Asigurări sociale. Decizia nr. 1295/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1295/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 4268/120/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 1295
Ședința publică din data de 24 septembrie 2015
Președinte - M. G.
Judecător - C. P.
Grefier - A. M. B.
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de pârâta C. Județeană de Pensii Dâmbovița, cu sediul în municipiul Târgoviște, ..1A, județ Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 158 din data de 3 februarie 2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-reclamantă M. Doinița Aristița, domiciliată în Moreni, ., ..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimata-reclamantă M. Doinița Aristița, reprezentată de avocat D. Marilis C. din cadrul Baroului Dâmbovița, astfel cum rezultă din împuternicirea avocațială . nr._/2015, lipsind apelanta-pârâtă C. Județeană de Pensii Dâmbovița.
Procedura legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 192/2006, informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului dintre ele.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că apelul este la primul termen de judecată și este motivat, iar prin Serviciul registratură s-a depus întâmpinare, înregistrată sub nr._/11.05.2015, din partea intimatului-reclamant.
Avocat D. Marilis C., pentru intimata-reclamantă, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, față de actele și lucrările de la dosar, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorului intimatei-reclamante în combaterea motivelor de apel.
Avocat D. Marilis C., având cuvântul pentru intimata-reclamantă M. Doinița Aristița, solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică, în sensul admiterii excepției prescripției dreptului de a mai solicita executarea silită, iar pe cale de consecință, obligarea pârâtei la restituirea tuturor sumelor reținute din pensie începând cu data de 27.02.2014 la zi, cu dobânda legală până la data achitării integrale a acestora. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița la data de 24.09.2014, sub nr._, M. Doinița Aristița, în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Dâmbovița, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată a-i restitui sumele reținute din pensie din data de 27.02.2014, cu dobânda legală până la achitarea integrală a sumelor, constatarea stingerii creanței din decizia nr._ din 10.05.2007 și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Motivând cererea, reclamanta a arătat că, prin Decizia nr._/29.04.2014, a fost pensionată anticipat parțial, iar prima pensie a primit-o în luna iunie 2014, lună în care i-a fost oprită suma de 135 lei, iar din iulie 2014 până în prezent i se opresc câte 200 lei / lună.
A precizat că, în anul 2007, a primit din partea pârâtei decizia nr._/10.05.2007, prin care i s-a solicitat să restituie suma de 9969 lei cu titlul de pensie încasată necuvenit, pe care nu a contestat-o .
În urma unei cereri adresată casei de pensii, i s-a răspuns că s-a făcut o compensare din oficiu cu debitul din decizia_/10.05.2007, iar pe viitor vor reține câte 200 lei până la achitarea integrală a sumei de 9699 lei.
Reclamanta a invocat excepția prescripției dreptului la executarea silită motivat de faptul că au trecut mai mult de 7 ani de la data emiterii acesteia și să se constate stinsă creanța stabilită prin decizia de recuperare.
În drept au fost invocate disp. art.153 din Codul muncii, Codul civil.
S-au anexat cererii, scutită de plata taxei judiciare de timbru, înscrisurile despre care s-a făcut vorbire prin acțiune.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune la care a renunțat la termenul de judecată din 3.02.2015, iar cu privire la excepția prescripției dreptului de a executa debitul constituit în sarcina reclamantului, excepție invocată de acesta, a solicitat a se respinge motivat de faptul că prescripția a fost întreruptă potrivit art. 2537 pct.3 din Codul civil, întreruperea operând până la comunicarea ordonanței de clasare sau de suspendare a urmăririi penale ori până la pronunțarea hotărârii definitive a instanței penale, întrucât împotriva reclamantei s-a formulat plângere penală în dosarul 57/P/2007 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 2537 și următoarele Cod civil, dispozițiile Codului de procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 158 din 03.02.2015, Tribunalul Dâmbovița a luat act de renunțarea pârâtei C. Județeană de Pensii Dâmbovița la invocarea excepției prescripției dreptului la acțiune.
A admis excepția prescripției dreptului de a solicita executarea silită invocată de reclamantă.
A admis acțiunea formulată de M. Doinița Aristița și a obligat pârâta la restituirea sumelor reținute din pensie, începând cu data de 27.02.2014 la zi, cu dobânda legală până la data achitării integrale a acestora.
Totodată, a constatat stinsă creanța stabilită prin decizia nr._/10.05.2007.
A obligat pârâta la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, având în vedere că pârâta a renunțat la invocarea excepției prescripției dreptului la acțiune, tribunalul a luat act de această renunțare.
În ce privește excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită invocată de reclamantă, tribunalul a constatat că această excepție este întemeiată.
Astfel, decizia nr._/10.05.2007 prin care s-a dispus de către pârâtă încetarea pensiei de invaliditate începând cu data de 1.10.2002 și de restituire a sumei încasată cu titlul de pensie pe perioada 01.06.2004 – 01.06.2007, în cuantum de 9969 lei, constituie titlu executoriu conform prevederilor art. 187 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare și trebuia pusă în executare în termen de trei ani de la data emiterii conform art. 405 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă 1865, care stabilesc următoarele: „Dreptul de a cere executarea silita se prescrie în termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel. în cazul titlurilor emise în materia acțiunilor reale imobiliare, termenul de prescripție este de 10 ani. (2) Termenul de prescripție începe sa curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silita”.
S-a susținut de către pârâtă că a operat întreruperea cursului prescripției întrucât s-a formulat o plângere penală împotriva pensionarului, însă, prin adresa nr. 57/P/2007 din 26.11.2014, s-a comunicat de către Ministerul Public faptul că reclamanta nu are calitatea de suspect la acest moment procesual.
Față de cele ce preced, tribunalul a admis excepția prescripției dreptului de a solicita executarea silită, a admis acțiunea și a obligat pârâta la restituirea sumelor reținute din pensie începând cu data de 27.02.2014 la zi, cu dobânda legală până la data achitării integrale a acestora, a constatat stinsă creanța stabilită prin decizia nr._/10.05.2007.
În baza art. 453 Cod procedură civilă, a obligat pârâta la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel pârâta, considerând-o nelegala și netemeinică, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței pronunțate de către Tribunalul Dâmbovița și, pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca fiind nefondata.
Consideră apelanta că, în mod eronat, instanța a pronunțat aceasta sentința, deoarece, la data de 03.05.2007, în baza controlului efectuat în cadrul instituției de către Direcția audit Intern și Control din cadrul Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, s-a emis de către CEMRCM Moreni, decizia nr. 659 din data de 03.05.2007, prin care s-au anulat deciziile asupra capacității de munca a intimatului; aceasta putea fi contestata de către intimat în termen de 30 de zile de la comunicare, în condițiile art. 56 și urm. din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare. Ulterior, la data de 10.05.2007, în temeiul prevederilor art. 91 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare și avându-se în vedere decizia mai sus menționata, s-a emis decizia de încetare a pensiei de invaliditate începând cu data de 01.10.2002.
Deciziile mai sus menționate nu au fost contestate de către intimatul reclamant, deși acesta avea cunoștința de acestea.
In aceste condiții, în baza unui titlu executoriu necontestat de către reclamantul intimat, având în vedere ca acesta a intrat din nou în drepturi de pensie, în luna iulie 2014, instituția pârâtă a procedat la recuperarea debitului, în condiții legale, prin reținerea lunara a 1/3 din cuantumul pensiei intimatului reclamat.
In mod eronat instanța de fond a considerat ca emiterea titlului executoriu s-a făcut cu depășirea termenului de prescripție prevăzut de lege, deoarece instituția a susținut, cu documentele depuse, ca s-a formulat plângere penala împotriva pensionarilor care au obținut pensii de invaliditate pe baza unor documente medicale neconforme, plângere penala care face obiectul dosarului de cercetare penala nr. 57/P/2007 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Naționala Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești.
C. Județeană de Pensii, respectând dispozițiile legale în vigoare (prevederile art. 221 alin. 4 vechiul Cod de procedura penala), a formulat plângere penala, prezentând situațiile explicative și evidențiind întreg prejudiciul cauzat bugetului de asigurări sociale de stat.
Potrivit art. 2537 alin. 3 din Codul civil, prescripția extinctiva se întrerupe prin constituirea ca parte civila pe parcursul urmăririi penale sau în fata instanței de judecata pana la începerea cercetării judecătorești; în cazul în care despăgubirile se acorda, potrivit legii, în oficiu, începerea urmăririi penale întrerupe cursul prescripției, chiar daca nu a avut loc constituirea ca parte civila.
Astfel, prescripția a fost întrerupta, potrivit art. 2537 pct. 3 Codul civil, întreruperea operând până la comunicarea ordonanței de clasare, a ordonanței de suspendare a urmăririi penale ori a hotărârii de suspendare a judecații sau pana la momentul pronunțării hotărârii definitive a instanței penale.
Față de cele arătate mai sus, consideră apelanta că nu se poate constata prescripția dreptului de a executa debitul constituit în seama reclamantului și înregistrat la CJP Dâmbovița, prescripția fiind întrerupta.
Pentru aceste considerente, în baza art. 480 Cod procedură civilă, se solicită admiterea apelului, anularea sentinței nr. 157/03.02.2015 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._ și pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca nefondata.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei constată că motivele de apel nu sunt fondate, pentru următoarele considerente:
A susținut apelanta că a operat întreruperea cursului prescripției întrucât s-a formulat o plângere penală împotriva pensionarului, întreruperea operând până la comunicarea ordonanței de clasare, a ordonanței de suspendare a urmăririi penale ori a hotărârii de suspendare a judecații sau pana la momentul pronunțării hotărârii definitive a instanței penale, însă, prin adresa nr. 57/P/2007 din 26.11.2014, s-a comunicat de către Ministerul Public faptul că reclamanta nu are calitatea de suspect la acest moment procesual, astfel încât Curtea nu poate da interpretare la o plângere abuzivă.
Față de cele ce preced, Curtea constată că, în mod corect, tribunalul a admis excepția prescripției dreptului de a solicita executarea silită, a admis acțiunea și a obligat pârâta la restituirea sumelor reținute din pensie începând cu data de 27.02.2014 la zi, cu dobânda legală până la data achitării integrale a acestora, a constatat stinsă creanța stabilită prin decizia nr._/10.05.2007.
Pentru aceste considerente, văzând și disp. art. 480 Cod pr. civilă, Curtea va constat sentința apelată ca fiind legală și temeinică și va respinge ca nefondat apelul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta C. Județeană de Pensii Dâmbovița cu sediul în municipiul Târgoviște, ..1A, județ Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 158 din data de 3 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-reclamantă M. Doinița Aristița domiciliată în Moreni, ., ., județ Dâmbovița.
Obligă apelanta la 700 lei cheltuieli judecată către intimat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 septembrie 2015.
Președinte, Judecător,
M. G. C. P.
Grefier,
A. M. B.
Red. CP
tehnored.BA
4 ex./01.10.2015
dosar fond nr._ Tribunal Dâmbovița
jud.fond N. C.
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 532/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1439/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
