din gazele vehiculate conduceau la formarea de sufluri pirofosforice, care în contact cu aerul puteau provoca incendii.

I. M. fost în perioadele 16.02._92 și 26.10._94 fochist Dezasfaltare, iar în perioada 01.04._01, pompagiu/fochist Dezasfaltare, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Instalația Dezasfaltare prezenat pericol permanent de explozie datorita prezentei rezervoarelor de propan utilizat pentru dezasfaltarea uleiului, propanul fiind mai greu decât aerul, se acumulează pe sol și în locuri joase (cămine, canale, șanțuri) în cazul pierderilor urmare a neetanșeităților din instalație. În prezenta aerului se formau amestecuri explozive, având limita inferioara de explozie la 2% volume propan.

I. E. a fost în perioada 15.02._88, rafinor Rafinație acidă, are grupa I; în perioada 01.06._01, pompagiu Dezasfaltare, iar activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa I și a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Instalația Dezasfaltare prezenta pericol permanent de explozie datorita prezentei rezervoarelor de propan utilizat pentru dezasfaltarea uleiului, propanul fiind mai greu decât aerul, se acumula pe sol și în locuri joase (cămine, canale, șanțuri) în cazul pierderilor urmare a neetanșeităților din instalație. În prezența aerului se formau amestecuri explozive, având limita inferioara de explozie la 2% volume propan.

I. F. a fost în perioada 07.03._93, muncitor Dezasfaltare; în perioada 07.02._94, rafinor Rafinatie acida, are gr I; în perioada 01.04._01, pompagiu Dezasfaltare, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa I și a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Instalația Dezasfaltare prezenta pericol permanent de explozie datorita prezenței rezervoarelor de propan utilizat pentru dezasfaltarea uleiului, propanul fiind mai greu decât aerul, se acumula pe sol și în locuri joase (cămine, canale, șanțuri) în cazul pierderilor urmare a neetanșeităților din instalație. În prezenta aerului se formau amestecuri explozive, având limita inferioara de explozie la 2% volume propan.

N. C. L. a fost în perioada 21.02._90, pompagiu AFU; în perioada 01.10._01, primitor predator produse R. ulei, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Instalația Aditivare ulei(AFU) în procesul tehnologic utiliza substanțe chimice agresive, toxice sau iritante cum ar fi: pentasulfura de fosfor, hidroxid de sodiu, formol, naftalina, acid sulfuric, clorura de aluminiu, toluen, amoniac, benzina de extracție, metacrilat de metil, și esterii acestuia, etc. Din proces rezultau foarte multe substanțe toxice, cancerigene, iritante: acid clorhidric, sulfura de sodiu, alcool metilic, etc.

Ș. E. a fost în perioada 28.09._01, tinichigiu Conducte-cazangerie, locul de muncă și activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Activitățile se desfășoară preponderent în cadrul instalațiilor tehnologice și în atelierul specializat. Prin specificul meseriei, activitățile se desfășurau în condiții grele de muncă, noxe, risc permanent de incendii/explozii datorita prezentei permanente a gazelor inflamabile din cadrul instalațiilor și a echipamentelor asupra cărora se intervine. În procesul de exploatare ai instalațiilor tehnologice și în securitatea lor, un rol important îl aveau etanșările la elementele de izolare termică și asigurarea etanșeității îmbinărilor demontabile la flanșe, armaturi, guri de vizitare, etc. Acestea utilizau mari cantități de materiale termoizolante (vată de sticla și vată minerală), iar etanșările au fost în cea mai mare parte azbest și clingherit, materiale declarate ca fiind cancerigene. Aceste materiale au fost scoase din utilizare, fiind înlocuite cu materiale mai puțin dăunătoare sănătății lucrătorilor. Înlocuirea garniturilor deteriorate din azbest se executa mecanic, prin polizare de cele mai multe ori, neexistând condiții pentru captarea noxelor. Confecționarea lor se executa manual, prin trasaj și decupare mecanica, astfel încât operatorii sunt supuși direct noxelor rezultate. Datorită temperaturilor ridicate din instalații și a sistemului vibrator continuu, pulberile minerale formate din amestec de praf, vata minerala și alte impurități erua în permanenta suspensie, fiind inhalate de operatori.

N. A. a fost în perioada 05.01._01, laborant laboratorul CTC, cu atribuții în prelevarea de probe din cadrul instalațiilor tehnologice și efectuarea de determinări a conformității produselor realizate. Locul de muncă și activitățile desfășurate au fost încadrate de societate în grupa II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Instalațiile în care reclamanta și-a desfășurat activitatea se caracterizau prin condiții grele de lucru: mediu poluat cu substanțe agresive și toxice: hidrogen sulfurat, bioxid de sulf, acid fosforic, gaze de fior, metale grele și radioactive, bioxid și monoxid de carbon, hidrocarburi aromatice, utilizarea de materiale agresive și dăunătoare organismului uman: acid sulfuric, acid azotic, soda calcinata, leșie de soda caustica, acid clorhidric, alte substanțe chimice. Condițiile de munca se caracterizau prin suprasolicitate fizica și nervoasa, condiții total neprielnice de microclimat, posturi de lucru în spatii închise, neventilate, lucrul în stare de stres, suprasolicitare fizica și nervoasa, iar factorii de risc constau în inhalare involuntara de aerosoli cu substanțe chimice, arsuri, electrocutări, căderi prin dezechilibrare, etc.

S. L. M. a fost în perioada 11.03._90, strungar At. Mecanic; în perioada 01.10._91, primitor predator produse Fracționare Gazolina; în perioada 01.04._93, distilator Fracționare Gazolină; în perioada 03.02._97, primitor predator produse Fracționare Gazolină; în perioada 01.02._01, distilator Fracționare Gazolina, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Scopul instalației era obținerea gazelor lichefiate pentru Petrochimie. în Depozitul de gaze lichefiate unde se depozitau toți compușii separați se utilizau odorizanți (mercaptani,compuși lichizi cu sulf). Gazele lichefiate fiind mai grele ca aerul se puteau acumula la nivelul solului, de unde puteau fi transportate de curenții de aer la distante mari și întâlnind surse de foc sau suprafețe fierbinți puteau provoca explozii. Temperaturile de lucru erau ridicate (400°C) și presiuni de 50 bari, existând pericolul permanent de intoxicare cu hidrogen sulfurat (H2S), producând permanent o stare de disconfort.

C. V. a fost în perioadele 03.05._91, 21.10._95 primitor predator produse Fracționare Gazolină, în perioada 01.06._01, distilator Fracționare Gazolina, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Scopul instalației era obținerea gazelor lichefiate pentru Petrochimie, în Depozitul de gaze lichefiate unde se depozitau toți compușii separați se utilizau odorizanți (mercaptani, compuși lichizi cu sulf). Gazele lichefiate fiind mai grele ca aerul se puteau acumula la nivelul solului, de unde puteau fi transportate de curenții de aer la distanțe mari, putând întâlni surse de foc sau suprafețe fierbinți care se puteau aprinde producând explozii. Temperaturile de lucru erau ridicate (400°C) și presiuni de 50 bari, existând pericolul permanent de intoxicare cu hidrogen sulfurat (H2S) și o stare de disconfort.

S. N. a fost în perioada 16.08._01, strungar At. Mecanic, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Pentru repararea utilajelor și a instalațiilor se executa demontarea lor din cadrul instalațiilor tehnologice, după care subansamble și piese de schimb erau transportate în cadrul atelierului specializat de reparații. Piesele uzate erau confecționate/recondiționate în atelierul specializat de prelucrări prin așchiere.

L. S. a fost în perioadele 17.07._74, 28.06._01 lăcătuș mecanic CFU, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa I și a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Pentru repararea utilajelor și a instalațiilor din cadrul CFU se executa lucrări instalațiilor de transport (linii ferate) și în cadrul Depoului de locomotive.

R. C. a fost în perioada 05.05._01, șofer Transporturi, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Departamentul Transporturi - Garaj din cadrul societății a fost conceput și organizat în vederea menținerii în stare de funcționare și intervenții curente asupra utilajelor de transport auto din societate și aprovizionarea cu materii prime și materiale necesare activităților curente. Procesul de muncă are drept scop transportul pieselor, materialelor și al persoanelor între diferite puncte de lucru și efectuarea de lucrări speciale: excavare, nivelare, trasare, tractare. Conducătorul auto avea sarcina verificarea stării tehnice a utilajului, verificarea funcționarii agregatelor din dotarea mașinii, încărcarea materialelor și asigurarea lor pe timpul transportului, intervenții specifice planificate și accidentale. Activitatea se desfășura în medii diverse, în condiții atmosferice dificile de temperatură, mașinile nefiind dotate cu instalații de climatizare. La funcționarea motoarelor termice în aer liber, cât și în atelierele de reparații apăreau gazele de eșapament cu efect nociv asupra organismului uman.

A. I. a fost în perioada 11.01._01, electrician întreținere și reparații. Personalul de deservire și mentenanță a instalațiilor electrice, în vederea realizării sarcinilor de serviciu impuse prin fișa postului, se deplasează în tot perimetrul instalațiilor tehnologice alimentate cu energie electrică din punctul de transformare, instalații tehnologice în care activitățile productive au fost diferențiat, în grupa I-a și a II-a de muncă. Activitățile s-au desfășurat la nivelul întregii societăți comerciale, cuprinzând instalațiile și Secțiile tehnologice 1 și secția tehnologica 2, încadrate în grupa I și a II-a de muncă conform HG nr. 559/1990.

M. M. a fost în perioada 02.07._01, sudor At.Mecanic. Prin specificul activităților din societate, mentenanță instalațiilor de rafinare se desfășoară preponderent în cadrul instalațiilor tehnologice, în condiții de exploatare sau la capacitate redusa. Reparațiile planificate sunt executate în cadrul atelierului Mecanic, în condiții grele de lucru datorita efortului fizic și al noxelor rezultate în urma proceselor de demontare/montare, curățire, sudura, lăcătușerie. Activitățile s-au desfășurat la nivelul întregii societăți comerciale, cuprinzând instalațiile și Secțiile tehnologice 1 și secția tehnologica 2, încadrate în grupa I și a II-a de muncă conform HG nr. 559/1990 și Ordinul 50/1990, Anexa 1.

A. E. a fost în perioada 07.10._01, strungar și trasator atelierul Mecanic, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Pentru repararea utilajelor și a instalațiilor se executa demontarea lor din cadrul instalațiilor tehnologice, după care subansamble și piese de schimb erau transportate în cadrul atelierului specializat de reparații. Piesele uzate erau confecționate/ recondiționate în atelierul specializat de prelucrări prin așchiere.

B. E. a fost în perioada 01.10._85, lăcătuș mecanic At.Mecanic, în perioada 01.03._91, primitor distribuitor materiale și scule Aprovizionare; în perioada 01.04._01, gestionar materiale Aprovizionare, locul de muncă și activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Pentru repararea utilajelor și a instalațiilor se executa demontarea lor din cadrul instalațiilor tehnologice, după care erau transportate în cadrul atelierului mecanic, compartiment specializat pentru intervenții mecanice. Prin specificul activităților din rafinării, majoritatea instalațiilor și a utilajelor sunt reparate pe locul de amplasare, subansamble specifice (motoare, pompe, elemente de transport și distribuție, etc.) sunt demontate și transportate în cadrul atelierului pentru intervenții complete.

M. C. a fost în perioada 25.11._90, sudor Cazangerie-Conducte în perioada 01.07._01, tehnician Aprovizionare; Prin specificul activităților din societate, mentenanță instalațiilor de rafinare se desfășoară preponderent în cadrul instalațiilor tehnologice, în condiții de exploatare sau la capacitate redusă. Reparațiile planificate sunt executate în cadrul atelierului Mecanic, în condiții grele de lucru datorita efortului fizic și al noxelor rezultate în urma proceselor de demontare/montare, curățire, sudură, lăcătușerie. Activitățile s-au desfășurat la nivelul întregii societăți comerciale, cuprinzând instalațiile și Secțiile tehnologice 1 și secția tehnologica 2, încadrate în grupa I și a II-a de muncă conform HG nr. 559/1990 și Ordinul 50/1990, Anexa 1.

D. M. a fost în perioada 01.04._70, muncitor CFU; în perioada 01.07._70, primitor predator produse Rafinație acidă are gr. I; în perioada 01.10._74, primitor predator produse DAS 1; în perioada 01.08._01, distilator Redistilare, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa I și a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Pentru repararea utilajelor și a instalațiilor din cadrul CFU se executa lucrări instalațiilor de transport (linii ferate) și în cadrul Depoului de locomotive.

I. I. a fost în perioada 07.03._91, fochist Dezasfaltare; în perioada 01.02._94, pompagiu Dezasfaltare; în perioada 01.02._01, pompagiu/rafinor Dezasfaltare, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa I și a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Instalația Dezasfaltare prezenta pericol permanent de explozie datorita prezentei rezervoarelor de propan utilizat pentru dezasfaltarea uleiului, propanul fiind mai greu decât aerul, se acumula pe sol și în locuri joase (cămine, canale, șanțuri) în cazul pierderilor urmare a neetanșeităților din instalație. În prezenta aerului se formau amestecuri explozive, având limita inferioara de explozie la 2% volume propan.

B. M. a fost în perioada 08.12._01, lăcătuș mecanic At.Mecani, locul de muncă și activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Pentru repararea utilajelor și a instalațiilor se executa demontarea lor din cadrul instalațiilor tehnologice, după care erau transportate în cadrul atelierului mecanic, compartiment specializat pentru intervenții mecanice. Prin specificul activităților din rafinării, majoritatea instalațiilor și a utilajelor erau reparate pe locul de amplasare, subansamble specifice (motoare, pompe, elemente de transport și distribuție, etc.) fiind demontate și transportate în cadrul atelierului pentru intervenții complete.

C. C. a fost în perioada 14.07._88, fochist Dezasfaltare; în perioada 12.02._91, pompagiu /rafinor Dezasfaltare; în perioada 01.12._01, electrician At. Electric, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa I și a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Instalația Dezasfaltare prezenta pericol permanent de explozie datorita prezentei rezervoarelor de propan utilizat pentru dezasfaltarea uleiului, propanul fiind mai greu decât aerul, se acumula pe sol și în locuri joase (cămine, canale, șanțuri) în cazul pierderilor urmare a neetanșeităților din instalație. În prezenta aerului se formau amestecuri explozive, având limita inferioară de explozie la 2% volume propan.

D. C. a fost în perioada 01.08._74, primitor predator produse Distilare ulei; în perioada 25.02._81, primitor predator produse Aditivare; în perioada 01.10._93, pompagiu AFU; în perioada 01.10._01, rafinor AF, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa I și a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Instalația Aditivare ulei (AFU) în procesul tehnologic utilizează substanțe chimice agresive, toxice sau iritante cum ar fi: pentasulfura de fosfor, hidroxid de sodiu, formol, naftalina, acid sulfuric, clorura de aluminiu, toluen, amoniac, benzina de extracție, metacrilat de metil, și esterii acestuia, etc. Din proces rezultau foarte multe substanțe toxice, cancerigene, iritante: acid clorhidric, sulfura de sodiu, alcool metilic, etc. Instalația Rafinație acidă și Ulei alb: Materiale utilizate și noxe specifice: acid sulfuric H2S04, (atât în concentrație normala 96% cât și concentrat (120%, nu este o greșeală), soda caustică, gaze rezultate din procesul de producție.

S. L. a fost în perioada 17.08._81, primitor predator produse Termo-Hidro; în perioada 01.01._99, lăcătuș mecanic At. Conducte-Cazangerie, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa I și a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Pentru repararea utilajelor și a instalațiilor se executa demontarea lor din cadrul instalațiilor tehnologice, după care erau transportate în cadrul atelierului mecanic, compartiment specializat pentru intervenții mecanice. Prin specificul activităților din rafinării, majoritatea instalațiilor și a utilajelor sunt reparate pe locul de amplasare, subansamble specifice (motoare, pompe, elemente de transport și distribuție, etc.) sunt demontate și transportate în cadrul atelierului pentru intervenții complete.

D. G. a fost în perioada 02.07._81, pompagiu AFU; în perioada 05.04._97, rafinor Hidrofinare; în perioada 01.11._01, maistru Hidrofinare, activitățile desfășurate fiind încadrate de societate în grupa I și a II-a de muncă în baza Procesului Verbal_ . Instalația Aditivare ulei (AFU) în procesul tehnologic utiliza substanțe chimice agresive, toxice sau iritante cum ar fi: pentasulfura de fosfor, hidroxid de sodiu, formol, naftalina, acid sulfuric, clorura de aluminiu, toluen, amoniac, benzina de extracție, metacrilat de metil, și esterii acestuia, etc. Din proces rezultau foarte multe substanțe toxice, cancerigene, iritante: acid clorhidric, sulfura de sodiu, alcool metilic, etc. Instalația Hidrofinare obținea uleiul și motorina în prezenta hidrogenului, procesul desfășurându-se la presiuni mari (60 bar), prezenta hidrogenului constituind un pericol permanent de explozie. Mediul de lucru era puternic contaminat de hidrogenul sulfurat, rezultat din reacția de hidrofinare. Instalația cuprindea și fabrica de hidrogen, în care procesele se desfășoară la presiuni și temperaturi mari (820°C);

Conform înscrierilor din fișa postului și din regulamentele proprii ale societății, personalul tehnic cu funcții de execuție, și-a desfășurat activitatea în cadrul secțiilor de producție, respectiv în toate instalațiile tehnologice pentru cunoașterea modului de funcționare și exploatare a acestora (secția 1 și secția 2).

Condiții de munca: domeniu larg de temperaturi și presiuni extreme; procese tehnologice cu risc de explozii și foc; stare permanenta se stres; zgomot și vibrații; lucru în schimburi.

Datorita condițiilor grele de muncă, a noxelor și a riscului de explozii/incendii, persoanele salariate au beneficiat de sporuri salariale, încadrare în grupe superioare de muncă, antidot, zile suplimentare de concediu de odihna.

Funcția de Fochist:

Riscuri care pot apare în timpul manevrelor de pornire ale cazanului: explozie sau incendiu datorate ventilării insuficiente; riscuri datorate întreruperii alimentării cu energie electrică; riscuri datorate întreruperii alimentării cu combustibil; riscuri datorate întreruperii alimentării cazanului.

Condiții de lucru: manipulare și lucrul cu produse toxice și periculoase: acid sulfuric, soda caustica, furfurol, extract aromatic, produce petroliere; mediu de vapori de produse petroliere, care constituie pericol de explozii și incendii; zgomot și vibrații produse de instalațiile de pompare; condiții de umiditate permanenta ridicata; stare permanenta se stres; pericol permanent de explozii și incendiu, locul de muncă fiind amplasat în instalațiile tehnologice, fiind mărginit în toate direcțiile de instalații și de rezervoare cu petrol, produse finite (benzina, motorina, etc.) și rezervoare cu produse necesare proceselor tehnologice (acid sulfuric, amoniac, azot, acid clorhidric, etc.).

Funcția de primitor predator.

Condiții de lucru: manipulare și lucrul cu produse toxice și periculoase: acid sulfuric, soda caustica, furfurol, extract aromatic, produce petrochimice; mediu de vapori de produse petroliere care constituie pericol de explozii și incendii; zgomot și vibrații produse de instalațiile de pompare și forjare agent; condiții de temperaturi extreme și sub influenta factorilor de mediu; stare permanenta se stres; pericol permanent de explozii și incendiu, locul de muncă fiind în instalațiile tehnologice, fiind mărginit în toate direcțiile de instalații și de rezervoare cu petrol, produse finite (benzina, motorina, etc.) și rezervoare cu produse necesare proceselor tehnologicețacid sulfuric, amoniac, azot, acid clorhidric, etc.).

Funcția de operatori (rafinori):

Condiții de lucru: manipulare și lucrul cu produse toxice și periculoase: acid sulfuric, soda caustica, furfurol, extract aromatic, produce petrochimice; mediu de vapori de produse petroliere care constituie pericol de explozii și incendii; zgomot și vibrații produse de instalațiile de pompare și forjare agent; condiții de temperaturi extreme și sub influenta factorilor de mediu; stare permanenta se stres; pericol permanent de explozii și incendiu, locul de muncă fiind în instalațiile tehnologice, fiind mărginit în toate direcțiile de instalații și de rezervoare cu petrol, produse finite(benzina, motorina, etc.) și rezervoare cu produse necesare proceselor tehnologice (acid sulfuric, amoniac, azot, acid clorhidric, etc.).

Condiții deosebite de muncă în care reclamanții și-au desfășurat activitatea: manipulare și lucrul cu produse toxice și periculoase: produse chimice petroliere, etc.; domeniu larg de temperaturi și presiuni extreme; procese tehnologice cu risc de explozii și foc; stare permanenta de stres; zgomot și vibrații.

Factori de risc: lovire, strivire la manevrarea materialelor; arsuri provocate la contactul cu părțile fierbinți ale instalațiilor; inhalare vapori de produse chimice și petrochimice: carburanți cu sulf și fără sulf, solvenți organici, amoniac, clor, hidrogen sulfurat, etc.; intoxicare cu substanțe cancerigene: benzen, etilbenzen, stiren, etc.; electrocutări; pericol de explozie datorita gazelor petroliere lichefiate.

Noxe: gaze toxice rezultate în urma proceselor tehnologice: S02, S03, amoniac, pulberi abrazive de natura metalica și minerală; vapori de benzină și produse petrochimice; aer puternic poluat: produse petroliere, metanol, hidrogen sulfurat, amoniac, benzen (cancerigen), etc.

Locurile de muncă au fost reglementate prin Decretul 400/1981 emis pentru societățile cu activitate continua, respectiv societăți care au instalații, utillaje și mașini cu grad ridicat de pericol în exploatare, salariații beneficiind pe toata durata de sporuri salariale pentru muncă grea și pericol.

Durata timpului de lucru în condiții deosebite 100% din timpul efectiv lucrat.

F. de riscurile generale existente în rafinării, fiecare reclamant a fost expus și riscurilor suplimentare activității specifice desfășurate efectiv la locul de muncă sau categoriei de instalații deservite. S-a lucrat în condițiile depunerii unui efort fizic mare: manipularea motoarelor, ventilelor, lucrul la înălțime pe schele improvizate, etc. Lucrările se executau preponderent în instalații aflate în funcționare sau parțial în funcționare, majoritatea materialelor utilizate în procesele de rafinare fiind periculoase și agresive asupra organismului uman.

Toate condițiile de muncă menționate anterior au condus la suprasolicitarea fizică și psihică a organismului, la apariția unor boli profesionale, activitatea zilnică desfășurată de către reclamanți în locurile de muncă menționate dovedind că aceștia îndeplinesc toate condițiile prevăzute de Ordinul 50/1990, anexa 1, poz. 59, 95, 124, HG 456/1990, poz.5 și HG 559/1990 poz. 3 și 5, pentru încadrarea în grupa I de muncă în proporție de 100% din programul de lucru pentru activitatea desfășurata în perioada până la 01.04.2001, cu excepția reclamanților S. D. D. pentru perioada 01.06._01, I. A., B. A. C., S. L. M. pentru perioada 11.03._90, S. N., R. C., A. E., B. E. pentru perioada 01.03._01 și M. C. pentru perioada 01.07._01, pentru care acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată, având în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză și înscrisurile existente la dosarul cauzei, încadrarea în grupele superioare de muncă realizându-se pentru sectoarele de producție, locurile de muncă și funcțiile reclamanților și pentru perioadele menționate, aceștia din urmă neregăsindu-se printre beneficiarii grupelor superioare de muncă.

Totodată, tribunalul a reținut și precizarea acțiunii făcută de reclamanți în sensul constatării dreptului beneficiului grupei superioare de muncă conform concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză.

Prin urmare, tribunalul, în raport de aceste considerente și de textele de lege mai sus arătate, a admis în parte acțiunea precizată și a constatat că reclamanții, cu excepția reclamanților S. D. D. pentru perioada 01.06._01, I. A., B. A. C., S. L. M. pentru perioada 11.03._90, S. N., R. C., A. E., B. E. pentru perioada 01.03._01 și M. C. pentru perioada 01.07._01, beneficiază de grupa I de muncă în proporție de 100% din programul de lucru în perioadele specificate, conform raportului de expertiză B. V., astfel: C. N. în perioada 01.09._01 grupa I de muncă, 100%; C. C. în perioada 11.11._01 grupa I de muncă, 100%; T. C. R. în perioada 03.02._01 grupa I de muncă, 100%; B. S. N. în perioadele 24.07._93 și 03.02._01 grupa I de muncă, 100%; J. I. în perioadele 22.09._81 și 04.04._01 grupa I de muncă, 100%; D. N. în perioadele 21.03._86 și 11.06._01 grupa I de muncă, 100%; G. D. I. în perioadele 21.04._90 și 09.10._01 grupa I de muncă, 100%; R. F. M. în perioadele 05.10._91 și 03.02._01 grupa I de muncă, 100%; M. M. în perioada 01.09._01 grupa I de muncă, 100%; U. N. F. în perioadele 18.05._90 și 07.10._01 grupa I de muncă, 100%; P. D. în perioada 03.05._01 grupa I de muncă, 100%; S. A. în perioada 29.05._01 grupa I de muncă, 100%; BARBUCEANU C. A. în perioada 05.02._01 grupa I de muncă, 100%; S. M. în perioada 27.08._01 grupa I de muncă, 100%; S. D. D. în perioada 30.03._00 grupa I de muncă, 100%; P. C. N. în perioada 29.05._01 grupa I de muncă, 100%; B. M. în perioada 02.11._01 grupa I de muncă, 100%; M. G. în perioadele 01.08._99 și 01.07._01 grupa I de muncă, 100%; D. E. în perioada 26.05._01 grupa I de muncă, 100%; S. I. în perioadele 10.09._93 și 01.02._97 grupa I de muncă, 100%; S. CONSTANTA în perioada 28.08._01 grupa I de muncă, 100%; S. M. în perioada 09.04._01 grupa I de muncă, 100%; E. L. în perioadele 16.02._96, 15.12._98 și 01.02._01 grupa I de muncă, 100%; I. M. în perioadele 18.03._97 și 01.10._01 grupa I de muncă, 100%; I. M. în perioadele 22.12._93 și 01.12._01 grupa I de muncă, 100%; I. M. în perioadele 16.02._92 și 26.10._01 grupa I de muncă, 100%; I. E. în perioada 01.06._01 grupa I de muncă, 100%; I. F. în perioadele 07.03._93 și 01.04._01 grupa I de muncă, 100%; N. C. L. în perioadele 21.02._90 și 01.10._01 grupa I de muncă, 100%; Ș. E. în perioada 28.09._01 grupa I de muncă, 100%; N. A. în perioada 05.01._01 grupa I de muncă, 100%; S. L. M. în perioadele 01.10._93 și 03.02._01 grupa I de muncă, 100%; C. V. în perioadele 03.05._91 și 21.10._01 grupa I de muncă, 100%; L. S. în perioadele 17.07._74 și 28.06._01 grupa I de muncă, 100%; A. I. în perioada 11.01._01 grupa I de muncă, 100%; M. M. în perioada 02.07._01 grupa I de muncă, 100%; B. E. în perioada 01.10._85 grupa I de muncă, 100%; M. C. în perioada 25.11._90 grupa I de muncă, 100%; D. M. în perioadele 01.04._70 și 01.10._01 grupa I de muncă, 100%; I. I. în perioadele 07.03._91 și 01.02._01 grupa I de muncă, 100%; B. M. în perioada 08.12._01 grupa I de muncă, 100%; C. C. în perioadele 14.07._88, 12.02._91 și 01.12._01 grupa I de muncă, 100%; D. C. în perioadele 01.08._74 și 25.02._01 grupa I de muncă, 100%; S. L. în perioadele 17.08._81 și 01.01._99 grupa I de muncă, 100%; D. G. în perioadele 02.07._81 și 05.04._01 grupa I de muncă, 100%.

Totodată, în temeiul disp. art. 34 alin.5 din Codul muncii, a obligat pârâta să elibereze reclamanților adeverințe din care să rezulte perioada, grupa de muncă și procentul în care aceștia și-au desfășurat activitatea.

În temeiul disp. art. 406 NCPC a luat act de renunțarea reclamantului D. A. la judecata cauzei.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta ., criticând-o pentru nelegalitate.

Apelanta a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a soluției apelate, în principal respingerea cererii privind recunoașterea grupei I de muncă, ca fiind prescris dreptul la acțiune, și în subsidiar modificarea în parte a sentinței apelate și pe fondul cauzei respingerea ca nefondată a cererii introductive de instanță, menținându-se în rest soluția fondului cu privire la reclamanții D. A., S. D. D., I. A., B. A. C., S. L. M., S. N., R. C., A. E., B. E., M. C., pentru perioadele menționate în raportul de expertiză.

Criticile formulate împotriva soluției instanței de fond vizează pronunțarea unei soluții netemeinice și nelegale, în speță fiind incidente disp. 480 alin. (2) N C.proc.civ.

A apreciat apelanta că instanța de fond nu a dat o interpretare unitară a dispozițiilor legale în materie, neținând cont și de disp.art.10 din Ordinul 50 din 1990 care prevăd în mod expres că în situația în care nu se cunoaște cât din timpul efectiv lucrat se încadrează în grupa I de muncă și cât în grupa II de muncă, salariaților li se va acorda grupa II de muncă.

A reiterat excepția peremptorie, dirimantă și absolută a prescripției dreptului la acțiune, în speță fiind incidente art. 283 alin. 2 Codul muncii, raportat la art. 7 alin. 1 din Decretul 167/1958, excepție pe care instanța de fond a respins-o în mod netemeinic și nelegal.

Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Decretul 167/1958, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.

Din carnetul de muncă al reclamanților rezultă care au fost perioadele în care aceștia au fost salariați ai pârâtei și pentru care se solicita recunoașterea grupei I de muncă. Prin urmare, de la data când au încetat raporturile juridice de muncă și li s-a completat carnetul de muncă începe sa curgă termenul de prescripție pentru acțiunea privind grupa de muncă în care se încadrează activitatea desfășurată la aceasta unitate.

Reclamanții au formulat cerere de chemare în judecată la data de 22.11.2013, după expirarea termenului prevăzut de art. 283 alin. 2 Codul muncii, (aplicabil la momentul formulării acțiunii) urmând ca instanța de apel să admită excepția invocată cu consecința respingerii cererii privind recunoașterea grupei I de muncă, ca fiind prescris dreptul la acțiune.

Cererea intimaților reclamanți, prin care aceștia solicită acordarea grupei a I de muncă pentru perioada invocată în petitul acțiunii introductive de instanță face parte din categoria cererilor în vederea soluționării unui conflict de muncă, ce pot fi formulate, potrivit art. 283 alin. 2 Codul muncii, în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.

În absența unei dispoziții speciale care să reglementeze data la care se naște dreptul la acțiune, cum este, de exemplu, cea prevăzuta de art.283 alin. 1 lit. a și b Codul muncii, care face trimitere la data încetării raporturilor juridice de muncă, data la care a luat cunoștința de completarea carnetului de muncă cu grupa II de muncă pentru perioadele respective, dreptul la acțiune se naște la data la care persoana interesată a cunoscut că dreptul subiectiv pretins, care este un drept patrimonial, a fost încălcat sau nerecunoscut.

Art. 15 alin. 2 din Ordinul nr. 50/1990 prevede că unitățile au obligația să analizeze și să precizeze, în termen de 30 zile de la data aprobării prezentului ordin, pe baza documentelor existente în unitate, situația încadrării personalului în grupele I și II de munca, începând cu 18.03.1969, dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă, în vederea pensionarii, făcându-se conform alin. 1, pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă.

Așadar, dovedirea perioadei de activitate desfășurată de intimata reclamantă în grupa I de muncă, în vederea pensionarii, se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă. Reclamanții nu contestă ca au cunoscut, la data încetării raporturilor de muncă cu recurenta pârâtă, înregistrările din carnetul de muncă în care se menționează grupa II de muncă.

Prin urmare, pentru stabilirea datei la care s-a născut dreptul la acțiune având ca obiect recunoașterea grupelor de munca potrivit Ordinului nr. 50/1990, relevanță are doar data la care reclamantul a cunoscut aceste înregistrări din carnetul de muncă, care și fac dovada, în vederea pensionarii, a perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă, respectiv data comunicării carnetului de muncă, succesiv încheierii raporturilor juridice de muncă, 01.04.2001 la toți reclamanții.

Reclamanții au fost salariați ai pârâtei în perioadele invocate în petitul cererii introductive de instanță, alții lucrând în continuare la societatea pârâtă.

Conform funcțiilor deținute, a fișei postului și atribuțiilor de serviciu ce le reveneau, reclamanții au fost încadrați în grupa a II a de muncă, nelucrând efectiv în instalațiile încadrate în grupa I de muncă.

Ordinul 50/1990 are 2 anexe, care stabilesc în mod expres locurile de muncă care se încadrează în grupa I și respectiv grupa II de muncă și se poate observa că din totalul celor 51 de locuri încadrate în muncă numai 8 locuri de muncă au fost încadrate în grupa I de muncă, corespunzând condițiilor de fond și de formă necesare acestei încadrări.

Niciun loc de muncă din cadrul pârâtei nu s-a încadrat în grupa I de muncă conform Ordinului 50/1991 ci în grupa a II-a, conform pct. 48 al Anexei II. Subsecvent adoptării Ordinului 50/1991 a fost adoptată HG 559/17.05.1998 care precizează în anexă locurile de muncă, activitățile profesionale și categoriile profesionale încadrabile în grupa I de muncă din Ministerul Industriei și Chimiei, la art.3 fiind încadrate rafinăriile, la pct.5-bitumul și la pct.7-epurare și reziduuri.

Ulterior datei de 01.04.2001 încadrarea în condiții deosebite de muncă s-a făcut în baza prevederilor HG 261/22.02.2001. Pârâta a obținut avizarea de la ITM Prahova, conform metodologiei prevăzute de norma juridică speciala abia numai după data de 01.08.2002 și numai pentru anumite categorii de salariați.

Din lista nominală depusă la dosarul cauzei odată cu întâmpinarea se poate lesne observa că încadrarea în condiții deosebite de muncă s-a făcut în conformitate cu disp. HG 261/22.01.2001 numai pentru salariații care lucrau efectiv în condiții grele de muncă, iar personalul de conducere (gen șefii de formație sau șeful de instalație) nu a fost încadrat în condiții grele de muncă, nebeneficiind de grupa I de muncă.

Apelanta pârâtă precizează că la pct. 5 din Ordinul nr. 50/1990 se prevede expres că existență condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinarea noxelor de către organele Ministerului Sănătății sau laboratoarele proprii de specialitate ale unităților. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și că toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal.

Condițiile potrivit cărora un loc de muncă se încadrează în grupa I sau a II-a de muncă sunt reglementate în actele normative mai sus menționate astfel că instanțele nu au competența de a schimba activitățile dintr-o grupa în alta respectiv din grupa a II-a de muncă în grupa I de muncă. Mai mult, față de actele normative în vigoare, instanțele judecătorești nu au competența de a efectua nominalizări ale salariaților, aceste nominalizări fiind făcute conform actelor normative în materie de către administrație și sindicat.

Mai mult, reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile Ordinului nr. 50/1990, abrogat prin Legea nr. 19/2000, și nici o instituție nu poate fi obligată să întocmească un act pe o prevedere legală care nu mai este în vigoare de 12 ani.

Ca practica judiciară a invocat decizia nr. 129 pronunțată în ședința publică din 17 februarie 2009 de Secția litigii de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel Iași.

Față de aceste considerente, apelanta . a solicitat admiterea apelului împotriva sentinței civile nr. 2611/14.11.2014, soluție pronunțată de Tribunalul Prahova în cauza ce a format obiectul dosarului civil nr._, schimbarea în tot a soluției apelate, în principal respingerea cererii privind recunoașterea grupei I de muncă, ca fiind prescris dreptul la acțiune, și în subsidiar modificarea în parte a sentinței apelate și pe fondul cauzei respingerea ca nefondată a cererii introductive de instanța, menținându-se în rest soluția fondului cu privire la reclamanții D. A., S. D. D., I. A., B. A. C., S. L. M., S. N., R. C., A. E., B. E., M. C., pentru perioadele menționate în raportul de expertiză.

Intimata C. A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel formulate, raportat la actele și lucrările dosarului, precum și textele legale incidente Curtea reține următoarele:

O primă precizare care se impune a fi făcută este aceea că apelanta prin apărător, cu ocazia acordării cuvântului în fond, a învederat că nu mai susține motivul de apel privind excepția prescripției dreptului la acțiune, situație în care instanța nu va mai proceda la analizarea acestuia.

Nemulțumirea apelantei exprimată prin calea de atac promovată vizează acordarea grupei I de muncă reclamanților pentru perioadele menționate în dispozitivul hotărârii pentru care li s-a admis acțiunea, motivat de faptul că, în opinia sa, nu erau îndeplinite condițiile legale în acest sens.

Potrivit art.3 din Ordinul nr.50/1990 beneficiază de încadrare în grupele I și II de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr.1 și 2.

Referitor la nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă, în art.6 din acest act normativ s-a stipulat că această operație se realizează de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, etc.)

Art.7 prevede că încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru.

Cert este că în ipoteza în care o asemenea nominalizare a persoanei care se încadrează în grupa I sau a II-a de muncă nu se realizează de conducerea unității, sau nominalizarea realizată este contestată, nimic nu împiedică partea interesată să se adreseze instanței pentru a se stabili, în raport de dispozițiile legale incidente, probele administrate și condițiile concrete ale cauzei, dacă activitatea desfășurată de acesta se încadrează într-o anumită grupă de muncă și respectiv în ce procent.

Ordinul nr. 50/1990 reglementează acordarea grupelor de muncă prin prisma criteriilor constând în activitatea desfășurată, condițiile de muncă, categoriile de personal care prestează activitatea și timpul de muncă.

Din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei rezultă că reclamanții cărora li s-a admis acțiunea și-au desfășurat activitatea în cadrul societății intimate în secțiile electrica, dezasfaltare, conducte –cazangerie, DAV3, fracționare gazolină, PSI, rampă ulei, mecano-energetic, laborator CTC, rafinație acidă, hidrofinare, cocsare, solventare, termo-hidro având funcțiile de operator, laborant, subinginer, rafinor, pompier sudor electric/gaze, pompagiu, fochist, tinichigiu, primitor distribuitor produse petroliere, electrician, lăcătuș mecanic, tinichigiu..

Expertul B. V. desemnat în cauză a învederat o . particularități ale instalațiilor unde au lucrat reclamanții. Astfel, instalația dezasfaltare prezenta pericol permanent de explozie datorita existenței rezervoarelor de propan utilizat pentru dezasfaltarea uleiului. Propanul fiind mai greu decât aerul, se acumula pe sol și în locuri joase (cămine, canale, șanțuri) în cazul pierderilor ca urmare a neetanșeităților din instalație, iar în prezenta aerului se formau amestecuri explozive, având limita inferioară de explozie la 2% volum propan.

Instalațiile DAV prelucra țiței cu conținut de sulf și cu pericol mare de degajare a amestecului de gaze și hidrogen sulfurat, un amestec foarte toxic pentru organismul uman, iar procesele tehnologice se desfășurau la peste 350°C existând pericol permanent de incendii și explozii prin fisurarea tuburilor la cele trei cuptoare.

În instalația de solventare se procesa uleiul provenit din instalația de distilare în vid cu furfurol, rezultând alături de uleiul rafinat și extractului aromatic, care erau toxice și cancerigene. În timpul reviziilor, intervențiilor accidentale și reparațiilor planificate, personalul intra în contact cu depunerile de cocs care au același efect, iar materia prima, furfurolul și produsele obținute, precum și soluțiile acestora în furfurol erau inflamabile prezentând pericol permanent de incendiu.

În instalația de hidrofinare se obținea uleiul și motorina în prezenta hidrogenului, procesul desfășurându-se la presiuni mari(60 bar), iar prezenta hidrogenului constituia un pericol permanent de explozie. Mediul de lucru era puternic contaminat de hidrogenul sulfurat, rezultat din reacția de hidrofinare, iar instalația cuprindea și fabrica de hidrogen, în care procesele se desfășurau la presiuni și temperaturi mari(S20°C).

În ceea ce privește instalația de fracționare gazolină s-a precizat că scopul acesteia era obținerea gazelor lichefiate pentru petrochimie. În depozitul de gaze lichefiate se depozitau toți compușii separați se utilizau odorizanți (mercaptani, compuși lichizi cu sulf), iar gazele lichefiate fiind mai grele ca aerul se puteau acumula la nivelul solului, de unde puteau fi transportate de curenții de aer la distante mari și puteau întâlni surse de foc sau suprafețe fierbinți care se puteau aprinde producând explozii. Temperaturile de lucru erau ridicate (400°C) și presiunea de 50 bari, existând pericolul permanent de intoxicare cu hidrogen.

În instalația de cocsare se vehiculau volume mari de gaze petroliere care erau explozive și toxice. Din procesele tehnologice rezultau mari cantități de hidrogen sulfurat și datorită neetanșeităților și unor intervenții accidentale care puteau apărea, se degajau cantități mari de gaze cu pericol de explozie de la sursele de foc sau alte surse calde din instalație. Compușii cu sulf din gazele vehiculate conduceau la formarea de sufluri pirofosforice, care în contact cu aerul puteau provoca incendii.

Instalația de aditivare ulei (AFU) în procesul tehnologic utiliza substanțe chimice agresive, toxice sau iritante cum ar fi: pentasulfura de fosfor, hidroxid de sodiu, formol, naftalina, acid sulfuric, clorura de aluminiu, toluen, amoniac, benzina de extracție, metacrilat de metil, și esterii acestuia. Din proces rezultau foarte multe substanțe toxice, cancerigene, iritante: acid clorhidric, sulfura de sodiu, alcool metilic.

Referitor la personalul de deservire și mentenanță al instalațiilor electrice s-a susținut de expert că acesta, în vederea realizării sarcinilor de serviciu impuse prin fișa postului, se deplasa în tot perimetrul instalațiilor tehnologice alimentate cu energie electrica din punctul de transformare, instalații tehnologice în care activitățile productive au fost diferențiat, în grupa l-a și a II-a de munca. Activitățile s-au desfășurat la nivelul întregii societății comerciale, cuprinzând instalațiile și Secțiile tehnologice 1 și secția tehnologica 2, încadrate în grupa I de muncă conform HG nr. 559/1990.

Cert este că datorita condițiilor grele de muncă, a noxelor și a riscului de explozii/incendii, persoanele salariate au beneficiat de sporuri salariale, încadrare în grupe superioare de muncă, antidot, zile suplimentare de concediu de odihna.

S-a menționat totodată de către expert că pentru funcția de fochist puteau apare în timpul manevrelor de pornire ale cazanului riscuri de: explozie sau incendiu datorate ventilării insuficiente, întreruperii alimentării cu energie electrică, cu combustibil sau datorate întreruperii alimentării cazanului. Condițiile de lucru constau în manipulare și lucrul cu produse toxice și periculoase: acid sulfuric, soda caustica, furfurol, extract aromatic, produce petroliere; mediu de vapori de produse petroliere, care constituia pericol de explozii și incendii; zgomot și vibrații produse de instalațiile de pompare; condiții de umiditate permanenta ridicata; stare permanenta se stres; pericol permanent de explozii și incendiu. Locul de muncă era amplasat în instalații tehnologice și mărginit în toate direcțiile de instalații, rezervoare cu petrol, produse finite (benzina, motorina) și rezervoare cu produse necesare proceselor tehnologice (acid sulfuric, amoniac, azot, acid clorhidric).

Atât în ceea ce privește funcția de primitor predător produse petroliere, cât și aceea de rafinor/operator s-au expus ca și condiții de lucru: manipularea și lucrul cu produse toxice și periculoase: acid sulfuric, soda caustica, furfurol, extract aromatic, produce petrochimice; mediu de vapori de produse petroliere care constituie pericol de explozii și incendii; zgomot și vibrații produse de instalațiile de pompare și forjare agent; condiții de temperaturi extreme și sub influenta factorilor de mediu; stare permanenta se stres; pericol permanent de explozii și incendiu. Locul de muncă era în instalațiile tehnologice, fiind mărginit în toate direcțiile de instalații, de rezervoare cu petrol, produse finite (benzina, motorina) și rezervoare cu produse necesare proceselor tehnologice (acid sulfuric, amoniac, azot, acid clorhidric

Activitatea de șofer pompier PSI s-a desfășurat în toate instalațiile de producție în caz de intervenții și în situațiile când se lucra cu „foc deschis", respectiv lucrări de reparații/intervenții la instalațiile tehnologice aflate în funcțiune sau cu ocazia reparațiilor. Punctele de intervenții în caz de incendii, erau amplasate cât mai aproape de instalațiile tehnologice și de rezervoarele de stocare materii prime și produse finite. Lucrătorii desfășurau activități grele, majoritatea lucrărilor de reparații hidranți, înlocuiri de conducte se executau manual, în condiții dificile de microclimat, fiind expuși permanent la noxe formate din produse petroliere și substanțe chimice. Locurile de muncă și activitățile desfășurate erau similare celor desfășurate de pompierii militari care sunt încadrate în grupa I de muncă.

În ceea ce privește activitatea de laborant s-a precizat de către expert că acesta avea atribuții de prelevare a probelor din cadrul instalațiilor tehnologice și efectuare de determinări ale conformității produselor rezultate, el desfășurându-și activitatea într-un mediu poluat cu substanțe agresive și toxice: hidrogen sulfurat, bioxid de sulf, acid fosforic, gaze de fior, metale grele și radioactive, bioxid și monoxid de carbon, hidrocarburi aromatice și utilizând materiale agresive și dăunătoare organismului uman: acid sulfuric, acid azotic, soda calcinata, leșie de soda caustica, acid clorhidric, alte substanțe chimice. Condițiile grele de muncă ale laborantului se refereau la suprasolicitarea fizică și nervoasă, condiții total neprielnice de microclimat, posturi de lucru în spații închise, neventilate, lucrul în stare de stres, iar factorii de risc constau în inhalare involuntară de aerosoli cu substanțe chimice, arsuri, electrocutări, căderi prin dezechilibrare.

Pentru repararea utilajelor și a instalațiilor lăcătușul mecanic executa demontarea lor din cadrul instalațiilor tehnologice, după care erau transportate în cadrul atelierului specializat. Prin specificul activităților din rafinării, majoritatea instalațiilor și a utilajelor, în perioadele planificate pentru revizii și reparații, erau reparate pe locul de amplasare, subansamblele (motoare, pompe, elemente de transport și distribuție) specifice fiind demontate și transportate în cadrul atelierului pentru reparații complete.

Referitor la cei care și-au desfășurat activitatea în secția cazangerie conducte s-a reținut de către expert existența condițiilor grele de muncă, a noxelor, riscul permanent de incendii/explozii datorita prezentei permanente a gazelor inflamabile din cadrul instalațiilor și a echipamentelor asupra cărora se intervenea. S-a menționat că etanșările la elementele de izolare termică și asigurarea etanșeității îmbinărilor demontabile la flanșe, armaturi, guri de vizitare utilizau mari cantități de materiale termoizolante (vată de sticla și vată minerală), iar etanșările au fost în cea mai mare parte azbest și clingherit, materiale declarate ca fiind cancerigene. Aceste materiale au fost scoase din utilizare, fiind înlocuite cu materiale mai puțin dăunătoare sănătății lucrătorilor. Înlocuirea garniturilor deteriorate din azbest se executa mecanic, prin polizare de cele mai multe ori, neexistând condiții pentru captarea noxelor. Confecționarea lor se executa manual, prin trasaj și decupare mecanica, astfel încât operatorii erau supuși direct noxelor rezultate. Datorită temperaturilor ridicate din instalații și a sistemului vibrator continuu, pulberile minerale formate din amestec de praf, vata minerala și alte impurități erau în permanenta suspensie, fiind inhalate de operatori.

Factorii de risc menționați de expert vizau lovirea, strivirea la manevrarea materialelor; arsuri provocate la contactul cu părțile fierbinți ale instalațiilor; inhalarea vaporilor de produse chimice și petrochimice: carburanți cu sulf și fără sulf, solvenți organici, amoniac, clor, hidrogen sulfurat, etc.; intoxicarea cu substanțe cancerigene: benzen, etilbenzen, stiren, etc.; electrocutări; pericol de explozie datorita gazelor petroliere lichefiate, noxele constând în gaze toxice rezultate în urma proceselor tehnologice: S02, S03, amoniac, pulberi abrazive de natura metalica și minerală; vapori de benzină și produse petrochimice; aer puternic poluat: produse petroliere, metanol, hidrogen sulfurat, amoniac, benzen (cancerigen), etc.

Expertul a precizat că locurile de muncă au fost reglementate prin Decretul 400/1981 emis pentru societățile cu activitate continua, respectiv societăți care au instalații, utilaje și mașini cu grad ridicat de pericol în exploatare, salariații beneficiind pe toata durata de sporuri salariale pentru muncă grea și pericol. Durata timpului de lucru în aceste condiții a fost de 100% din timpul efectiv lucrat, față de riscurile generale existente în rafinării, fiecare reclamant fiind expus și riscurilor suplimentare activității specifice desfășurate efectiv la locul de muncă sau categoriei de instalații deservite.

S-a arătat că s-a lucrat în condițiile depunerii unui efort fizic mare: manipularea motoarelor, ventilelor, lucrul la înălțime pe schele improvizate, lucrările se executau preponderent în instalații aflate în funcționare sau parțial în funcționare, majoritatea materialelor utilizate în procesele de rafinare fiind periculoase și agresive asupra organismului uman.

În raport de condițiile de muncă menționate anterior, care au condus la suprasolicitarea fizică și psihică a organismului, la apariția unor boli profesionale, expertul a concluzionat că activitatea zilnică desfășurată de către reclamanți în locurile de muncă menționate dovedesc că aceștia îndeplinesc toate condițiile prevăzute de Ordinul 50/1990, anexa 1, poz. 59, 95, 124, HG 456/1990, poz.5 și HG 559/1990 poz. 3 și 5, pentru încadrarea în grupa I de muncă în proporție de 100% din programul de lucru pentru activitatea desfășurata în perioada până la 01.04.2001, cu excepția reclamanților S. D. D. pentru perioada 01.06._01, I. A., B. A. C., S. L. M. pentru perioada 11.03._90, S. N., R. C., A. E., B. E. pentru perioada 01.03._01 și M. C. pentru perioada 01.07._01, pentru care acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată

Prin urmare, în baza temeiurilor de drept aplicabile speței, bazându-se pe propria convingere rezultată din analizarea situației de fapt raportată la documentele puse la dispoziție de părți, expertul a concluzionat, astfel cum s-a expus anterior, că reclamanții sunt îndreptățiți a li se recunoaște grupa I de muncă, în procent de 100% pentru perioadele expres menționate de acesta. Având în vedere aceste considerente și ținând cont de dispozițiile legale aplicabile și de specificul activității pârâtei, Curtea apreciază că nu sunt întemeiate criticile apelantei și în mod legal instanța de fond a dat eficiență, raportului de expertiză efectuat în cauză de B. V..

În literatura de specialitate s-a menționat că Ordinul nr. 50/1990 nu are caracter limitativ, deoarece încadrarea în grupe superioare de muncă se face pe baza existenței condițiilor de muncă deosebite și a uzurii capacității de muncă a acelor persoane ce au lucrat în astfel de condiții. Anexele 1 și 2 ale acestuia, constituie o enumerare a unor activități ce cuprind în fapt mai multe meserii și, în acest sens, a dispus și Înalta Curte de Casație și Justiție care, prin decizia nr. 258/20.09.2004 a stabilit ca acestui act normativ, nu i se poate restrânge aplicarea, numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițiala a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.

O atare interpretare se impune cu atât mai mult, cu cât forma dobândită de ordinul respectiv, prin completările și modificările ulterioare, a fost menita sa elimine inconsecventele și inechitățile existente, iar a accepta restrângerea sferei de aplicare a ordinului și a crea categorii distincte de beneficiari, în raport cu situația pe care aceștia o aveau atunci când i s-au adus modificări sau completări, ar însemna sa se creeze discriminări tocmai acolo unde s-a urmărit tratarea egala și nediferențiată a tuturor celor care au activat în condiții similare de munca, indiferent de perioada în care au lucrat.

Chiar dacă Ordinul nr. 50/1990 care reglementa încadrarea în fostele grupe de muncă I și a II-a a fost abrogat la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 (art. 198 din lege), respectiv după data de 01.04.2001, nimic nu împiedică reclamanții să promoveze acțiuni pentru a li se recunoaște încadrarea, pe un anumit interval de timp (anterior datei de 1.04.2001) într-o anumită grupă de muncă, în ipoteza în care apreciază că nominalizarea realizată de societatea angajatoare nu respectă dispozițiile legale, urmând ca instanța să se pronunțe asupra raportului juridic dedus judecății în conformitate cu actele normative incidente și în raport de probele administrate..

În atare situație, în raport de argumentele expuse anterior, ținând cont de prevederile Ordinului nr.50/1990, instanța apreciază că în mod corect a fost admisă acțiunea reclamanților cu privire la acordarea grupei I de muncă, iar criticile formulate de pârâtă prin calea de atac promovată sub acest aspect, apar ca nefondate și urmează a fi respinse.

Pe cale de consecință, în raport de considerentele expuse anterior, Curtea, în baza art. 480 din Noul Cod de procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul declarat și va menține ca legală sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul formulat de pârâta S.C. R. A. R. S.A. cu sediul ales pentru comunicarea actelor în Ploiești, . jud. Prahova, prin lichidator judiciar VIA INSOLV SRL cu sediul în Ploiești, .,., județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 2571 pronunțată la 11 noiembrie 2014 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții C. N., C. C., T. C. R., B. S. N. CNP, J. I., D. N., G. D. I., R. F. M., M. M., U. N. F., P. D., S. A., BARBUCEANU C. A., S. M., S. D. D., P. C. N., B. M., M. G., D. E., S. I., S. C., S. M., E. L., I. M., I. M., I. M., I. E., I. F., N. C. L., Ș. E., N. A., S. L. M., C. V., L. S., A. I., M. M., B. E., M. C., D. M., I. I., B. M., C. C., D. C., S. L., D. G., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Cabinetului Individual de Avocat O. M. M., cu sediul în Ploiești ., ., ., jud. Prahova, toți prin reprezentant convențional avocat O. M. M. și reclamanții A. E., domiciliată în comuna Lipănești, ., județul Prahova, B. A. C., cu domiciliul în Ploiești, ., ., ., D. A., domiciliat în ., nr. 84, județul Prahova, I. A., domiciliat în Ploiești, ., ., ., județul Prahova, R. C., domiciliat în comuna Șirna, ., județul Prahova și S. N., domiciliat în Ploiești, ., ., ..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 18 martie 2015.

Președinte, Judecător,

P. M. G. V. G.

Grefier,

G. C.

Red.VG

Tehnored.GC

10 ex./31.03.2015

d.f. nr._ Tribunal Prahova

j.f. A. G. H.

operator de date cu caracter personal,

nr. notificare 3120

← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 394/2015....		Acţiune în răspundere patrimonială. Hotărâre din... →

Acţiune în constatare. Decizia nr. 400/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Decizia nr. 400/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI