Conflict de muncă. Sentința nr. 74/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 74/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 16-01-2013 în dosarul nr. 6472/40/2012
Dosar nr._ drepturi bănești
R O M Â NI A
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 16 ianuarie 2013
Instanța constituită din:
Președinte – N. T.
Asistenți judiciari - D. C.
Asistenți judiciari – E. P.
Grefier – C. B.
Sentința civilă nr. 74
La ordine judecarea litigiului de muncă dintre reclamanții A. E. - N., A. A., Azhoiței I., B. V., B. G. D., C. E., C. R., D. L., F. D.- M., G. E., G. G., I. C.- M., M. V., M. D.- D., M. D., M. D., O. M., P. G., R. E., R. C., R. C., S. A., S. A., Taradaciuc M., Taradaciuc C. V., U. G., V. A. V., care își desfășoară activitate la Centrul de Îngrijire și Asistență D., A. M., A. N., A. C., B. C., B. I., B. M., C. C., D. C., F. Anișoara, Fortoeș N., Fortoeș L., Halaida M., H. D., L. L., M. G., Mindii F., N. I. A., O. L., P. V., R. G., Ș. G., Tanse S., T. Garofina, Ț. B.,T. Gheroghina, Tudosa T., Vasniuc S., care își desfășoară activitatea la Centrul de Îngrijire și Asistență L., prin S. I. B., și pârâții Direcția G. de Asistență Socială (DGASPC) B. și C. Județean B.,cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta sindicatului d-na S. C., pentru reclamanții lipsă, consilier juridic B. C., pentru pârâta DGASPC B., lipsind reprezentatul pârâtului CJ B..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile și obiectul pricinii.
Reprezentanta reclamanților depune răspuns la întâmpinările formulate de pârâți. Un exemplar se înmânează reprezentantei DGASPC B..
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă părților prezente cuvântul asupra excepției autorității de lucru judecat invocată de pârâți și asupra fondului pricinii.
Reprezentanta reclamanților solicită respingerea excepției și admiterea acțiunii.
Consilier juridic B. C. solicită admiterea excepției și respingerea acțiunii.
TRIBUNALUL,
Asupra litigiului de muncă de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ și precizată la prima zi de înfățișare (f.21-23), reclamanții A. E. - N., A. A., Azhoiței I., B. V., B. G. D., C. E., C. R., D. L., F. D.- M., G. E., G. G., I. C.- M., M. V., M. D.- D., M. D., M. D., O. M., P. G., R. E., R. C., R. C., S. A., S. A., Taradaciuc M., Taradaciuc C. V., U. G., V. A. V., care își desfășoară activitate la Centrul de Îngrijire și Asistență D., A. M., A. N., A. C., B. C., B. I., B. M., C. C., D. C., F. Anișoara, Fortoeș N., Fortoeș L., Halaida M., H. D., L. L., M. G., Mindii F., N. I. A., O. L., P. V., R. G., Ș. G., Tanse S., T. Garofina, Ț. B., T. Gheroghina, Tudosa T., Vasniuc S. care își desfășoară activitatea la Centrul de Îngrijire și Asistență L., prin reprezentant legal S. „I.” B., au chemat în judecată pe pârâții Direcția G. de Asistență Socială (DGASPC) B. și C. Județean B., solicitând obligarea acestora la acordarea pentru toți reclamanții a sporului de condiții deosebite de muncă în procent de 50% din salariul de bază lunar, pentru anul 2010, în vederea anulării situației create prin discriminarea acestora ca urmare a recunoașterii acestui spor numai pentru unii dintre salariați( respectiv R. E., R. C., S. A. și V. A. V. de la CIA D. și pentru salariații Honcediu D. și O. L. de la CIA L.).
În fapt, reclamanții A. E. - N., A. A., Azhoiței I., B. V., B. G. D., C. E., C. R., D. L., F. D.- M., G. E., G. G., I. C.- M., M. V., M. D.- D., M. D., M. D., O. M., P. G., R. E., R. C., R. C., S. A., S. A., Taradaciuc M., Taradaciuc C. V., U. G., V. A. V. au arătat că-și desfășoară activitatea în cadrul Centrului de Îngrijire și Asistență (CIA) D., iar reclamanții A. M., A. N., A. C., B. C., B. I., B. M., C. C., D. C., F. Anișoara, Fortoeș N., Fortoeș L., Halaida M., H. D., L. L., M. G., Mindii F., N. I. A., O. L., P. V., R. G., Ș. G., Tanse S., T. Garofina, Ț. B., T. Gheroghina, Tudosa T., Vasniuc S. au arătat că-și desfășoară activitatea la Centrul de Îngrijire și Asistență (CIA) L. .
Totodată, că în anul 2010, pârâta DGASPC B. le-a emis decizii de reîncadrare în conformitate cu dispozițiile Legii – cadru 330/2009, decizii care au fost contestate în instanță și soluționate în dosare separate, fiind vorba despre 941 de reclamanți.
Datorită modului neunitar de soluționare a acestor litigii, reclamanții au arătat că s-a ajuns la situația ca salariați care își desfășoară activitatea pe aceeași funcție și în același centru, cu aceleași atribuții ale fișei de post și, practic, în aceleași condiții, să beneficieze de sporuri diferite sau să le fie respinse pretențiile de acordare a acestui spor. În plus, au fost și salariați care, din diferite motive, nu au contestat dispozițiile de reîncadrare și salarizare pentru anul 2010.
Față de această situație de fapt, S. „I.” B. s-a adresat CNCD care, prin Hotărârea nr. 88/26.03.2012 a clasat dosarul, stabilind că nu are competența materială de a se pronunța asupra efectului creat prin soluționarea diferită de către instanțe diferite a acțiunilor civile având același obiect.
În plus,față de salariații mai sus menționați, reclamanții au arătat că și alți salariați ai CIA L. au obținut sporul de 50%, dar sunt membri ai altui sindicat – respectiv Cronț E., H. I., H. L. E. și L. V. – așa încât angajatorul a emis dispoziții de reîncadrare modificate pentru acești salariați.
Reclamanții au considerat că salariații nominalizați reprezintă persoanele de referință în raport de care ceilalți salariați sunt discriminați în ceea ce privește stabilirea și acordarea drepturilor salariale și au depus un extras din tabelul centralizator cu situația soluționării dosarelor, în care sunt indicați salariații din centrele de îngrijire și asistență D. și L..
În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Pârâtul C. Județean B., reprezentat legal prin președinte F. Ț., a depus întâmpinare (f.16-17), prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat cu privire la drepturile salariale solicitate sub forma sporului de condiții vătămătoare sau periculoase, pentru următoarele argumente de fapt și de drept.
Așa cum reiese din motivele acțiunii, salariații D.G.A.S.P.C. B., nemulțumiți de modul de aplicare a Legii-cadru nr. 330/2009, au contestat deciziile de reîncadrare în cadrul unei acțiuni civile îndreptată către Tribunalul B., decizii care reglementau și acordarea sporurilor solicitate prin prezenta acțiune. Pretențiile reclamanților au fost soluționate definitiv și irevocabil - Tribunalul B. la fond și Curtea de Apel Suceava în recurs - în dosarele:_ (reclamantă A. E. N.),_ (A. A.),_ (Badragan V.),_ (B. G. D.),_ (C. E.),_ (C. R.),_ (D. L.),_ (F. D.),_ (G. E.),_ (Grădinara G.),_ (G. I.),_ (G. L.),_ (Grădinara D.),_ (Irimița C.),_ (M. V.),_ (M. D.),_ (M. D.),_ (M. D.),_ (O. M.),_ (P. G.),_ (R. E.),_ (R. C.),_ (R. C.),_ (S. A.),_ (S. A.),_ (Taradaciuc M.),_ (Taradaciuc C.),_ (U. G.),_ (V. A.),_ (A. M.),_ (A. C.),_ (B. C.),_ (B. I.),_ (B. M.),_ (C. C.),_ (D. C.),_ (F. Anișoara),_ (Fortoeș N.),_ (Fortoeș L.),_ (Halaida M.),_ (H. D.),_ (Mindii F.),_ (O. L.),_ (P. V.),_ (Stirbu G.),_ (T. S.),_ (T. Garofina),_ (Ț. B.),_ (T. G.),_ (Tudosa T.) și_ (Vasniuc S.).
Prin urmare, a doua cerere de chemare în judecată introdusă de către S. „I." în numele și pentru personalul din cadrul D.G.A.S.P.C. B. având ca obiect aceleași solicitări cu privire la acordarea sporului de condiții vătămătoare și periculoase, capătă valoare de lucru judecat, în condițiile în care prima acțiune a fost soluționată în mod definitiv și irevocabil, așa cum și reclamanții afirmă.
Astfel, având în vedere părțile celui de-al doilea proces și cauza acestuia, sunt întrunite condițiilor necesare existenței autorității de lucru judecat.
Pârâtul a solicitat respingerea acțiunii și ca nefondată, în considerarea dispozițiilor art. 30 alin.5 lit. b din Legea 330/2009 și ale art. 5 alin.1 lit.b din OUG 1/2010 coroborate cu disp.art. 23 din Legea 330/2009.
Și pârâta DGASPC B. a invocat prin întâmpinare excepția autorității de lucru judecat, în considerarea împrejurării că aceleași pretenții formulate de aceiași reclamanți au fost soluționate anterior, prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Pârâta a formulat și concluzii de respingere a acțiunii pe fondul ei, susținând că angajatorul a aplicat în mod corect dispozițiile Legii 330/2009 și pe cele ale OUG 1/2010.
Analizând actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale aplicabile, tribunalul va soluționa cu prioritate, în sensul respingerii, excepția autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești invocate de pârâți, neexistând identitate de obiect și cauză între litigiile anterioare – ce vizau modalitatea de aplicare a dispozițiilor Legii 330/2009 și a OUG 1/2010 la reîncadrarea reclamanților pentru anul 2010 – și prezentul litigiu, ce este întemeiat pe dispozițiile OG 137/2000 și are ca obiect anularea situației create prin discriminarea reclamanților.
Cât privește fondul pricinii de față, se constată că pretențiile reclamanților sunt nefondate din considerentele ce urmează.
Nu a fost dovedit un tratament diferențiat nejustificat și cu atât mai puțin unul discriminatoriu – neindicându-se de altfel vreun criteriu de discriminare – al reclamaților de către pârâți (angajat și ordonator principal de credite) în ceea ce privește stabilirea salariilor acestora pentru anul 2010.
Aceasta întrucât,pentru toți reclamanții, pârâta DGASPC B. a emis decizii de reîncadrare și salarizare pentru anul 2010, având în vedere funcțiile în care aceștia au fost reîncadrați și dispozițiile incidente ale Legii 330/2009 și OUG 1/2010, prin care le-a acordat tuturor spor de condiții periculoase sau vătămătoare „în cuantumul maxim al sumei calculate pentru luna decembrie 2009, în procent de 15% din salariul de bază acordat în funcție de timpul efectiv lucrat sau, după caz, proporțional cu timpul lucrat în condiții vătămătoare…” (f.26-84).
Astfel, cum rezultă din tabelul întocmit de S. „I.” B. cu situația dosarelor în care o parte din reclamanții din prezenta cauză s-au judecat cu privire la deciziile de reîncadrare pe 2010, majoritatea dintre ei nu a câștigat în instanță – cu referite la soluția irevocabilă – spor de condiții periculoase sau vătămătoare în procent mai mare decât cel acordat de angajator.
Cât privește persoanele considerate de reclamanți „de referință”, din analiza soluțiilor pronunțate în dosarele ce le privește, au rezultat două situații:
- una pentru reclamanții R. E. (ds._ ), R. C. (ds._ ), S. A. (ds._ ), H. D. (ds._ ) și O. L. (ds._ ) precum și pentru colegii lor de la CIA D. care nu sunt reclamanți în cauză, respectiv Cronț E. (ds._ ), H. I. (ds._ ), H. L. L. (ds._ ), Luvanu V. (ds._ ).
Astfel, pentru acești salariați, cărora instanțele de fond le-au acordat spor condiții deosebite în procent de 50%, recursurile declarate de angajator au fost respinse ca tardiv introduse, ceea ce a avut drept consecință menținerea acestui nivel al sporului.
Se impune a fi însă menționat și faptul că, așa cum rezultă din aceleași tabel, în celelalte situații în care instanțele de fond au acordat spor condiții deosebite și recursurile angajatorului au fost soluționate pe fond, aceste recursuri au fost admise, în sensul respingerii pretențiilor salariaților.
- și altă situație în cazul reclamantei V. A. V. (ds._ ), întrucât recursurile declarate de părți în această cauză,inclusiv de către angajator, au fost respinse ca nefondate, cu consecința menținerii procentului de 50% pentru sporul de condiții deosebite acordate reclamantei.
Prin urmare, față de cele anterior reținute, se constată că reclamanții au beneficiat de un tratament egal în fața angajatorului precum și a instanței care a soluționat în mod irevocabil cererile lor referitoare la reîncadrarea și salarizarea în anul 2010, apreciind că nu sunt îndreptățiți la acordarea unui spor pentru condiții deosebite mai mare decât cel acordat de angajator,impunându-se următoarele observații.
Respingerea ca tardive a recursurilor declarate de angajator a fost determinată de respectarea dispozițiilor art. 137 alin.1 Cod procedură civilă, ce impun soluționarea cu prioritate a excepțiilor, în raport cu fondul pricinii.
Este adevărat că prin admiterea excepției,a fost menținută o soluție de admitere a instanței de fond cu privire la un cuantum mai mare al sporului, în condițiile în care alte instanțe de fond exprimaseră opinia că era corect nivelul sporului stabilit de angajator.
Însă, așa cum a reținut în jurisprudența sa – de exemplu Cauza B. c României și Cauza Ș. ș.a. c României - CEDO a admis că sunt admisibile divergențele de jurisprudență în cazul unui sistem judiciar bazat pe un ansamblu de instanțe de fond și că „aprecierea faptelor unei cauze de către o instanță inferioară și evaluarea făcută de aceasta cu privire la dovezile existente pot conduce la rezultate diferite pentru părți cu plângeri foarte asemănătoare”. Aceasta, cu condiția existenței unui remediu care să rezolve această divergență, remediu care în situația din prezenta pricină a funcționat prin modul de soluționare unitară pe fond a acțiunii de către instanța de recurs.
În acest context, este de remarcat și că soluția pronunțată de instanța de recurs în dosarul nr._ este una singulară față de soluțiile pronunțate pe fond în celelalte dosare ale reclamanților și nu constituie dovada unei divergențe de jurisprudență ,, profunde și persistente’’ la nivelul curții de apel ( Cauza Tivodar c României ),nefiind de natură a determina doar prin ea însăși concluzia discriminării reclamanților.
Față de ansamblul celor ce preced, prezenta acțiune urmează a fi respinsă ca nefondată,nedovedindu-se vreo conduită discriminatorie a pârâților față de reclamanții care nu atacat deciziile de reîncadrare pe anul 2010 sau au pierdut în instanță acțiunile formulate împotriva angajatorului,întrucât salarizarea acestora este stabilită prin lege,în limite strict determinate,fiind vorba despre persoane plătite din fonduri publice și cu privire la care nu aveau nici un temei să le acorde alt nivel al sporului.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
H O T A R A Ș T E
Respinge excepția autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești invocate de pârâții Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului B., C. Județean B..
Respinge acțiunea în pretenții bănești formulată de reclamanții: A. E. - N., A. A., A. I., B. V., B. G. D., C. E., C. R., D. L., F. D.- M., G. E., G. G.,G. I., G. L., Grădinanaru D.,I. C.- M., M. V., M. D.- D., M. D., M. D., O. M., P. G., R. E., R. C., R. C., S. A., S. A., Taradaciuc M., Taradaciuc C. V., U. G., V. A. V., A. M., A. N., A. C., B. C., B. I., B. M., C. C., D. C., F. Anișoara, Fortoeș N., Fortoeș L., Halaida M., H. D., L. L., M. G., Mindii F., N. I. A., O. L., P. V., R. G., Ș. G., Tanse S., T. Garofina, Ț. B.,T. G., Tudosa T. și Vasniuc S. prin – S. ,,I.” B., cu sediul în B.,.. 4, jud. B., în contradictoriu cu pârâții Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului B.,cu sediul în B.,.. 4, jud. B., C. Județean B., cu sediul în B., Piața Revoluției nr. 1-3 jud. B., cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în București, Piața V. M. nr. 1-3, sector 1.
Definitivă.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată in ședința publică din 16 ianuarie 2013.
Președinte, Asistenți Judiciari, Grefier,
N. T. D. C. E. P. C. B.
Cu opinie în același sens
Redt. TN/18.02.2013 v
Tehnored. BC
6 ex/20.02.2013
| ← Despăgubire. Sentința nr. 765/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
