Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale. Sentința nr. 484/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 484/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 19-03-2013 în dosarul nr. 2517/40/2012*
Dosar nr._ contestație decizie revizuire pensie
R O M Â NI A
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 19 martie 2013
Instanța constituită din :
Președinte – N. T.
Asistent judiciar - D. C.
Asistent judiciar – E. P.
Grefier – C. B.
Sentința civilă nr. 484
La ordine judecarea litigiului de asigurări sociale dintre contestatorul M. A. și intimații C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor și M. – C. de contestații .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul, lipsind reprezentantul intimaților.
Procedura de citare legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile și obiectul pricinii, arătând că prin serviciul registratură CPS M. a depus înscrisurile solicitate de instanță.
Contestatorul M. A. depune concluzii scrise la dosar.
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului M..
Contestatorul solicită respingerea excepției.
Instanța respinge excepția pusă în discuție,întrucât intimatul M. este emitent ,prin C. de contestații pensii ,al hotărârii nr.1986/07.03.2012,ce a fost contestată în cauză și, neformulându-se alte cereri,constată cauza în stare de judecată și acordă părții prezente cuvântul la dezbateri asupra fondului pricinii.
Contestatorul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată și completată,urmând a se avea în vedere și concluziile scrise depuse la acest termen.
TRIBUNALUL,
Asupra contestației de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ - în urma trimiterii ei spre competență soluționare de către Secția a II – a Civilă,de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului B.,prin încheierea de ședință din 28.06.2012 - și întregită ulterior (f.9- 10 și 58-60), contestatorul M. A. a formulat contestație în contradictoriu cu intimații C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor și M. – C. de contestație, solicitând:
1. anularea hotărârii nr. 1986/07.03.2012 emisă de C. de contestații din cadrul Ministerului Administrației și Internelor,prin care s-a respins contestația formulată de pensionar împotriva deciziei nr._/12.12.2011;
2. anularea deciziei nr._/27.12.2010 de recalculare a pensiei și a deciziei nr._/12.12.2011 de revizuire a pensiei,decizii emise de C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor;
3.anularea hotărârii nr._/17.12.2012 a Casei de P. Sectoriale a Ministerului Administrației și Internelor;
4. menținerea în plată a cuantumului pensiei plătit în luna decembrie 2010 de 3024 lei,stabilit în baza deciziei nr._/12.11.2003 și a actualizărilor legale;
5.obligarea pârâtei C. de P. Sectorială la plata și pe viitor a cuantumului pensiei de 3024 lei.
În fapt,contestatorul a apreciat mai întâi că decizia de revizuire a pensiei este lovită de nulitate absolută pentru lipsa temeiului juridic al deciziei de recalculare a pensiei.
Astfel,întrucât emiterea deciziei de recalculare a pensiei s-a făcut în baza HG 735/2010 – act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinței civile nr.338/2010 a Curții de Apel Cluj și deciziei nr.38/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – contestatorul a apreciat că decizia de revizuire este nelegală în lipsa emiterii unei decizii de recalculare în mod nelegal.
De asemenea,contestatorul a apreciat că decizia de revizuire încalcă dreptul său de proprietate asupra pensiei deținute în mod legal în baza legii anterioare apariției Legii nr. 119/2010, așa cum este protejat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – citând hotărâri pronunțate de CEDO cu privire la prestații de asigurări sociale,în cauze ce privesc diverse state ce au aderat la Convenție – și solicitând înlăturarea de la aplicare a Legii 119/2010 și a OUG 1/2011, ca fiind în contradicție flagrantă cu art.1 din Protocolul 1 la Convenție și cu art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale dar și cu dispozițiile Tratatului de la Lisabona.
Contestatorul a apreciat că hotărârea și deciziile contestate încalcă dreptul său de proprietate prin faptul că aceasta are ca obiect dreptul său câștigat anterior datei de 31.12.2010, în timp ce OUG nr. 1/2011 prevede revizuirea drepturilor de pensie recalculate născute după data de 01.01.2011.
De asemenea, a invocat împrejurarea că în motivația Înaltei Curți de Casație și Justiție cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01.2011 se menționează că dreptul la pensie este un drept patrimonial care nu poate fi luat de cineva.
Pensionarul a analizat dispozițiile Legii 119/2010 din perspectiva dispozițiilor art.1 din Protocolul 1 la Convenție,reținând că pensia sa reprezintă un ,,bun” în sensul acestui articol, că ingerința în dreptul de proprietate ,deși este prevăzută de lege,nu este impusă de o cauză de utilitate publică, nu are caracter temporar și nu respectă, prin diminuarea pensiei sale de serviciu,nici justul echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general.
Contestatorul a pretins și că măsura privind revizuirea pensiei sale are loc prin încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut la art.15 alin (2) din Constituția României, republicată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".
Încălcarea acestui principiu rezultă din faptul că decizia de revizuire, emisă la data de 12.12.2011, își produce efectele retroactiv, de la data de 01.01.2011 în condițiile în care la data de 31.12.2010 dreptul de pensie era născut în baza legii anterioare apariției Legii nr. 119/2010.
În plus, prin revizuire, se încalcă Deciziile Curții Constituționale nr. 375/2005, nr. 57/2006 și nr. 120/2007,precum și Decizia nr. 830/2008 a Curții Constituționale, care a statuat că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de . legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă de îndată tuturor și situațiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor atinge după ., precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi(...)".
Or, în cazul său, legea anterioară Legii nr. 119/2010 este reprezentată de Legea nr. 164/2001.
În același sens,în avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arată că în cazul de față, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravențională ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după . proiectului nu și situațiile deja existente.
Nelegalitatea deciziei de revizuire s-ar datora în opinia contestatorului și pentru încălcarea principiului drepturilor câștigate. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiție al Uniunii Europene, care a arătat că „dacă prestațiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse.”
Principiul drepturilor câștigate este expres stipulat în practica CEDO, care în mod consecvent a dat câștig de cauză subiecților de drept afectați din punct de vedere al drepturilor bănești prin acte normative adoptate ulterior.
Acest principiu este recunoscut și de Curtea Constituțională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti aceasta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a aduce vreo atingere drepturilor legal câștigate anterior” .M. mult, acest principiu a fost inclus în dispozițiile art. 180 alin (6) și (7) din Legea nr. 19/2000, modificată: „(6)Cuantumul pensiilor se stabilește pe baza prevederilor art.76 luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, care va fi stabilit conform alin.2,3,5 și 51. (7) In situația în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin(.6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislației anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.”
Cu privire la cuantumul pensiei stabilit prin revizuire, contestatorul a arătat că nu au fost valorificate toate veniturile pe care le-a realizat.
Intimata C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor a depus întâmpinare,prin care a solicitat respingerea acțiunii contestatorului ca neîntemeiată, întrucât respectarea principiului contributivității se reflectă în cuantumul pensiei stabilite în baza Legii 119/2010 din momentul în care a încetat în puterea legii dreptul la încasarea pensiei de serviciu.
Conform art.2 alin.2 lit. a din acest act normativ, s-a stabilit că drepturile de pensie revizuite se cuvin de la data de 01.01.2011,dacă cererea de revizuire și toate actele doveditoare sunt depuse la casa de pensii sectorială până la data de 01.01.2014. Astfel, s-a creat cadrul legal corect, echitabil și suficient pentru ca persoanele interesate să procure actele în vederea stabilirii drepturilor lor la pensie pe criteriul contributivității, conform Legii 119/2000.
Prin aplicarea dispozițiilor Legii 119/2010,intimata a susținut că nu a fost încălcat dreptul de proprietate al contestatorului, întrucât conform jurisprudenței CEDO,deși dreptul la pensie este asimilabil dreptului de proprietate,cu toate acestea cuantumul pensiei cuvenită pentru viitor nu constituie un bun în sensul art.1 din Primul Protocol adițional la Convenție,deoarece acesta nu garantează vreun drept la pensie într-un anumit cuantum,ci doar dreptul la pensie.
În plus, revizuirea pensiei contestatorului are la bază punctajul calculat în funcție de veniturile realizate de acesta, recalcularea pensiilor speciale fiind justificată, alături de respectarea principiului contributivității, de rațiuni de echitate și de politică bugetară – domeniu în care statul se bucură de o marjă largă de apreciere,CEDO statuând prin jurisprudența sa constantă că autoritățile naționale sunt mai bine plasate decât judecătorii internaționali în aprecierea ,,interesului public.”
Intimata a considerat că nici principiul neretroactivității legii nu a fost încălcat,întrucât Legea 119/2010 nu dispune pentru trecut și nu intervine asupra unor drepturi dobândite, revizuirea privind cuantumul pensiei de care va beneficia în viitor contestatorul,în acord cu jurisprudența Curții Constituționale.
În ceea ce privește principiul drepturilor câștigate,intimata a arătat că Legea 119/2010 nu suprimă dreptul la pensie al contestatorului,ci doar dispune recalcularea cuantumului acesteia,în acord cu sistemul public de asigurări sociale de drept comun,renunțând să mai acorde o sumă cu caracter necontributiv.
Și intimatul Ministerul Administrației și Internelor depus întâmpinare,prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive,întrucât nu este titularul obligației în raportul de drept material dedus judecății.
Intimatul a solicitat respingerea acțiunii contestatorului și ca neîntemeiată, întrucât disp. art.6 din OUG 1/2011 au lipsit total de efecte deciziile de recalculare emise în baza HG 735/2010,care stabilesc cuantumuri mai mici ale pensiei decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010.
Totodată,intimatul a motivat respectarea principiului contributivității și a dispozițiilor Legii 119/2010, prin revizuirea pensiei contestatorului în baza adeverințelor care atestă veniturile realizate lunar, transmise de unitatea/unitățile în care a lucrat contestatorul.
În ceea ce privește jurisprudența CEDO, intimatul a invocat decizia pronunțată în cauzele conexate A. M. F. ș.a. împotriva României, prin care s-a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispozițiilor art.1 din Primul Protocol adițional la Convenție,sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii 119/2010.
Analizând actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:
Contestatorul M. A. a formulat contestație în contradictoriu cu intimații C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor și M. – C. de contestații pensii, solicitând:
1. anularea hotărârii nr. 1986/07.03.2012 emisă de C. de contestații din cadrul Ministerului Administrației și Internelor,prin care s-a respins contestația formulată de pensionar împotriva deciziei nr._/12.12.2011;
2. anularea deciziei nr._/27.12.2010 de recalculare a pensiei și a deciziei nr._/12.12.2011 de revizuire a pensiei,decizii emise de C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor;
3.anularea hotărârii nr._/17.12.2012 a Casei de P. Sectoriale a Ministerului Administrației și Internelor;
4. menținerea în plată a cuantumului pensiei plătit în luna decembrie 2010 de 3024 lei,stabilit în baza deciziei nr._/12.11.2003 și a actualizărilor legale;
5.obligarea pârâtei C. de P. Sectorială la plata și pe viitor a cuantumului pensiei de 3024 lei.
În temeiul art.137 alin.1 Cod pr.civilă,a fost soluționată cu prioritate excepția invocată în cauză,în sensul respingerii, pentru motivele din practicaua prezentei hotărâri.
Pentru soluționarea pe fond a pretențiilor formulate în cauză,se va reține că:
- prin decizia nr._/27.12.2010 (f.12 – ds._ ), C. de P. Sectorială a M. a recalculat pensia contestatorului în temeiul Legii 119/2010, stabilind pentru acesta o pensie brută de 2033 lei, începând cu data de 1.01.2011;
- prin decizia nr. 1428/06.05.2011 (f.14 – ds._ ), C. de contestații pensii din cadrul M. a respins ca fiind lipsită de obiect contestația formulată de pensionar împotriva deciziei de recalculare nr._/2010,ca urmare a abrogării HG 735/2010 prin OUG 1/2011;
- prin decizia nr._/12.12.2011 (f.15 – ds._ ), C. de P. Sectorială a M. a revizuit pensia contestatorului în temeiul OUG 1/2011, stabilind pentru acesta o pensie brută de 2920 lei, începând cu data de 1.01.2011;
- prin hotărârea nr. 1986/07.03.2012 (f.16 – ds._ ), C. de contestații pensii din cadrul M. a respins ca neîntemeiată contestația formulată de pensionar împotriva deciziei de revizuire nr._/2011;
- prin adresa nr._/17.12.2012 (f.69 – ds._ ), C. de P. Sectorială a M. a comunicat contestatorului că adeverința nr._/15.11.2012 emisă de IPJ B. – care atestă faptul că în perioada 1980-1984 a fost recompensat cu sume de bani – nu poate fi luată în considerare la revizuirea pensiei în temeiul art.2 din OUG 1/2011,,deoarece nu atestă și faptul că aceste recompense au fost achitate’’. Aceasta întrucât,potrivit OMEF nr.3512/2008,documentul justificativ în acest sens este reprezentat doar de statul de plată,în timp ce adeverința precizează că recompensele au rezultat,,din documentele de evidență existente în arhiva Serviciului Resurse Umane’’.
1. În cauză,pensionarul a contestat mai întâi decizia de recalculare a pensiei nr._/27.12.2010, însă această contestație urmează a fi respinsă ca inadmisibilă,în baza art.22 alin.3 din Metodologia – anexa 3 a OUG 1/2011 raportat la art.14 alin.2 din HG 735/2010( în temeiul căreia a fost emisă această decizie,conform Legii 119/2010),întrucât doar,,deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanță’’.
Or, urmare a respectării de către contestator a disp.art.14 alin.1 din HG 735/2010, C. de contestații pensii din cadrul M. a emis decizia nr. 1428/06.05.2011- prin care a respins ca fiind lipsită de obiect contestația formulată de pensionar împotriva deciziei de recalculare nr._/2010,ca urmare a abrogării HG 735/2010 prin OUG 1/2011- iar pensionarul nu a înțeles să formuleze contestație și împotriva acestei decizii,deși instanța a pus în discuție această împrejurare( f.8).
2.Obiect al contestației îl formează și decizia de revizuire a pensiei nr._/12.12.2011 precum și hotărârea nr. 1986/07.03.2012, prin care C. de contestații pensii din cadrul M. a respins ca neîntemeiată contestația formulată de pensionar împotriva acestei decizii,însă criticile expuse sunt nefondate din considerentele ce urmează.
Nu este dată nulitatea hotărârii și a deciziei de revizuire pentru lipsa temeiului juridic, rezultată din neemiterea unei decizii legale de recalculare a pensiei, din motivele ce urmează.
Prin art. 1 din Legea nr. 119 din 30.06.2010 s-a stabilit că pensiile militare de stat, acordate pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 și se recalculează utilizând algoritmul de calcul prevăzut de această lege și metodologia de recalculare aprobată prin hotărâre a Guvernului – art. 3 alin.3 din Legea nr. 119/2010.
Prin urmare, a fost adoptată HG nr. 735/21.07.2010 pentru recalcularea pensiilor militare de stat – act normativ care a fost abrogat prin art. 109 al OUG nr. 1/28 ianuarie 2011.
În același timp, prin art. 1 alin.1 al OUG nr. 1/2011 s-a prevăzut că:
,,Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.”
Așadar, potrivit acestui text de lege ca și preambulului OUG nr. 1/2011, potrivit căruia este ,,imperios necesară instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiilor cu respectarea principiului contributivității, scopul fiind acela de a nu sancționa persoanele care, fără a avea vreo culpă, nu au reușit în intervalul inițial pus la dispoziție de legiuitor prin Legea nr. 119/2010 să identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere,…” obiectul revizuirii îl constituie pensiile militare de stat precum și pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor – și nu deciziile de recalculare a acestor pensii.
Iar necesitatea acestei etape a fost determinată de imperativul respectării principiului contributivității ca principiu prevăzut în mod expres de art. 2 lit. d din Legea nr. 19/2000, întrucât nici termenul prevăzut de Legea 119/2000 și nici metodologia stabilită inițial pentru integrarea pensiilor miliare în sistemul public de pensii, respectiv HG nr. 735/2010, nu au permis respectarea acestui principiu.
Prin urmare, ceea ce stabilește OUG nr. 1/2011 reprezintă de fapt doar metodologia de transformare a pensiilor militare în pensii de asigurări sociale, în scopul punerii legale în aplicare a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010, ca act normativ ce a impus această transformare.
Din acest motiv, doar neîntocmirea unei alte decizii de recalculare a pensiei contestatorului,după pronunțarea sentinței civile nr.338/2010 a Curții de Apel Cluj și deciziei nr.38/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu este de natură să afecteze legalitatea deciziei de revizuire a pensiei, întrucât obiectivul final și principal al acesteia nu este reprezentat de corectarea deciziei de recalculare (chestiune ce este implicit soluționată în cazurile în care au fost emise asemenea decizii), ci de transformarea pensiei militare în pensie din sistemul public de pensii conform Legii 119/2010.
În acest context normativ, tribunalul constată că și celelalte motive de nelegalitate invocate de către contestator trebuie analizate prin raportare și la dispozițiile Legii nr. 119/2010.
Or, nu se poate reține că hotărârea și decizia de revizuire ce fac obiectul cauzei încalcă dreptul de proprietate al contestatorului, așa cum este protejat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor și libertăților fundamentale și de jurisprudența CEDO.
Aceasta întrucât, mai mult decât hotărârile pronunțată de CEDO în cauzele invocate de contestator - în cauză sunt relevante Decizia de inadmisibilitate pronunțată la data de 7 februarie 2012 în cauzele conexate A. M. F., Judita V. T., E. T., M. M. și L. G. împotriva României precum și Decizia de inadmisibilitate pronunțată la data de 15 mai 2012 în cauza C. A. ș. a. împotriva României.
Astfel, în aceste decizii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispozițiilor articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010.
Decizia din 7 februarie 2012a fost pronunțată ca urmare a plângerilor formulate de reclamantele susmenționate – persoane care s-au pensionat între anii 2006 – 2008, după ce au îndeplinit funcția de grefier la instanțele și parchetele din județul C. mai mult de 30 ani. Reclamantele au beneficiat inițial de pensii de serviciu stabilite în temeiul Legii nr. 567/2004, iar ca urmare a aplicării Legii nr. 119/2010, pensiile lor au fost recalculate, cu consecința diminuării cuantumurilor cu până la 70%.
Iar în decizia din 15 mai 2012,CEDO a analizat situația d-lui C. A. și a altor 306 persoane, reclamanți în acea cauză,care au beneficiat, în calitate de foste cadre militare, de pensii militare de stat, stabilite în temeiul Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului lor, au plătit la buget aproximativ 5% din soldă, pentru a se bucura de o pensie complementară. Pensia lunară reprezenta aproximativ 60% din ultima soldă și era achitată în întregime de la bugetul de stat.
În acest context faptic și legislativ, CEDO a stabilit că reducerea pensiilor reclamanților constituia o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general al pensiilor, prevăzut de Legea nr. 19/2000, pentru a echilibra bugetul și a corecta diferențele existente între sistemele de pensie,iar aceste motive nu pot fi considerate nerezonabile sau disproporționate.
De asemenea, Curtea a considerat că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu.
Este de remarcat că prin decizia susmenționată, CEDO a confirmat interpretările succesive ale Curții Constituționale din deciziile nr. 871/25 iunie 2010 și nr. 1237/6 octombrie 2010, prin care acestea stabilesc că dispozițiile Legii nr.119/2010 nu au caracter retroactiv, întrucât afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora, celelalte condiții de acordare, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă nefiind afectate de noile reglementări.
Prin urmare, interpretarea Curții Constituționale sub aspectul respectării principiului neretroactivității de către dispozițiile Legii nr. 119/2010 se impune și în cauza de față conform dispozițiilor art. 147 alin.4 din Constituție, așa încât nu poate fi reținută nici această apărare formulată de contestator.
De altfel, instanța constituțională a fost constantă în modul de apreciere a caracterului neretroactiv al unei legi, arătând atât în decizia citată de către contestator cât și în decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003 că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.”
Contrar opiniei contestatorului, tribunalul apreciază că prin emiterea deciziei de revizuire a pensiei nu s-a adus atingere nici principiului drepturilor câștigate – principiu neconsacrat constituțional, de altfel.
În acest sens, în ambele decizii de inadmisibilitate ,CEDO a reiterat faptul că, deși art.1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanelor care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat – statele părți la Convenție beneficiind de o marjă de apreciere destul de amplă atunci când vine vorba de reglementarea politicii lor sociale.
Cu atât mai mult, pensia necontributivă – supusă practic condiției ca statul să dispună de resursele financiare necesare acordării ei – deși integrată în noțiunea de „bun” conform interpretării CEDO, aceasta constituie un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a legii noi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.
Prin urmare, față de cele ce preced, tribunalul constată că nu este dat nici unul din motivele de nelegalitate a deciziei și hotărârii, pretinse de contestator.
În ceea ce privește criticile ce vizează cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire,pensionarul nu a dovedit că la data emiterii deciziei și a hotărârii contestate,în dosarul său de pensie se aflau înscrisuri doveditoare și a altor venituri lunare realizate și care puteau fi luate în calcul la revizuirea pensiei.
Prin urmare, contestația formulată împotriva hotărârii nr. 1986 din 07.03.2012 privind decizia de revizuire a pensiei nr._ din 12.12.2011,urmează a fi respinsă ca nefondată,inclusiv capetele de cerere având ca obiect menținerea în plată a cuantumului pensiei plătit în luna decembrie 2010 de 3024 lei și obligarea pârâtei C. de P. Sectorială la plata și pe viitor a cuantumului pensiei de 3024 lei.
3.În schimb,tribunalul constată o altă situație în ceea ce privește adresa nr._/17.12.2012 a Casei de P. Sectoriale a M.,din motivele ce urmează.
Potrivit art.2 din OUG 1/2011:
,,(1) Pensiile prevăzute la art. 1 pot fi revizuite și la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare/revizuire, perioade referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în serviciu, respectiv în muncă, utile în sistemul public de pensii, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual.
(2) Drepturile de pensii revizuite potrivit alin. (1) se cuvin astfel:
a) de la data de 1 ianuarie 2011, dacă cererea de revizuire, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii sectorială până la data de 1 ianuarie 2014;
b) de la data de întâi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a).”
Or adresa nr._/17.12.2012 a Casei de P. Sectoriale a M.( f.69),dovedește că pensionarul a solicitat acestei instituții revizuirea pensiei sale și în baza adeverinței nr._ din 15.11.2012 emisă de Inspectoratul de Poliție Județean B.( f.63),care prevede referitor la contestator că:
- ,, în ordinele de personal emise de Șeful I.P.J. B.,existente în arhiva de resort a unității,figurează cu următoarele recompense în bani( premii) acordate…’’- indicându-se sume pentru perioada 30.12._94;
- ,,…recompensele acordate după data de 01.05.1994( acolo unde a fost cazul),au fost incluse în adeverința cu veniturile individuale realizate,care a stat la baza recalculării drepturilor de pensie.’’.
Însă,așa cum s-ar arătat anterior, intimata a respins cererea de revizuire formulată de pensionar:
- deși art.8 alin.1 lit.c din Metodologia – anexa 3 a OUG 1/2011 stabilește că:
,, (1) Veniturile brute/nete, după caz, realizate lunar, utilizate la calculul punctajului lunar cuprind drepturile salariale și cele asimilate acestora, încasate de beneficiari conform legislației în vigoare la data acordării lor, respectiv:
…
c) primele/premiile din cursul anului și cele anuale, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată;…’’
- fără a emite decizie în acest sens ,deși art.21 alin.1 din Metodologia – anexa 3 a OUG 1/2011 prevede în mod expres că:
,, (1) Stabilirea pensiei revizuite se face prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, care va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza revizuirii, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația.’’
Cât privește justificarea nevalorificării adeverinței,aceasta nu poate fi reținută de instanță,în condițiile în care nu-i revenea pensionarului vreo obligație legată de păstrarea și conservarea statelor de plată ; în plus,nu se pretinde și nici nu se dovedește că acordarea premiilor nu s-ar fi făcut în conformitate cu legislația în vigoare.
M. mult, conform art.1 alin.2 din OUG 1/2011:
,,Obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea.’’,așa încât nu poate fi sancționat pensionarul pentru lipsa statelor de plată,prin nevalorificarea evidențelor care s-au păstrat și care nu au fost anulate sau dovedite ca necorespunzătoare realității.
Totodată, nu i se poate imputa contestatorului nici nerespectarea de către intimată a obligației de emitere a unei decizii cu privire la cererea acestuia de revizuire,prin aducerea vreunei atingeri dreptului său de acces la instanță,așa încât, față de situația de fapt constatată,nefiind incidente disp. art.22 alin.1 și 2 din Metodologia – anexa 3 a OUG 1/2011, va fi admisă contestația formulată de contestatorul M. A. împotriva adresei nr._ din 17.12.2012 emisă de C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor,iar această intimată va fi obligată să emită pentru contestator decizie de revizuire a pensiei prin luarea în considerare și a adeverinței nr._ din 15.11.2012 eliberată de Inspectoratul de Poliție Județean B., drepturile de pensie astfel revizuite urmând a-i fi plătite începând cu data de 1.01.2011.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Ministerul Administrației și Internelor .
Admite contestația formulată de contestatorul M. A., cu domiciliul în B.,., . jud. B., împotriva adresei nr._ din 17.12.2012 emisă de C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor cu sediul în București, .. 3, sector 4, cod_.
Obligă intimata C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor să emită pentru contestator decizie de revizuire a pensiei prin luarea în considerare și a adeverinței nr._ din 15.11.2012 emisă de Inspectoratul de Poliție Județean B., drepturile de pensie astfel revizuite urmând a-i fi plătite începând cu data de 1.01.2011.
Respinge ca inadmisibilă contestația formulată de contestatorul M. A. împotriva Deciziei privind recalcularea pensiei nr._ din 27.12.2010 emisă de C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor .
Respinge ca nefondată contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 1986 din 07.03.2012 privind decizia de revizuire a pensiei nr._ din 12.12.2011 - în contradictoriu cu intimații C. de P. Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor și Ministerul Administrației și Internelor - C. de Contestații P..
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19.03.2013.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
N. T. D. C. E. P. C. B.
Cu opinie în același sens
Redt.TN 27.05.2013 v
Tehnored.BC/30.05.2013
5 ex/
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 701/2013.... | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 574/2013.... → |
|---|
