Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1027/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Decizia nr. 1027/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 6432/120/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA NR.1027

Ședința publică din data de 18 iunie 2015

Președinte - C. P.

Judecător - V. D.

Grefier - A. M. B.

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de pârâtul S. Județean de Urgență Târgoviște, cu sediul în municipiul Târgoviște, ..48, județ Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.210 din 11 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți Î. S., V. N., V. T., S. N., V. C., C. S. M., O. M. D., toți cu domiciliul ales la Cabinet avocatură P. N. din municipiul Târgoviște, ., scara C, . Dâmbovița.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Apel scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 192/2006 informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului dintre ele.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că apelul este motivat, iar prin Serviciul registratură s-a depus întâmpinare, din partea intimaților-reclamanți, înregistrată sub nr._ din 05.05.2015.

Curtea, față de actele și lucrările de la dosar, consideră cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

După strigarea dosarului și rămânerea în pronunțare, s-a prezentat avocat A. R. F. din cadrul Baroului Dâmbovița pentru intimații-reclamanți, și a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la instanță sub nr._ /26.11.2013 reclamantele V. N., Î. S., C. S. M., V. T., S. N., V. C., O. M. D., în contradictoriu cu pârâtul S. Județean de Urgență Târgoviște, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la restituirea diferențelor de salariu neacordate începând cu luna aprilie 2011 la zi, de când au început activitatea, potrivit legii 284/2010 și raportat și la celelalte salarii acordate la nivelul instituției și obligarea pârâtei la plata sporurilor de care beneficiază personalul încadrat pe funcții similare.

În motivarea în fapt a cererii, reclamantele au arătat că au fost angajate în cadrul Spitalului Orășenesc T., iar în luna aprilie 2011 au fost transferate la S. Județean de Urgență Târgoviște, ocupând posturi similare.

Au precizat reclamantele că întrucât condițiile de muncă și întinderea atribuțiunilor de serviciu sunt diferite de cele în care își desfășurau activitatea, noua instituție care le-a preluat beneficiază în privința salarizării și de o încadrare superioară celorlalte unități din Dâmbovița.

Reclamantele au mai menționat că având în vedere că în cadrul instituției există personal ce nu a fost preluat din alte unități spitalicești, personal ce beneficiază de un salariu de baza superior și de sporuri suplimentare, deși sunt încadrați pe funcții similare, apreciază că suntem în prezenta unei discriminări și că au încercat remedierea acestei situații, adresând solicitări conducerii instituției, iar anterior promovării prezentei acțiuni au invitat parata la ședința de informare privind avantajele medierii.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 5, art. 39 alin. 1 lit a si d, art 160 si urm. din Codul muncii și pe dispozițiile legii 284/2010 privind salarizarea unitară.

Au anexat cererii de chemare în judecată copii ale actelor adiționale la CIM încheiate de reclamante cu parata, copii C.I., copii ale statelor de plata si proces verbal de informare privind avantajele medierii.

Pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția prematurității introducerii cererii, față de prevederile art.60 ind.1 alin.1 lit. e din legea privind medierea, a solicitat decăderea din dreptul de a mai propune proba cu expertiza, întrucât nu au fost arătate obiectivele acesteia, iar pe fondul cauzei a arătat că personalului de către S. Județean de Urgență Târgoviște s-a realizat pe bază de contract individual de muncă cu menținerea drepturilor salariale avute și având în vedere prevederile art.16, alin (1) din Codul Muncii - „Contractul individual de munca se încheie în baza consimțământului părților ...„ si faptul că aceste contracte au fost semnate de către angajați fără obiecțiuni, e clar că aceasta a fost voința părților la momentul redistribuirii.

Astfel, a arătat pârâta, preluarea s-a făcut în luna aprilie 2011, dată la care personalul beneficia de drepturile stabilite în baza prevederilor Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, iar începând cu 01.01.2012 se aplică Legea nr.283/2011 pentru aprobarea OUG nr.80/2010 pentru completarea art. 11 din OUG nr.37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar și OUG nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale începând cu data de 01.06.2012.

La art. II - art.l, a precizat pârâta, se specifică: „In anul 2012 cuantumul brut al salariilor de bază/ soldelor funcției de bază/ salariilor funcției de bază/ indemnizațiilor de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acorda personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011”.

Pârâta a mai arătat că având în vedere prevederile Legii - cadru nr. 284/2010, Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Legea nr.283/2011 pentru aprobarea OUG nr.80/2010 pentru completarea art.11 din OUG nr.37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar si OUG nr.19/2012 privind aprobarea unor masuri pentru recuperarea reducerilor salariale începând cu data de 01.06.2012, nu există temei legal de majorare a salariului de baza, iar reclamanții nu pot beneficia, în mod legal, de drepturile salariale menționate și sporurile solicitate prin cererea de chemare în judecată.

S-au anexat întâmpinării copii de pe următoarele înscrisuri: Dispoziția nr.396/ 29.04.2011 V. N., Dispoziția nr.135/05.04.2011 V. N., CIM nr. 63/07.04.2011 V. N., Dispoziția nr. 413/29.04.2011 I. S., Dispoziția nr.l72/05.04.2011Impuscatu S., CIM nr. 84/07.04.2011 I. S., Dispoziția nr. 411/ 29.04.2011 C. S., Dispoziția nr. 121/05.O4.2011 C. S., CIM nr. 60/07/04.2011 C. S., Dispoziția nr. 432/29.04.2011 V. T., Dispoziția nr. 157/05.04.2011 V. T., CIM nr. 70/07.04.2011 V. T., Dispoziția nr. 434/ 29.04.2011 S. N., Dispoziția nr. 136/05.04.2011 S. N., Cim nr. 36/07.04.2011 S. N., Dispoziția nr.418/29.04.2011 V. C., Dispoziția nr. 192/05.04.2011 V. C., CIM nr. 71/07.04.2011 V. C., Dispozititia nr. 406/ 29.04.2011 O. M., Dispoziția nr. 102/05.04.2011 O. M., CIM nr. 64/07.04.2011 Orea M., Adresa Comitetului Director nr. 5282/08.04.2011 către Serv. RUNOS, Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 4/25.01.2011, Adresa Ministerului Sănătății Publice nr._/20.08.2012 (nr._ /06.09.2012 nr. SJUT).

În cauză s-au administrat proba cu înscrisuri și proba cu expertiză contabilă, la dosarul cauzei fiind depus raportul de expertiză O. V..

Părțile au depus la dosarul cauzei și concluzii scrise.

Prin sentința civilă nr. 210 din data de 11.02.2015, Tribunalul Dâmbovița a admis acțiunea formulată de reclamantele V. N., Î. S., C. S. M., V. T., S. N., V. C., O. M. D., a obligat pârâtul să recalculeze drepturile salariale ale reclamantelor conform raportului de expertiză, respectiv completării la raportul de expertiză în cazul reclamantei C. S. M. și la plata către reclamante a sumelor de reprezentând diferențe dintre salariul net cuvenit și cel plătit de pârâtă după cum urmează:_ lei pentru reclamanta O. M. D.,_ lei pentru reclamanta Î. S.,_ lei pentru reclamanta S. N.,_ lei pentru reclamanta V. T., 4284 lei pentru reclamanta V. C.,_ lei pentru reclamanta C. S. M. și_ lei pentru reclamanta V. N. precum și la 2.500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cererea adresată instanței reclamantele au solicitat obligarea pârâtului la acordarea salariilor de bază lunare aferente funcțiilor deținute de acestea în cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgoviște, plata diferențelor dintre drepturile salariale primite și cele la care erau îndreptățite potrivit celor anterior precizate și a sporurilor de care beneficiază personalul încadrat pe funcții similare, arătând că activează ca asistente medicale în cadrul instituției pârâte prin transfer de la S. de Psihiatrie Orășenesc T., iar de la momentul transferului drepturile salariale nu au fost calculate prin încadrare la Spitalului Județean de Urgență.

Situația de fapt relatată de reclamante a fost confirmată de actele dosarului din care a rezultat că începând cu luna aprilie.2011, în baza Hotărârii nr. 1305/15.12.2010, privind aprobarea transferului managementului asistenței medicale a Spitalului Municipal Târgoviște, de la Consiliul Local al Municipiului Târgoviște la Consiliul Județean Dâmbovița, desființarea și reorganizarea unor unități sanitare din județul Dâmbovița, reclamantele au fost preluate prin transfer de la S. Orășenesc T., fără însă a se proceda la încadrarea acestora conform salarizării de la Spitalului Județean de Urgență Târgoviște, ci prin păstrarea nivelului de salarizare avut la unitatea de la care s-a realizat transferul.

Potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice: „În anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat.”

Ori, din actele dosarului, respectiv din raportul de expertiză (pag. 146), actele adiționare la contractele de muncă ale reclamantelor (pag.13-38) și recunoașterea pârâtei făcută prin întâmpinare (pag. 43), s-a dedus că salarizarea reclamantelor nu s-a făcut cu respectarea acestor dispoziții legale, că la data de 01.04.2011 salariații de la Spitalului Județean de Urgență Târgoviște beneficiau de un salariu tarifar și de bază mai mare decât cele ale reclamantelor, ale căror salarii nu au fost adaptate la nivelul celorlalte salarii existente în instituție pentru funcții similare având aceiași clasă, gradație și vechime în specialitate .

Potrivit concluziilor raportului de expertiză, angajații Spitalului Județean de Urgență Târgoviște beneficiază de o încadrare de salarizare superioară celorlalte unități sanitare din județul Dâmbovița, insă pârâta nu a adaptat cuantumul salariilor de încadrare ale reclamantelor la nivelul celorlalte salarii existente în instituție pentru funcții similare, luând în considerare clasa, gradația, vechimea, astfel că reclamantele, după transfer au primit salariile calculate prin raportare la salariile de încadrare avute anterior transferului, respectiv în cadrul S. Orășenesc T..

Pentru considerentele ce preced, având în vedere și principiile enunțate de art. 5 alin. 1 și 39 alin.1 lit. d) din Codul muncii referitoare la egalitatea de tratament față de toți salariații, tribunalul a constatat întemeiată acțiunea formulată, a dispus admiterea acesteia, obligarea pârâtei la stabilirea și plata drepturilor salariale prin raportare la salariile de bază astfel cum au fost calculate în raportul de expertiză întocmite în cauză și completarea acestuia și la plata diferențelor dintre drepturile salariale încasate și cele datorate conform celor mai sus menționate.

Referitor la reclamanta O. M. D., având în vedere explicațiile din completarea raportului de expertiză (pag. 176) din care rezultă că începând cu 11.10.2011, calculul salariului s-a făcut de către expert prin luarea în considerare a dispoziției 1502 în baza căreia reclamanta îndeplinea funcția de manager calitate cu atribuții tehnice în Laboratorul de Analize Madicale și care impune luarea în considerare a limitei superioare din grila de salarizare, instanța a considerat ca fiind corect calculul drepturilor salariale ale reclamantei astfel cum acesta a fost efectuat în forma inițială a raportului de expertiză.

Potrivit art. 453 Cod procedură civilă a obligat pârâtul la plata sumei de 2.750 lei cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezentând onorariu expert și onorariu apărător.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul S. Județean de Urgență Târgoviște, susținând că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, prima instanță neținând cont de faptul că salariile raportat la care s-au calculat diferențele salariale ce urmau să fie încasate de către reclamanți au fost salariile maxime prevăzute de lege, deși în cadrul S. Județean de Urgență Târgoviște sunt și salariați care nu au fost încadrați maximul prevăzut de lege pentru funcția deținută. Reclamanții au salariile de încadrare similare cu cele ale altor salariați din cadrul instituției dinaintea reorganizării (cu excepția medicilor ale căror salarii se încadrează intre limitele minime și maxime ale funcției respective).

Astfel, prin hotărârea nr.212/201 l(art.4*), personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din cadrul acestei unități sanitare a fost preluat de S. Județean de Urgență Târgoviște. Preluarea personalului de către SJUT s-a realizat pe baza de contracte individuale munca, în conformitate cu prevederile Ordinului MS nr.223/2011, pe baza dispoziției redistribuire emisa de DSP Dâmbovița.

Preluarea s-a efectuat în perioada aprilie 2011-mai 2011, data la care personalul beneficia de drepturile stabilite în baza Legii nr.285/2010.

Art.4 alin.2 din legea nr.285/2010 prevede că „în anul 2011 nu se aplica valoarea referința și coeficienți de salarizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anex la Legea cadru", articol de lese prevăzut și de Legea nr.283/2011-art3 alin.2 privind salarizai pe anul 2012. de OUG nr.84/2012-art.2 privind salarizarea pe anul 2013 și OUG nr.103/20 art.l privind salarizarea pe anul 2014.

Potrivit art.l din Legea nr.285/2010 „începând cu 01.01.2011 cuantumul brut al salarii de baza...astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010 se majorează cu 15%"< majorare="" salariala="" de="" care="" reclamanții="" au="">

Astfel, preluarea s-a făcut în perioada aprilie-mai 2011, data la care personalul beneficia de drepturile stabilite în baza prevederilor Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum și de un spor de 5% aplicat la salariul de bază conf.OMS nr.547/2010.

Începând cu 01.01.2012 se aplica Legea nr. 283/2011 pentru aprobarea OUG nr.80/2( pentru completarea art. 11 din OUG nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare domeniul bugetar și OUG nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale începând cu data de 01.06.2012. La art. II - art.l se specifică " în anul 2010 cuantumul brut al salariilor de bază/ soldelor funcției de bază/ salariilor funcției de ba indemnizațiilor de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalii plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011.

Având în vedere prevederile Legii - cadru nr. 284/2010, Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Legea nr.283/2011 pentru aprobarea OUG nr.80/2010 pentru completarea art.11 din OUG nr.37/2008 privind reglementa unor masuri financiare în domeniul bugetar și OUG nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale începând cu data de 01.06.2012, consideră că nu există temei legal de majorare a salariului de baza.

Salariații au salarii diferite funcție de vechimea în specialitate, având încadrări diferite situându-se între limitele salariale (minim și maxim) prevăzute pentru funcția respectiva conf.cu prev.OUG nr.115/2004, OG nr.17/2008, Legea nr.284/2010, OUG nr.19/2012, OG nr. 103/2013.

La nivelul SJUT exista asistenți medicali sau infirmiere care au fost încadrați inițial cadrul acestei unități și care au salariu de încadrare mai mic decât cel invocat reclamanți.

Inadvertențele salariale de la nivelul SJUT sunt generate de faptul ca la nivelul unității sanitare nu au mai fost efectuate majorări salariale în baza fiselor de evaluare individuala .

De asemenea, art.4 alin.2 din legea nr.285/2010 prevede ca „in anul 2011 nu se aplică valoarea de referința și coeficienți de salarizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la legea cadru", articol de lege prevăzut și de Legea nr.283/201 l-art.3 alin.2 privind salarizarea pe anul 2012, de OUG nr.84/2012-art.2 privind salarizarea pe anul 2013 și OG nr.103/2013-art.l privind salarizarea pe anul 2014.

Menționează apelantul că atât în Legea nr.283/2011 cat și în OUG nr.84/2012, OUG nr.103/2013 regăsește sintagma „in anul 2010, 2011, 2012, 2013 cuantumul sporului indemnizațiilor...indemnizație bruta de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice a anului anterior, în măsura în care personalul desfășoară activitatea în aceleași condiții."

Așadar, schimbarea angajatorului nu înseamnă modificarea condițiilor de muncă sau atribuțiilor din fisa postului, personalul desfășurându-și activitatea în aceeași locație și aceleași condiții, fapt ce presupune că nici salariul nu trebuie să fie modificat.

Curtea, examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate în cauză va reține că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia pentru considerentele ce preced:

În ceea ce privește situația de fapt, tribunalul a reținut în mod corect că începând cu aprilie 2011 intimatele reclamante au fost încadrate la S. Județean de Urgență Târgoviște pe aceleași funcții pe care și-au desfășurat anterior activitatea la S. de Psihiatrie Orășenesc T..

Încadrarea la S. Județean de Urgență Târgoviște s-a făcut în aplicarea prevederilor HG nr.1305/15.12.2010, privind aprobarea transferului managementului asistenței medicale a Spitalului municipal Târgoviște de la Consiliul Local al municipiului Târgoviște la Consiliul Județean Dâmbovița, desființarea și reorganizarea unor unități sanitare din județul Dâmbovița.

După preluarea de către S. Județean de Urgență Târgoviște, intimatele au fost salarizate și au primit un spor pentru condiții deosebite corespunzătoare celei aplicate Spitalului orășenesc T., deși trebuiau salarizate la un nivel superior, potrivit încadrării la un spital județean de urgență, conform anexei 1 din OUG nr.17/2008, anexă neschimbată cu ocazia adoptării Legii nr.284/210.

Modul de salarizare al intimaților reclamanți și faptul că sunt aplicabile prevederile sus-enunțate au fost recunoscute de apelanta pârâtă prin întâmpinarea depusă la prima instanță, acesta motivând neacordarea prin faptul că preluarea s-a realizat în luna aprilie 2011 conform HG nr.1305/2010 fără suplimentarea bugetului de venituri și cheltuieli al unității, iar Comitetul director al Spitalului Județean de Urgență Târgoviște a stabilit la data de 8.04.2011 că personalul reorganizat va fi reîncadrat pe clase de salarizare pentru unități clinice, dar acest lucru nu presupune și o altă salarizare a personalului preluat, având în vedere neîncadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli.

Or, lipsa fondurilor bănești invocată de apelantul pârât nu poate constitui un motiv întemeiat pentru a-i lipsi pe intimații reclamanți de un drept prevăzut de lege (art.7 lit. b anexa 3 cap. II din Legea nr.284/2010) și de care au beneficiat ceilalți salariați încadrați pe o funcție similară.

În ce privește cealaltă solicitare a intimaților reclamanți privind salarizarea corespunzător funcțiilor deținute potrivit încadrării la un spital județean de urgență, Curtea reține că este adevărat că preluarea intimaților reclamanți de la S. Municipal Târgoviște s-a făcut pe bază de protocol, întocmindu-se un act adițional la contractul individual de muncă, comitetul director al spitalului întrunit la 8.04.2011 hotărând că personalul va fi reîncadrat pe clase de salarizare pentru unități clinice, dar fără o altă salarizare datorită neîncadrării în bugetul de venituri și cheltuieli, invocând și de această dată lipsa fondurilor.

Astfel, în mod just s-a reținut că apelantul pârât, deși i-a încadrat pe reclamanți la categoria unități clinice(care beneficiază de o încadrare superioară celorlalte unități sanitare) nu a modificat și salariul de încadrare corespunzător personalului din unități clinice.

Modalitatea de salarizare corectă est cea prevăzută de art.2 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în raport de care în anul 2011, pentru personalul nou încadrat pe funcții, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția sau autoritatea publică în care acesta este încadrat.

Acest mod de salarizare respectă atât prevederile actelor normative speciale în materia salarizării personalului din unități sanitare, cât și principiile enunțate de art.5 alin.1 și 39 alin.1 lit. b din Codul muncii, referitoare la egalitatea de tratament față de toți salariații și la egalitatea de șanse și tratament, aplicându-se în acest fel un tratament nediscriminatoriu față de salariații comparabili.

Raportul de expertiză efectuat în cauză atestă că la data la care s-a făcut preluarea personalului de la alte unități la S. Județean de Urgență Târgoviște, salariații încadrați în această din urmă unitate beneficiau de un salariu tarifar și de bază mai mare decât salariul personalului încadrat la S. Municipal Târgoviște, diferențele de salarii păstrându-se și după luna aprilie 2011, că după preluarea intimaților reclamanți de către apelantul pârât, acesta nu a adaptat cuantumul salariilor la celelalte salarii existente la nivelul instituției.

Din considerentele ce preced curtea reține că motivele apel formulate de pârât sunt neîntemeiate, astfel încât, în baza art. 480 c.proc.civ. urmează a respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul S. Județean de Urgență Târgovișteîmpotriva sentinței civile nr. 210 din 11.02.2015, pronunțată de Tribunalului Dâmbovița.

În baza disp.art.451 alin.2 c.pr.civilă, Curtea va reduce cheltuielile de judecată reprezentând onorariu de avocat, de la suma de 2450 lei la 1000 lei, având în vedere că este disproporționat față de complexitatea cauzei și activitatea desfășurată de avocat, cauza soluționându-se la primul termen de judecată, apărătorul intimaților prezentându-se după strigarea cauzei și rămânerea în pronunțare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul S. Județean de Urgență Târgoviște, cu sediul în municipiul Târgoviște, ..48, județ Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.210 din 11 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți Î. S., V. N., V. T., S. N., V. C., C. S. M., O. M. D., toți cu domiciliul ales la Cabinet avocatură P. N. din municipiul Târgoviște, ., scara C, . Dâmbovița.

Obligă apelantul la 1000 lei cheltuieli de judecată reduse către intimați.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 iunie 2015.

Președinte, Judecător,

C. P. V. D.

fiind în concediu de odihnă

semnează Președintele Instanței,

Grefier,

A. M. B.

Red. VD

tehnored.BA

10 ex./08.07.2015

dosar fond nr._ Tribunalul Dâmbovița

jud.fond M. I.

operator de date cu caracter personal

notificare nr.3120/2006

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 1027/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI