Acţiune în constatare. Sentința nr. 146/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 146/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 2135/40/2014
DOSAR NR._ litigiu de muncă
ROMANIA
TRIBUNALUL B. – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA NR. 146
Ședința publică din 29 ianuarie 2015
Președinte – L. L.
Asistenți - P. E.
Judiciari - C. D.
Grefier - U. – G. D.
La ordine judecarea litigiului de muncă dintre reclamantul C. L. din B., ., . și pârâtele . B. prin administrator R. S. din B., .. 28, C. I. de Insolvență B. Boris din B., .. 1 și I. T. de Muncă B..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul, lipsind reprezentanții pârâtelor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura de citare este legal îndeplinită. Totodată, se evidențiază părțile, obiectul cauzei, că dosarul se află la al patrulea termen de judecată.
Se constată că prin intermediul registraturii . B. a depus la dosar adresa nr. 99 din 26.01.2015 prin care arată că nu deține arhiva Întreprinderii de Legume și Fructe B. și că se poartă negocieri cu lichidatorul judiciar privind predarea – preluarea arhivei, dar nu poate estima o dată fixă când se va finaliza procedura de preluare a arhivei.
Totodată, Judecătoria B. a trimis pentru atașare dosarul nr._ .
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra fondului pricinii.
Reclamantul solicită să se ia act de renunțarea la judecata acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâtele . B. prin administrator R. S. din B. și C. I. de Insolvență B. Boris. Solicită admiterea acțiunii în sensul de a se constata că a desfășurat activitate în cadrul fostei Întreprinderi de Legume și Fructe B..
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 19.05.2014, reclamantul C. L. a chemat în judecată pe C. I. de Insolvență B. Boris, solicitând să constate că în perioada 10.08.1964 – 30.04.2000 a desfășurat activitate în cadrul fostei Întreprinderi de Legume și Fructe B..
Pe parcursul procesului reclamantul și –a completat acțiunea solicitând judecata în contradictoriu și cu S.C.N. E. IPURL B. –prin administrator R. S. lichidator al fostului angajator, precum și în contradictoriu cu I. T. de Muncă B..
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamantul a arătat că deși a lucrat la unitatea susmenționată fără întrerupere (mai puțin în intervalul 19.06.1967 – 15.02.1969 în care a fost încorporat militar), cu toate acestea nu i s–a eliberat carnetul de muncă fiind amânat continuu de reprezentanții unității cu motivarea că nu se mai găsește. La rândul lor, Casa Județeană de Pensii B. și I. T. de Muncă B. i –au comunicat că nu a fost depus / preluat carnetul său de la fostul angajator.
Or, în acest context nu își poate dovedi vechimea în muncă și nu poate beneficia de drepturile de pensie care i se cuvin, mai ales că are deja 65 de ani.
În dovedirea acțiunii s –au depus înscrisuri și au fost audiați martori.
Pârâtul C.I.I „B. Boris - T.” a invocat prin întâmpinare lipsa calității procesuale de folosință a debitoarei pârâte întrucât prin sentința civilă nr. 217/2010 a Tribunalului B. s-a dispus închiderea procedurii de faliment a societății debitoare fiind radiată din registrul comerțului.
De asemenea, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii întrucât ar fi predat arhiva fostului administrator statuar I. R..
Și pârâta .C.N. E. IPURL B. – prin administrator R. S. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întemeindu-se pe aceleași motive. (fila 31)
Pârâtul I. T. de Muncă B. a solicitat respingerea acțiunii întrucât fostul angajator Întreprinderea de Legume și Fructe B. nu a fost înregistrat la I. T. de Muncă B., nefiind sub incidența Legii nr. 130/1999 în baza căreia angajatorii înregistrau contractele individuale de muncă la inspectorat și prezentau carnetele de muncă pentru a fi completate de către inspectorat. Dimpotrivă, carnetele de muncă ale salariaților Întreprinderii de Legume și Fructe B. au fost păstrate și completate de către unitate.
În plus, inspectoratul nici nu a avut vreun raport juridic de muncă cu reclamantul.
Instanța a considerat în raport cu această motivare că, de fapt, I. T. de Muncă B. a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
Prin înscrisul depus la 11.12.2014 și confirmat ulterior în ședință, reclamantul a declarat că renunță la judecata în contradictoriu cu pârâții C.I.I. „B. Boris T.” și S.C.N. E. IPURL B. – prin administrator R. S., continuând judecata numai în contradictoriu cu I. T. de Muncă B..
În acest context, în temeiul art. 406 Noul Cod procedură civilă instanța va constata renunțarea la judecată, motiv pentru care nu va mai analiza excepțiile invocate de aceste părți.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. T. de Muncă B., aceasta va fi respinsă avându-se în vedere că reclamantul a încetat raporturile de muncă în martie 2000, or prin Legea nr. 130/20.07.1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă se stabiliseră în sarcina inspectoratelor teritoriale de muncă atribuții privind evidența calculului salariilor și preluarea carnetelor de muncă ale salariaților.
Astfel, conform art. 3 din Legea nr. 130/1999: „(1) La solicitarea unor angajatori care au posibilitatea de a păstra și completa carnetele de muncă ale salariaților, inspectoratele teritoriale de muncă pot aproba ca aceste operațiuni să fie efectuate de către acești angajatori.
(2) Angajatorii prevăzuți la alin. (1) au următoarele obligații:
a) să depună lunar la inspectoratul teritorial de muncă dovezile de calculare a drepturilor salariale, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata acestora;
b) să prezinte carnetele de muncă ale salariaților la inspectoratele teritoriale de muncă, la încetarea contractelor individuale de muncă ale acestora, în vederea certificării înscrierilor efectuate.”
De asemenea, în contextul în care fostul angajator nu mai există fiind radiat din registrul comerțului, iar carnetul de muncă al reclamantului nu se mai găsește, rezultă că este vorba despre o veritabilă reconstituire a vechimii în muncă, așa încât contradictorialitatea judecății se realizează în raport cu instituția publică care a avut obligația de a verifica modul în care angajatorul și –a îndeplinit obligațiile legale ce decurg din raporturile de muncă.
Așadar, calitatea procesuală pasivă a I. T. de Muncă B. ( din această perspectivă a radierii angajatorului din registrul comerțului), este dată de atribuțiile de control ale inspectoratului legate de carnetele de muncă și de evidența contractelor de muncă și a calculelor salariilor.
Astfel, conform art. 2 din Legea nr. 108/1999 de înființare și organizare a Inspecției muncii: „Inspecția Muncii are în subordine inspectorate teritoriale de muncă, instituții cu personalitate juridică, care se organizează în fiecare județ și în municipiul București.”
Potrivit art. 5 lit a ): „Inspecția Muncii îndeplinește următoarele funcții generale:
a) de autoritate de stat, prin care se asigură exercitarea controlului aplicării prevederilor legale în domeniile sale de competență.”
Or, întrucât angajatorul a fost radiat abia în anul 2010, rezultă că I. T. de Muncă B. trebuia să –și exercite atribuțiile de control privind respectarea obligațiilor legale ale acestuia până la data radierii, neavând importanță din această perspectivă faptul că raporturile de muncă ale reclamantului se încheiaseră încă din anul 2000. (inspectoratul trebuind să verifice și răspunzând de modul în care i s –au predat carnetele pentru toți salariații acestui angajator)
Astfel, conform art. 2 alin. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Muncii: aprobat prin H.G. nr. 1377/2009: „ Inspecția Muncii are ca principal scop urmărirea îndeplinirii obligațiilor legale de către angajatorii prevăzuți la alin. (1), în domeniul relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă, precum și a celor referitoare la condițiile de muncă, apărarea vieții, integrității corporale și sănătății salariaților și a altor participanți la procesul de muncă, în desfășurarea activității”.
De asemenea, conform art. 3 lit. B lit. (g) și (k): „controlează modul de completare a carnetelor de muncă și condițiile de păstrare a acestora la unitățile din sectorul public, privat și la alte categorii de angajatori;
k) certifică și contrasemnează legalitatea înscrierilor efectuate în carnetele de muncă de către angajatorii cărora li s-a aprobat păstrarea și completarea acestora la sediu”.
Așadar, pârâtul I. T. de Muncă avea obligația în temeiul acestor norme juridice – de a verifica dacă reclamantului i s-a întocmit carnet și dacă la încetarea contractului s-a predat la inspectorat acest carnet în vederea avizării.
Iar cel mai important – conform art. 3 lit B lit. (n): „participă la activitatea de reconstituire a vechimii în muncă, potrivit prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare”.
Așadar, acesta este textul de lege care conferă în mod expres inspectoratelor de muncă calitatea procesuală pasivă atât în procedura de reconstituire a vechimii în muncă care s-a derulat în baza Decretului nr. 92/1976, cât și în cea care se desfășoară în instanță, începând cu abrogarea decretului în ianuarie 2011 conform art. 279 Codul Muncii (participarea inspectoratului ca parte în proces impunându-se mai ales în contextul în care fostul angajator a fost desființat și nu mai are succesori).
Pe fondul cauzei, instanța constată că din depozițiile martorilor audiați, coroborate cu înscrisurile depuse de reclamant cât și cu cele din dosarul nr. 3255/2001 al Judecătoriei B. care a fost atașat, rezultă fără echivoc că într-adevăr, reclamantul a desfășurat activitate la fosta Întreprindere de Legume și Fructe B. în perioadele 10.08.1964 – 18.06.1967 și 15.02.1969 – 31.03.2000.
Această situație este dovedită de declarațiile martorilor B. B. și P. G. L. (fila 58 – 59 dosar) care se coroborează cu cererea reclamantului din 01.07.2003 (fila 11 dosar) pentru care există confirmare de primire, cu sentința civilă nr. 1340/28.11.2001, cu precizările la cererea de chemare în judecată în dosarul nr. 3255/01 (fila 18 din acel dosar), cu raportul de expertiză efectuat în acel dosar cât și cu statele de plată de la filele 28 – 55 tot din dosarul nr. 3255.
Din probele enumerate mai sus, rezultă și funcțiile pe care le –a îndeplinit reclamantul, iar în privința salariilor realizate în întreaga perioadă în care a lucrat, instanța va avea în vedere (acolo unde din înscrisuri nu rezultă cuantumul exact), faptul că ambele martore au declarat că reclamantul a avut întotdeauna salarii mult mai mari decât ele, fiind de altfel unul dintre angajații cu cele mai mari salarii din unitate inclusiv datorită procentului mare al sporului de vechime.
De aceea, până în ianuarie 1991 instanța va constata că salariile reclamantului sunt în cuantumul indicat de către acesta în cuprinsul cererii de chemare în judecată întrucât din compararea cu tabelul anexă la Legea nr. 263/2010 rezultă că în majoritatea covârșitoare a perioadelor, salariul indicat de reclamant a fost mai mic decât cel mediu pe economie, ceea ce denotă – de altfel - și buna credință a reclamantului (în contextul în care așa cum s-a arătat mai sus reclamantele au arătat că salariul reclamantului era printre cele mai mari din unitate).
Din anul 1991 până în decembrie 1998, instanța va stabili cuantumul salariului reclamantului prin raportare la cel al martorei P. G. după cum este înscris în carnetul de muncă al acesteia, întrucât pentru această perioadă nu a fost precizat de către reclamant și oricum, martora însăși a declarat că reclamantul a avut salariul mult mai mare decât ea.
Din decembrie 1998 până în aprilie 2000 instanța va avea în vedere salariile după cum au fost menționate în centralizatorul depus de unitate și în statele de plată aferente existente în dosarul 3255/2001.
Este de menționat aici, că deși din centralizatorul de la fila 23 din acel dosar rezultă că reclamantul a fost angajat cel puțin până la 31 iulie 2000 (în mai, iunie și iulie fiind în concediu medical – perioadă care constituie însă vechime în muncă), cu toate acestea instanța va stabili raporturile de muncă până la 31.03.2000, reclamantul formulând pretențiile prin cererea de chemare în judecată numai până la 20 aprilie, însă în luna aprilie fiind în concediu fără plată – timp care nu constituie vechime în muncă.
Așa fiind, în temeiul art. 279 Codul Muncii, raportat la art. 3 lit. B lit. n) din H.G. nr. 1337/2009, instanța va admite în parte acțiunea, constatând existența raporturilor de muncă ale reclamantului la fosta Întreprindere de Legume și Fructe B., în meseriile de calculator principal, statistician, statistician principal, șef birou, în perioadele 10.08._97 și 15.02.1969 – 31.03.2000, ce constituie vechime în muncă în condiții normale de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art.406 Cod procedură civilă constată renunțarea reclamantului C. L. la judecata în contradictoriu cu pârâții C. I. de Insolvență B. Boris cu sediul în .. 1 și S.C.N. E. IPURL B. –prin administrator R. S., cu sediul în .. 28, cod fiscal_.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. T. de Muncă B. .
Admite în parte acțiunea având ca obiect reconstituirea vechimii în muncă formulată de reclamantul C. L., CNP_ domiciliat în B., ., . cu I. T. de Muncă B., cu sediul în Calea Națională nr. 147 bis, cod fiscal_.
Constată că perioadele 10.08._67 și 15.02._00 în care reclamantul a lucrat la Întreprinderea de Legume Fructe B., în calitate de calculator principal,statistician, statistician principal,șef birou, cu contract individual de muncă, cu normă întreagă constituie vechime în muncă, acesta realizând următoarele salarii:
-10.08._67 850 lei brut;
- 15.02.1969-1.07.1973 1380 lei brut;
-1.07._76 1870 lei brut;
- 1.06._84 2100 lei net;
-1.03.1985- 1.01.1991 2640 lei net;
-1.01.1991- 1.01.1992 9680 lei tarifar lunar de încadrare;
-1.01.1992-1.03.1992_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.03.1992-1.05.1992_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.05.1992-1.09.1992_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.09.1992-1.10.1992_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.10.1992-1.11.1992 25ooo lei tarifar lunar de încadrare;
-1.11.1992-1.12.1992_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.12.1992-1.03.1993_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.03.1993-1.04.1993_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.04.1993-1.05.1993_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.05.1993-1.06.1993_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.06.1993-1.08.1993_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.08.1993-1.10.1993_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.10.1993-1.12.1993_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.12.1993-1.01.1994_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.01.1994-1.04.1994_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.04.1994-1.08.1994_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.08.1994-1.03.1995_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.03.1995-1.04.1995_ lei tarifar lunar de încadrare;
1.04.1995-1.07.1995_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.07.1995-1.10.1995_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.10.1995-1.04.1996_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.04.1996-1.06.1996_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.06.1996-1.07.1996_ lei tarifar lunar de încadrare;
-1.07.1996-1.10.1996_ lei brut;
-1.10.1996-1.02.1997_ lei brut;
-1.02.1997-1.08.1997_ lei brut;
-1.08.1997-1.01.1998_ lei brut;
-1.01._98_ lei brut;
-1.12._99_ lei brut;
-1.01._99_ lei brut;
-1.04._99_ lei brut;
-1.11._99_ lei brut;
-1.12._99_ lei brut;
-1.01._00_ lei brut;
-1.02._00_ lei brut;
-1.03._00_ lei brut.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse sub sancțiunea nulității la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 29.01.2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
L. L. P. E., C. D. U. D.
Red. L.L./ 3 aprilie 2015
Dact. F. A. M.
Ex. 6/7 aprilie 2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 679/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Obligaţie de a face. Sentința nr. 694/2015. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
