Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 611/2014. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 611/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 07-05-2014 în dosarul nr. 3676/40/2013
Dosar nr._ contestație decizie pensionare
R O M Â NI A
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 7 mai 2014
Instanța constituită din:
Președinte – N. T.
Asistenți judiciari - D. C.
Asistenți judiciari – E. P.
Grefier – C. B.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 611
La ordine judecarea litigiului de asigurări sociale dintre reclamanta S. V., cu domiciliul în loc. Ștefănești, jud. B. și pârâta C. Județeană de Pensii B., cu sediul în B., Calea Națională nr.85, jud. B..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă procuratorul S. C. pentru reclamanta lipsă, lipsind reprezentantul pârâtei.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile și obiectul pricinii, arătând că au sosit relațiile solicitate de la CJP B..
Instanța constată încheiată cercetarea procesului și rămâne în pronunțare asupra fondului pricinii.
TRIBUNALUL,
Asupra litigiului de asigurări sociale de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._, reclamanta S. V. a formulat contestație împotriva deciziei nr.R_/07.02.2013 emisă de pârâta C. Județeană de Pensii B., întrucât nu i-au fost luați in calcul ca timp util la pensie anii 1964,1965,1966 și 1967 prevăzuți in carnetul de muncă, solicitând luarea în considerare și a acestor ani și acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
În fapt, reclamanta a arătat că a depus dosarul de pensie la C. Județeană de Pensii B.,pentru acordarea pensiei pentru limita de vârstă,dosar ce a cuprins carnetul de munca in original si copie întocmit de fostul CAP Stefanesti ,vizat de primarul Orașului Stefanesti,de unde rezultă anii lucrați.
Cu toate acestea s-a emis decizia nr.R_ din 07.02.2013 fiindu –i luați in calcul numai 11 ani.
Reclamanta a susținut că și celorlalți membri cooperatori, care au depus dosare de pensionare anterior anului 2013, li s-au luat in calcul anii lucrați înainte de împlinirea vârstei de 15 ani conform dispozițiilor art. 1și 2 din Legea nr.4/30.06.1977-anterioara Legii 80/1992.
Deoarece in acea perioadă copiii agricultorilor nu frecventau cursurile școlare,aceștia erau înscriși imediat la CAP-uri de către părinții lor,așa cum s-a întâmplat si cu reclamanta, aceasta arătând că părinții au înscris -o la CAP si a lucrat din anul 1964,ani operați in carnetul de muncă.
În dovedire, reclamanta a depus înscrisuri și a solicitat a se cere de la C. Județeană de Pensii B. o copie după carnetul său de muncă de muncă, precum și audierea martorilor R. G. și Zaicanu G..
Pârâta C. Județeană de Pensii B. a depus întâmpinare( f. 11 -12), prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată.
În apărare, pârâta a arătat că reclamanta a depus la CJP B. cererea nr. 841/28.01.2013, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă,pe baza fișei nr. 698 eliberată de Primăria Suharău sub nr.7082/25.09.2009 .
D. urmare, s-a emis decizia nr.R13555/07.02.2013,deoarece nu au fost îndeplinite prevederile art.52 din Legea nr.263/2010 „Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege. ", cu următoarele elemente:
La determinarea timpului util la pensie nu au fost valorificați anii 1964-1967 „motivat de faptul că reclamanta fiind născută la data de 28.07.1953,avea vârsta de 11,12,13 respectiv 14 ani’’.
Ori,pentru ca reclamanta să poată intra într-o cooperativă agricolă de producție și să fi prestat muncă trebuia să aibă minim 15 ani și încuviințarea reprezentanților legali,precum și un aviz medical conform art.10 din Decretul nr.31/1954 privind persoanele fizice și juridice.
Ca atare,până la vârsta de 15 ani nu putea fi parte într-un raport de drept cooperatist,respectiv de muncă. Un asemenea act juridic este un act inexistent,act care nu se putea naște din cauza lipsei capacității de exercițiu a unuia din părțile raportului juridic,a reclamantei în această speță, care nu împlinise vârsta cerută de lege.
Prin urmare,aceste acte sunt nule de drept neputând produce efecte. De altfel,potrivit Statutului UNCAP ,vârsta minimă de început a activității CAP era de 15 ani cu încuviințarea părinților și cu aviz medical.
Pârâta a precizat și că, în prezent ,contestația la decizia R13555/07.02.2013 depusa de către reclamantă, se afla la Comisia Centrala de Contestații.
In drept,au fost invocate dispozițiile Legii nr.263/2010,Statutul UNCAP ,Decretul nr.31/1954,C.P.Civ.
În dovedire, pârâta a depus înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:
Reclamanta S. V. a formulat contestație împotriva deciziei nr.R_/07.02.2013 emisă de pârâta C. Județeană de Pensii B., solicitând luarea în considerare ca timp util la pensie și a anilor 1964,1965,1966 și 1967 și acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
Pentru soluționarea pe fond a cererii reclamantei, se va constata că, prin decizia nr. R_/07.02.2013, pârâta a respins cererea reclamantei de acordare a pensiei pentru limită de vârstă nr.841/28.01.2013, reținând că:
,, …nu sunt îndeplinite prevederile art.52 din Legea 263/2010.
Nu au fost luați în calcul ca timp util anii 1964, 1965. 1966 și 1967 deoarece petenta nu avea vârsta de 15 ani conform Legii 80/1992 art.1.”
Așadar,pârâta a reținut realizarea de către reclamantă a unui stagiu de cotizare de doar 11 ani și a justificat această modalitate de calcul a stagiului de cotizare realizat de reclamantă în sectorul agricol prin disp. art. 1 din Legea nr. 80/1992 ce prevăd pentru agricultori vârsta minimă de 15 ani.
Însă, în perioada 1962 - 1965 în discuție, Legea nr. 80/1992 nu era în vigoare, iar prevederile ei nu retroactivează. De altfel, art. 1 din Legea nr. 80/1992 are în vedere agricultorii și membrii lor de familie care, la data intrării în vigoare a legii, prestau muncă nesalariată în cadrul gospodăriilor individuale sau în cadrul formelor asociative din agricultură. Că este așa o dovedesc și disp. art. 31 alin. 1 din Legea nr. 80/1992 - republicată precum și cele ale art. 17 alin.3 din Legea nr. 263/2010 întrucât potrivit acestora „constituie stagiu de cotizare și timpul util la pensie realizat de agricultori în condițiile reglementate de legislația privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, anterioară datei de 1 aprilie 2001".
Iar conform art. 32 alin. 2 din Legea nr. 80/1992, „timpul util se stabilește în ani prin raportarea volumului de muncă exprimat în norme, însumat pe întreaga perioadă în care persoana asigurată a lucrat în fosta cooperativă agricolă de producție, la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală în perioada respectivă", fără însă ca acesta să poată depăși numărul de ani în care volumul de muncă a fost prestat (art. 32 alin. 3).
Așadar, textele de lege sus-menționate se referă la „agricultori", fără a specifica vreo cerință (de vârstă) pentru aceștia în afara celei a desfășurării unei activități, a depunerii muncii de agricultor, impunând stabilirea timpului util în raport de volumul total de muncă, obținut prin însumarea normelor din întreaga perioadă în care aceștia au lucrat în cadrul fostelor cooperative agricole de producție.
Or, în cauză, atât din mențiunile existente în carnetul de pensii și asigurări sociale pentru membrii cooperativelor agricole de producție nr._ întocmit de CAP Ștefănești pentru reclamantă și depus la dosarul administrativ de pensie, cât și din declarațiile martorilor R. G. și Zaicanu G., rezultă că aceasta a realizat norme de muncă și în anii 1964, 1965, 1966 și 1967.
D. urmare la stabilirea timpul util, calculat în conformitate cu disp. art. 32 alin. 1,2 și 3 din Legea nr. 80/1992 republicată, pârâta trebuia să ia în considerare și anii 1964 ,1965, 1966 și 1967.
Trebuie menționat, de altfel, că pârâta nu a contestat faptul prestării muncii de agricultor de către reclamantă în acești ani, ci a apreciat doar că acești ani nu pot fi luați în calculul timpului util, deoarece reclamanta nu împlinise vârsta de 15 ani.
Însă, în plus față de cele anterior reținute, instanța va constata că minoritatea constituie un motiv de nulitate absolută vizând validitatea raportului juridic dintre reclamantă și acea cooperativă, raport ce are la bază munca prestată. Numai că în domeniul raporturilor juridice de muncă funcționează excepția de la regula efectului retroactiv al nulităților, în acest caz nulitatea producându-și efectele numai pentru viitor, deoarece munca fiind deja depusă, repunerea părților în situația anterioară devine imposibilă. Prin urmare, efectele juridice născute, drepturile deja câștigate nu mai pot fi înlăturate așa încât activitatea desfășurată constituie vechime în muncă iar plata acesteia nu se restituie.
Față de cele anterior reținute, tribunalul urmează să constate că reclamanta era îndreptățită la stabilirea stagiului de cotizare realizat în sectorul agricol și prin luarea în calcul a anilor 1964 ,1965, 1966 și 1967 - ceea ce este de natură să conducă la concluzia că, la data cererii nr.841/28.01.2013, reclamanta( născută la data de 28.07.1953 ) îndeplinea condițiile cerute de art.52 din Legea 263/2010,respectiv vârstă standard de pensionare ( avea vârsta de 59 ani și 6 luni) și stagiu minim de cotizare de 14 ani( a realizat un stagiu de cotizare de 15 ani) pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
Așadar, va fi admisă prezenta contestație, în sensul anulării deciziei nr. R_/07.02.2013 și al obligării pârâtei la emiterea deciziei de acordare a pensiei pentru limită de vârstă pentru reclamantă, cu luarea în considerare ca timp util la pensie și a anilor: 1964, 1965, 1966, 1967 în care aceasta a lucrat la C.A.P. Ștefănești, drepturile de pensie urmând a fi plătite începând cu data de 28.01.2013 conform disp. art.104 alin.2 din Legea 263/2010.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
H O T A R A Ș T E
Admite contestația formulată de reclamanta S. V. cu domiciliul în loc. Ștefănești, jud. B. în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii B., cu sediul în B., Calea Națională nr.85, jud. B..
Anulează Decizia R_/07.02.2013 și obligă pârâta să emită reclamantei decizie de acordare a pensiei pentru limită de vârstă cu luarea în considerarea ca timp util la pensie și a anilor: 1964, 1965, 1966, 1967 în care reclamanta a lucrat la C.A.P. Ștefănești, drepturile de pensie urmând a fi plătite de la data de 28.01.2013.
Executorie de drept .
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse sub sancțiunea nulității la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 07.05.2014.
Președinte, Asistenți Judiciari, Grefier,
N. T. D. C. E. P. C. B.
Cu opinie în același sens
Redt.TN v
Tehnored. BC
4 ex/26.06.2014
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 21-05-2014, Tribunalul... | Recalculare pensie. Sentința nr. 690/2014. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
