Conflict de muncă. Sentința nr. 823/2014. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 823/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 18-06-2014 în dosarul nr. 999/40/2013
Dosar nr._ drepturi salariale
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.823
Ședința publică din 18 iunie 2014
Completul compus din:
Președinte - L. L.
Asistent Judiciar E. P.
Asistent Judiciar D. C.
Grefier – U. G. D.
La ordine pronunțarea asupra litigiului de muncă privind pe reclamanții P. E. domiciliat în . sau Iași Șoseaua Națională nr. 182, .. F, . și C. A. din D., ., .. 4, . Națională nr. 182, . și Iași, .. 7, .. B, . S. Națională al Lucrărilor din Telecomunitații Feroviare TELCOM CF România cu sediul în București, B-țdul D. G. nr. 38, . – 21 cu sediul procesual ales în București, . nr. 11, . ..R” București, .. 38, sector 1.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 12 iunie 2014, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință și când, având nevoie de un timp mai îndelungat pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi când,
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. la data de 5.02.2013 reclamanții P. E. și C. A.-prin S. Național al Lucrătorilor din Telecomunicații Feroviare,,TELCOM CF” România au solicitat obligarea pârâtei S.C.,,TELECOMUNICATII C.” S.A.București la:
-acordarea ajutorului material în cuantum de 2370 lei pentru sărbătoarea de P. din anii :2009-570 lei, 2010-600 lei, 2011-600 lei, 2012-600 lei;
-acordarea ajutorului material în cuantum de 1770 lei pentru sărbătoarea de C. din anii:2009-570 lei,2010-600 lei, 2011-600 lei;
-acordarea ajutorului material pentru Ziua Comunicațiilor, în valoare de 2370 lei pentru anii:2009-570 lei, 2010-600 lei, 2011-600 lei, 2012-600 lei;
-plata salariului suplimentar pentru anii 2010, 2011, 2012;
-acordarea contravalorii tichetelor de masă pentru lunile martie 2011, aprilie, mai, și iunie 2012;
-plata sumelor solicitate prin acțiune actualizate în funcție de indicii de inflație,de la data scadenței până la data plății efective;
-plata dobânzii legale pentru sumele pretinse de la data scadenței până la data plății efective.
În motivare au arătat că au calitatea de personal contractual la societatea pârâtă și că atât Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități din Transportul feroviar pe anii 2006-2008 (care a fost prelungit prin acte adiționale succesive până la data de 31.01.2011), cât și Contractul colectiv de muncă la nivel de S.C.,,TELECOMUNICATII C.” S.A aplicabil în perioada 2009-2011, prevăd drepturile pretinse prin acțiune.
Au mai susținut de asemenea, că organizațiile sindicale semnatare a contractelor colective de muncă i-ar fi solicitat angajatorului să își îndeplinească pe cale amiabilă. obligațiile de plată restante,dar nu s-a dat curs cererii respective.
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 243,247,253 alin.1, 268, din Codul Muncii, art.6.9 litera a) și art.2.23 din Contractul colectiv de muncă valabil în perioada ianuarie 2008-mai 2009 la S.C.,,TELECOMUNICATII C.” S.A și din Contractul colectiv de muncă valabil în perioada iunie 2009-martie 2011 la S.C.,,TELECOMUNICATII C.” S.A,art.11.1literaA9, art.11.1 litera B), art.11.1 litera E) aliniatul a), art.11.1 litera H) din Contractul colectiv de muncă valabil în perioada aprilie 2011-iunie 2011 la S.C.,,TELECOMUNICATII C.” S.A, art.30, 1rt.49 aliniatul 3,art.70, art.127 și art.128 din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din Transportul Feroviar pe anii 2006-2011.
În dovedirea susținerilor lor reclamanții au depus la dosar în copie înscrisuri.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat:
1.-excepția lipsei calității procesuale active a Sindicatului Național al Lucrătorilor din Telecomunicații Feroviare,,TELCOM CF” România, pe motiv că nu s-ar fi depus la dosarul cauzei împuternicirea scrisă din partea reclamanților pentru ca sindicatul să poată formula acțiune în numele acestora.
2.-excepția prescrierii dreptului material la acțiune cu privire la prima de P. 2009-2012, prima de C. 2009-2011,prima pentru Ziua Telecomunicațiilor 2009-2011,salariile suplimentare aferente intervalului 2008-2011 și tichetele de masă, în raport de dispozițiile art.268(1) litera e) din Codul Muncii care prevăd un termen de 6 luni de la nașterea dreptului la acțiune în care port fi formulate cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
3.-excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru:prima de P. și C. 2009,prima pentru Ziua Comunicațiilor 2009, salariul suplimentar aferent anilor 2008,2009,2010 în raport de dispozițiile art.268(1) litera c) din Codul Muncii care prevăd un termen de 3 ani de la nașterea dreptului la acțiune în care pot fi formulate cereri în vederea soluționării unui conflict de muncă referitor la plata unor drepturi salariale neacordate.
4.-excepția nulității absolute a prevederilor art.11.1 litera A, B,E, H din Contractul colectiv de muncă pentru anii 2011-2012 în ceea ce privește acordarea ajutoarelor de Paști 2012,C. 2011, Ziua Comunicațiilor 2011, tichetelor de masă pentru perioada 1.04._12 întrucât aceste prevederi nu ar respecta dispozițiile art.53 și 55 alin.1 și 3 din Legea nr. 24/2000,republicată și nici art.33 alin.3 din Legea nr. 130/2996.
Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată formulând apărări distincte pentru fiecare pretenție a reclamanților.
Astfel, referitor la tichete, a argumentat că dispozițiile Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou și a tichetelor de creșă nu cuprinde dispoziții imperative privind acordarea acestor facilități, legiuitorul prevăzând doar că salariații ,,pot beneficia”, lăsând la latitudinea angajatorului posibilitatea de a acorda sau nu tichete în măsura în care au fost incluse în buget cheltuieli cu această destinație.
De asemenea, prin protocolul nr. 1/16.12.2010 ar fi intervenit suspendarea prin acordul părților până la data de 15.06.2011 pentru ajutoarele aferente anului 2010 și, ca urmare, aceste ajutoare nu s-ar mai acorda retroactiv, iar în Contractul colectiv de muncă nr. 85/28.04.2011 aceste ajutoare nici nu ar mai fi stipulate.
În ceea ce privește ajutorul material pentru Ziua Comunicațiilor 2011(14 aprilie), P. 2011(24-25 aprilie) a susținut că aplicarea dispozițiilor Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2009-2010 a fost prelungită prin 3 acte adiționale până la 31.03.2011, iar Contractul colectiv de muncă la nivelul societății pe anii 2011-2012 a fost înregistrat abia la 28.04.2011, astfel încât, în intervalul 31.03._11 când au avut loc cele 2 evenimente, la nivelul pârâtei nu a existat contract colectiv de muncă, și, ca urmare, nici temei legal pentru plata acestor pretenții.
Referitor la salariul suplimentar aferent anilor 2008,2009,2010,2011 pârâta a motivat că art.2.23 din contractele colective de muncă la nivel de unitate prevede acordarea acestor salarii, însă textul ar condiționa plata de acordul Consiliului de Administrație și de constituirea lunară a unui fond cu această destinație.
Or, la nivelul societății pârâte nu s-a procedat la constituirea lunară a unui fond pentru plata salariului suplimentar în anii 2008,2009, 2010,2011, neexistând așadar posibilitatea de a fi plătit.
Pârâta a formulat apărări și cu privire la pretenția reclamanților de actualizare a sumelor solicitate în funcție de indicii de inflație și dobânda legală,în sensul că indexarea drepturilor și acordarea dobânzii legale ar echivala cu o dublă reparare a prejudiciului, fapt ce ar fi contrar principiilor dreptului privat român.
În ceea ce privește dobânda legală au fost invocate și dispozițiile art.1088 din vechiul cod civil potrivit cărora aceasta s-ar datora doar de la data punerii în întârziere, respectiv de la data introducerii acțiunii.
Pârâta a depus la dosar în copie înscrisuri.
Analizând probele administrate în cauză, precum și dispozițiile legale aplicabile, instanța reține următoarele .
Făcând aplicarea dispozițiilor art.137 alin.(1) din Codul de procedură civilă, se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor invocate.
Astfel, excepția lipsei calității procesuale active a Sindicatului Național al Lucrătorilor din Telecomunicații Feroviare, ,,TELECOM CF”România ,în calitate de reprezentant al reclamanților a fost respinsă de instanță deoarece potrivit art.28 (2)din Legea nr. 62/2011 ,,organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora”.
Or, pe de o parte, acțiunea nu a fost formulată de sindicat în nume propriu, ci în calitate de reprezentant al reclamanților, iar pe de altă parte, la dosar, filele 8 și 9 există împuternicire scrisă dată de reclamanți pentru formularea acțiunii.
De asemenea, instanța a respins excepția nulității absolute a prevederilor art.11.1 litera A,B,E,și H din Contractul colectiv de muncă nr. 85/28.04.2011 deoarece susținerea pârâtei referitoare la faptul că acest contract colectiv de muncă ar încălca dispozițiile art.53 și 55 alin.1 și 3 din Legea nr. 24/2000 este nefondată.
Aceasta întrucât Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede expres în cuprinsul art.3 că: ,, Respectarea normelor de tehnică legislativă
(1) Normele de tehnică legislativă sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de către Guvern și a propunerilor legislative aparținând deputaților, senatorilor sau cetățenilor, în cadrul exercitării dreptului la inițiativă legislativă, la elaborarea și adoptarea ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, precum și la elaborarea și adoptarea actelor normative ale celorlalte autorități cu asemenea atribuții.
(2) Normele de tehnică legislativă se aplică, în mod corespunzător, și la elaborarea și adoptarea proiectelor de ordine, instrucțiuni și de alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate, precum și la elaborarea și adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autoritățile administrației publice locale.
Așadar, legiuitorul a prevăzut expres pentru ce categorii de acte normative sunt obligatorii aceste norme de tehnică legislativă, contractul colectiv nefăcând parte din enumerările expres și limitativ prevăzute mai sus, definiția dată de legiuitor contractului colectiv în cuprinsul art.1 alin.(1) din Legea nr. 130/1996 fiind edificatoare în acest sens.
Astfel, definit drept ,, convenție încheiată între patron sau organizația patronală, pe de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă”, contractul colectiv de muncă nu se subscrie actelor normative ce intră sub incidența Legii nr. 24/2000, legiuitorul prevăzând în cuprinsul altei legi - nr. 130/1996 –art.24, cauzele care atrag nulitatea clauzelor contractului colectiv de muncă și condițiile în care se poate constata această nulitate.
De asemenea, nici celelalte dispoziții invocate de pârâtă ca temei al excepției nulității ,respectiv art.33 alin.(3) din Legea nr. 130/1996:
(,, Aplicarea contractului colectiv de muncă poate fi suspendată prin acordul de voință al părților”), nu au fost nesocotite de părți, deoarece și suspendarea a fost rezultatul acordului lor.
Indiferent de modalitatea în care au fost negociate clauzele în cuprinsul Contractului colectiv de muncă nr. 85/28.04.2011, el reprezintă legea părților și a fost însușit prin semnătură de ambele părți, inclusiv de pârâtă care a invocat în apărare propria culpă.
Și excepția prescrierii dreptului material la acțiune în raport de prevederile art.268(1) litera e) din Legea nr. 53/2003 cu privire la prima de Paști 2009-2012, C. 2009-2011,prima pentru Ziua Comunicațiilor 2009-2012, salariile suplimentare 2008-2011 și tichetele de masă 2010-2012 a fost respinsă de instanță.
Aceasta întrucât conform art.268 alin.1 litera c și e din Codul muncii,republicat, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat și ,respectiv, în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului material la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia.
Pentru a stabili care dintre cele două termene de prescripție este aplicabil, trebuie stabilită mai întâi natura juridică a dreptului solicitat, având în vedere faptul că dispoziția cuprinsă în art.283 litera e din Codul Muncii reglementează dreptul material la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privința acestora legiuitorul a dat o reglementare distinctă, cea cuprinsă la litera c a art.283.
Prin urmare, simplul fapt că un anumit drept este prevăzut în contractul colectiv de muncă nu determină aplicarea termenului de prescripție de 6 luni, ci, dacă este vorba de un drept salarial se aplică termenul de prescripție special stabilit, de 3 ani de la nașterea dreptului la acțiune.
Aceasta întrucât potrivit art.155 din Codul Muncii,,salariul cuprinde salariul de bază,indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri”.Premiile menționate intră în noțiunea de adaosuri care reprezintă partea variabilă a salariului ce se poate stabili și prin negociere colectivă, cum este în cazul de față.
Pentru a stabili care anume drepturi sunt de natură salarială ,trebuie avute în vedere și prevederile art.55 alin.1 din Legea nr. 571/2003, potrivit cărora:,,Sunt considerate venituri de din salarii toate veniturile în bani li/sau natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă,de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă”.
Rezultă din coroborarea acestor dispoziții că primele de Paști, C., Ziua Comunicațiilor și salariul suplimentar au caracterul unor drepturi salariale, dreptul la acțiune pentru plata acestora fiind supus termenului de prescripție de 3 ani și nu cel de 6 luni așa cum greșit a susținut pârâta.
Instanța a admis excepția prescrierii dreptului material la acțiune în raport de dispozițiile art.268(1) litera c) din Legea nr. 53/2003 cu privire la ajutorul material pentru Paști 2009, C. 2009, Ziua Comunicațiilor 2009,salariul suplimentar pentru anii 2008 și 2009 și, pe cale de consecință, va respinge aceste capete de cerere .
Aceasta întrucât data nașterii dreptului la acțiune pentru pretențiile având ca obiect prima de Paști aferentă anului 2009 se situează în aprilie 2009,pentru prima de Ziua Comunicațiilor aferentă anului 2009, este 17 mai 2009, pentru ajutorul de C. 2009 este 25.12.2009, pentru salariul suplimentar aferent anilor 2008 și 2009 este la 31.01.2009 și respectiv 31.01.2010 astfel că, raportat la data introducerii acțiunii-5.02.2013, capetele de cerere având ca obiect aceste solicitări sunt prescrise conform dispozițiilor art.268(1) litera c din Codul Muncii.
Pe fond, instanța reține următoarele.
Reclamanții au calitatea de personal contractual la societatea pârâtă, desfășurând activitatea în baza unor contracte individuale de muncă încheiate pe durată nedeterminată.
Din analiza cererii de chemare în judecată rezultă că aceștia și-au întemeiat acțiunea atât pe prevederile contractelor colective de muncă încheiate la nivelul unității ,cât și pe cele ale Contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008.
În ceea ce privește solicitarea reclamanților de obligare a pârâtei la plata salariului suplimentar aferent anului 2010, instanța apreciază că aceasta este întemeiată.
Astfel, la nivelul societății pârâte au fost încheiate 3 contracte colective de muncă, care potrivit legii își produc efectele de la data înregistrării acestora, ordinea cronologică în care au fost înregistrate fiind următoarea:
-contractul colectiv de muncă nr. 305/21.01.2008;
-contractul colectiv de muncă nr. 2888/26.06.2009, care a fost prelungit prin 3 acte adiționale până la 31.03.2011;
-contractul colectiv de muncă nr._.
Prin urmare, la nivelul S.C.Telecomunicații C. SA nu a existat contract colectiv de muncă în perioada 31.03._11.
Potrivit art.2.23 din Contractul colectiv de muncă nr. 2888/26.06.2009(fila 206 dosar), încheiat la nivelul S.C.Telecomunicații C. SA, „pentru munca prestată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, personalul societății va primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază, de încadrare din luna decembrie a anului respectiv.”
De asemenea, tribunalul reține că la data de 31.12.2010 acest contract colectiv de muncă era în vigoare și producea efecte, așa încât, reclamanții care au prestat efectiv activitate în tot cursul anului 2010 sunt îndreptățiți să beneficieze de acest salariu suplimentar.
Pârâta semnatară a contractelor colective de muncă anterior menționate, nu poate să refuze îndeplinirea obligațiilor asumate invocând dificultăți financiare, sau orice alte motive., inclusiv faptul că ar fi agent economic monitorizat.
Potrivit legii, contractul colectiv de muncă se încheie între angajator, pe de o parte și salariați, de cealaltă parte, în urma unei negocieri colective, care presupune discuții și tratative, o comunicare între cei doi parteneri sociali, ocazie cu care pârâta, în calitate de angajator, trebuia să aibă în vedere și să pună în discuție tocmai aceste dificultăți economico-financiare invocate prin întâmpinare.
Nu poate fi reținută nici apărarea pârâtei în sensul că obligația de a achita drepturile pretinse de reclamanți este condiționată de încadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat, respectiv de obținerea unor venituri din care să se constituie pentru achitarea acestui drept salarial, întrucât dispozițiile contractului colectiv de muncă invocate de reclamanți sunt clare, imperative, necondiționate și lipsite de echivoc, neprevăzând nici o condiție ori vreo limită în sensul celor susținute de pârâtă.
Actualizarea în funcție de indicii de inflație se justifică prin necesitatea unei corelări a valorii reale a salariului suplimentar cu valoarea nominală a acestuia de care reclamanții ar fi beneficiat la momentul în care angajatorul datora drepturile salariale pretinse și momentul în care aceste sume vor putea intra efectiv în patrimoniul beneficiarilor, știut fiind că funcția principală a indexării este atenuarea efectelor inflației asupra nivelului de trai.
De asemenea, și solicitarea privind acordarea dobânzii legale este întemeiată, motivat de faptul că doar prin această modalitate li se poate acorda reclamanților o compensație pentru lipsa de folosință a sumelor la care erau îndreptățiți în baza contractelor colective de muncă și pe care angajatorul a refuzat să le onoreze.
Pentru aceleași considerente, este întemeiată și cererea reclamanților de acordare a ajutorului material pentru Paști 2010 și 2012,C. 2010, Ziua Comunicațiilor 2010 și 2012 ,conform prevederilor art.6.9 din Contractul Colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate nr.2888/26.06.2009, art.11.1 litera E din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate(fila38 dosar) și art.71 din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități feroviare nr. 2836/28.12.2006(fila 297 dosar).
Din aceste considerente instanța, va admite în parte acțiunea în pretenții bănești formulată de reclamanții P. E. și C. A.-prin S. Național al Lucrătorilor din Telecomunicații Feroviare ,,TELECOM CF” România în contradictoriu cu pârâta S.C. ,,TELECOMUNICAȚII C.” SA București.
De asemenea, va obliga pârâta să plătească reclamanților:
-ajutorul material pentru Paști 2010 stabilit la nivelul clasei I de salarizare;
-ajutorul material pentru C. 2010 stabilit la nivelul clasei I de salarizare;
-premiul pentru Ziua Comunicațiilor aferent anului 2010, stabilit la nivelul clasei I de salarizare;
-salariul suplimentar pentru anul 2010 echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului 2010;
-ajutorul în bani sau în natură pentru Paști 2012 egal cu salariul de bază la nivelul salariului minim la S.C. ,,TELECOMUNICAȚII C.” SA București;
-ajutorul în bani sau în natură pentru Ziua Comunicațiilor aferent anului 2012 egal cu salariul de bază la nivelul salariului minim la S.C. ,,TELECOMUNICAȚII C.” SA București;
-actualizarea în funcție de indicii de inflație a sumelor dispuse a fi plătite prin prezenta acțiune, de la data scadenței până la data de 4.02.2013,precum și dobânda legală, de la 5.02.2013 până la data plății efective.
Acțiunea a fost admisă doar în parte deoarece instanța va respinge ca nefondate capetele de cerere având ca obiect:
-ajutorul material pentru Paști aferent anului 2011;
-premiul pentru Ziua Comunicațiilor aferent anului 2011;
-plata contravalorii tichetelor de masă pentru martie 2011, aprilie, mai și iunie 2012;
-salariul suplimentar pentru anul 2011;
-ajutorul material pentru C. 2011, motivat de următoarele.
Potrivit art.81 din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008, începând cu data de 1.01.2007, salariații unităților componente ale grupului de unități feroviare vor beneficia de tichete de masă ,respectiv câte un tichet pentru fiecare zi lucrătoare din lună, în condițiile legislației în vigoare.
De asemenea, art.6.18 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2009-2011 încheiat la nivelul unității conține o prevedere similară.
Or, legislația în vigoare, respectiv art.1 alin.2 din Legea nr. 142/1998, prevede că tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și numai în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate pentru celelalte categorii de angajatori.
Prin legea tichetelor de masă nu s-a stabilit în mod imperativ obligația angajatorului de a acorda acest drept, ci a fost instituit un drept opțional -,,salariații pot primi o alocație individuală de hrană”(art.1 alin.1)- și care este condiționat în ceea ce privește aplicarea la societatea pârâtă ,de prevederea unor sume cu această destinație în buget.
Or, în cauza de față, reclamanții nu au dovedit că pentru perioada indicată în acțiune au fost prevăzute în bugetul pârâtei sume cu această destinație, iar angajatorul nu ar fi achitat tichete de masă.
Așadar, pe de o parte ,acordarea tichetelor de masă nu constituia ,deci, o obligație legală pentru angajator, iar pe de altă parte ,în contractele colective nu s-au stabilit condiții și criterii concrete de acordare.
Mai mult, așa cum rezultă din înscrisurile depuse de pârâtă la filele,76,77,85 dosar, cu toate acestea ,reclamanții au beneficiat de tichete de masă și au confirmat prin semnătura primirea acestora în luna martie 2011. Iar pentru lunile aprilie, mai, și iunie 2012 nefiind prevăzute în buget sume cu această destinație, rezultă că angajatorul nu are nici o obligație în acest sens față de reclamanți.
Instanța constată nefondate și pretențiile având ca obiect acordarea primei de Paști pentru anul 2011, primei de C. pentru anul 2011, primei pentru Ziua Comunicațiilor 2011 și a salariului suplimentar pentru 2011.
Reclamanții au invocat ca temei juridic al acestor pretenții, atât contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate, cât și contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități .Însă ,cu privire la valabilitatea acestora, se impun a fi reținute câteva aspecte.
Astfel, Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități, pentru anul 2006-2008, a fost prelungit prin actul adițional înregistrat la data de 20.06.2008, sub nr. 370 la Direcția de Muncă și Protecție Socială, pentru 24 de luni, respectiv până la 28.12.2010.În baza acestuia ,toate drepturile solicitate de reclamanți pentru anul 2010 au temei juridic,chiar dacă în convențiile colective de muncă la nivel de unitate se prevede că acestea nu se acordă. Aceasta întrucât convenția la nivel de unitate nu poate cuprinde condiționări, limitări, care nu sunt prevăzute de contractele colective încheiate la nivel superior.
Situația este reglementată de art.238 alin.1 și 2 din Codul Muncii și art.8 alin.2 și 3 din legea nr. 130/1996 în care se prevede că:,,contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective încheiat la nivel superior, iar contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la nivel inferior celui stabilit prin stabilit prin contractele colective „.
Pentru anul 2011 însă, drepturile solicitate de către reclamanți nu au temei, deoarece contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități și-a încheiat valabilitatea la data de 28.12.2010, iar contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate nu a existat în perioada 31.03._11.
Astfel, prin Actul adițional nr. 3, valabilitatea contractului colectiv de muncă 2009-2010 încheiat la nivel de unitate s-a prelungit până la data de 31.03.2011, iar noul contract colectiv de muncă la nivel de S.C.Telecomunicații SA s-a înregistrat și a devenit valabil de la data de 28.04.2011.
Or ,sărbătorile de Paști au fost la data de 24-25 aprilie 2011, astfel că, pentru prima de Paști din 2011 nu a existat nici o prevedere în contractele colective de muncă.
Iar pentru celelalte drepturi aferente anului 2011, instanța reține că art.11.1 din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de S.C.Telecomunicații SA, prevede expres că acestea nu se aplică până la data de 31.03.2012, drept pentru care pretențiile respective ale reclamanților nu își au justificare legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesual active a Sindicatului Național al Lucrătorilor din Telecomunicații Feroviare, TELECOM CF” România în calitate de reprezentat al reclamanților, excepție invocată de pârâta S.C.,,TELECOMUNICAȚII C.” SA București.
Respinge excepția nulității absolute a prevederilor art.11.1 litera A, B, E și H din Contractul colectiv de muncă nr. 85/28.04.2011.
Respinge excepția prescrierii dreptului material la acțiune invocată în raport de prevederile art.268(1) litera e) din Legea nr. 53/2003 cu privire la prima de Paști 2009-2012,C. 2009-2011, prima pentru Ziua Comunicațiilor 2009-2012, salariile suplimentare 2008-2011 și tichetele de masă 2010-2012.
Admite excepția prescrierii dreptului material la acțiune invocată în raport de dispozițiile art.268(1) litera c) din Legea nr. 53/2003 cu privire la ajutorul material pentru Paști 2009,C. 2009,Ziua Comunicațiilor 2009,salariu suplimentar pentru anul 2008-2009 și, pe cale de consecință, respinge aceste capete de cerere formulat de reclamanții P. E. și C. A. –prin S. Național al Lucrătorilor din Telecomunicații Feroviare,,TELCOM CF” România în contradictoriu cu pârâta S.C.,,TELECOMUNICAȚII C.” SA București ca prescris.
Admite în parte acțiunea în pretenții bănești formulată de reclamanții P. E. și C. A. –prin S. Național al Lucrătorilor din Telecomunicații Feroviare,,TELCOM CF” România în contradictoriu cu pârâta S.C.,,TELECOMUNICAȚII C.” SA București.
Obligă pârâta să plătească reclamanților:
-ajutorul material pentru Paști 2010 stabilit la nivelul clasei 1 de salarizare;
-ajutorul material pentru C. 2010 stabilit la nivelul clasei 1 de salarizare;
-premiul pentru Ziua Comunicațiilor anul 2010,
stabilită la nivelul clasei 1 de salarizare;
-salariul suplimentar pentru anul 2010 echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului 2010;
-ajutorul în bani sau în natură pentru Paști 2012 egal cu salariul de bază la nivelul salariului minim la S.C.,,TELECOMUNICAȚII C.” SA;
-ajutorul în bani sau în natură pentru Ziua Comunicațiilor aferent anului 2012 egal cu salariul de bază la nivelul salariului minim la S.C.,,TELECOMUNICAȚII C.” SA;
- actualizarea în funcție de indicii de inflație a sumelor dispuse a fi plătite prin prezenta acțiune de la data scadenței până la data de 4.02.2013,precum și dobânda legală de la 5.02.2013 până la data plății efective.
Respinge ca nefondate capetele de cerere având ca obiect plata:
-ajutorului material pentru Paști aferent anului 2011;
-premiului pentru Ziua Comunicațiilor aferent anului 2011;
-plata contravalorii tichetelor de masă pentru martie 2011,aprilie, mai și iunie 2012;
-salariul suplimentar pentru anul 2011;
-ajutorul material pentru C. 2011;
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18.06.2014.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
L. L. P. E., C. D. U. D.
Red. L.L./15.09.2015
Dact. D.U.
Ex, 7/17.09.2014
| Reconstituire vechime. Sentința nr. 975/2014. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
