Obligaţie de a face. Sentința nr. 54/2015. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 54/2015 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 2914/113/2014
Dosar nr._
Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 54
Ședința publică de la 29.01.2015
Judecător – V. A.
Asistenți judiciari – L. C., E. M. P.
Grefier – A. B.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată de reclamantul C. D. D., CNP:_, cu domiciliul în B., Calea Călărașilor nr.45, județul B., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B., ..109, județul B., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii B., cu sediul în B., Calea Călărașilor nr.19, județul B., având ca obiect obligația de a face.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din 21.01.2015 și s-au consemnat în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța în temeiul dispozițiilor art.396 C.p.civ. a amânat pronunțarea la data de 29.01.2015.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la această instanță, sub nr._, în data de 31.10.2014, reclamantul C. D. D. a chemat în judecată pe pârâta C. Județeană de Pensii B., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la recalcularea indemnizației lunare retroactive de la data de 01.11.2012, fără a se impozita și fără a se reține contribuția CAS, conform Legii 341/2004, recalcularea indemnizației lunare conform art. 5 alin 2 și art. 39 alin 1 și 2 din Norme metodologice aplicabile Legii 341/2004, restituirea sumelor de bani reținute, rezultate în urma recalculărilor până la data formulării acestei contestații. A solicitat și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că s-a pensionat conform deciziei nr._/18.03.2013, pensie acordată pentru limită de vârstă, iar conform Certificatului . –C, nr._, eliberat în data de 16.03.2006, este declarat urmaș de erou martir al Revoluției din decembrie 1989, beneficiind de drepturile conferite de Legea 341/2004, potrivit calității dobândite. Urmare a cererii privind acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.341/2004, i-a fost admisă cererea și emisă decizia nr._/28.05.2013, începând cu data de 01.11.2012 acordându-se o indemnizație lunară. A învederat faptul că în conformitate cu decizia nr._/28.05.2013 i s-a stabilit o indemnizație lunară de 1.102 lei, conform Legii 341/2004, însă consideră ca această indemnizație este calculată incorect. Conform Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.341/2004, mai exact art. 39, această indemnizație se calculează prin aplicarea procentului de 0,6 asupra salariului mediu brut pe economie din luna anterioară celei în care se face plata, comunicat de Institutul național de statistică. Deși a făcut contestație la C. Județeană de Pensii B., precum și la C. Națională de Pensii Publice București în nenumărate rânduri, aceștia nu i-au răspuns la contestații, ori când i-au răspuns au considerat că nu poate fi soluționată favorabil deoarece nu există temei legal. A mai învederat că, în conformitate cu art.5 alin.2 din Legea nr.341/2004, această indemnizație nu se impozitează, nefiind considerat venit, dar în cazul de față este impozitată cu 16 % și este reținută contribuția pentru CASS. În drept, a invocat Legea 341/2004, Normele metodologice de aplicare a Legii 341/2004.
Prin întâmpinare, pârâta C. Județeană de Pensii B., pe cale de excepție a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă. A arătat că prin decizia nr._/28.05.2013 emisă de C. Județeană de Pensii, reclamantului i s-au acordat drepturile prevăzute de Legea nr.341/2004. Conform art. 4 indice 3 alin 2 din Legea nr.341/2004 coroborat cu art. 149 din Legea nr.263/2010 decizia arătată putea fi contestată la Comisia Centrala de Contestații din cadrul CNPP. Fiind nemulțumit de cuantumul indemnizației stabilite reclamantul a contestat decizia nr._/28.05.2013 la Comisia Centrală de Contestații din cadrul CNPP, contestație care a fost respinsă prin hotărârea nr.9113/03.11.2014. În cazul în care reclamantul era nemulțumit de soluția dată de către Comisia Centrală de Contestații din cadrul CNPP, acesta putea contesta hotărârea conform dispozițiilor art. 151 din Legea 263/2010. Totodată, conform art. 151 alin 3 din Legea nr.263/2010 hotărârile neatacate în termenul prevăzut de lege sunt definitive. Reclamantul nu a înțeles să conteste hotărârea nr.9113/03.11.2014, acesta solicitând pe calea obligației de a face, direct în instanță o recalculare a drepturilor prevăzute de Legea nr.341/2004. În aceste condiții, atât timp cât reclamantul avea posibilitatea contestării hotărârii, este inadmisibilă o acțiune în instanță întemeiată pe obligația de a face, de natura celei promovate de reclamant. S-a considerat că admiterea unei astfel de acțiuni ar însemna lipsirea de efecte juridice atât a deciziei nr._/28.05.2013 emisă de CJP B. cât și a hotărârii nr.9113/03.11.2014 emisă de Comisia Centrală de Contestații, hotărâre care a rămas definitivă. Pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. In fapt, prin decizia nr._/28.05.2013 emisă de C. Județeană de pensii B., reclamantului i s-au acordat drepturilor prevăzute de art. 5 alin 1 lit. m din Legea nr.341/2004. La stabilirea cuantumului indemnizației reclamantului a fost utilizat următorul algoritm:1836x06=1102 lei (indemnizația brută). La această indemnizație brută se aplică cota de contribuție de asigurare de sănătate în procent de 5,5%, respectiv 61 lei, rezultând o indemnizație netă de 1041 lei. A considerat ca fiind corect și legal modul de calcul al indemnizației reclamantului. Din dispozițiile art. 5 alin 1 lit. m coroborat cu art. 4 alin 2 rezultă faptul că indemnizația brută lunară, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6 se calculează în funcție de salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, textul art. 4 alin 2 din Legea 341/2004 dispunând, fără a lăsa loc de interpretare, faptul că în ceea ce privește coeficientul de 0,6, acesta se aplică asupra „salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat”. Din dispozițiile textelor de lege rezultă că singurul indicator economic avut în vedere la stabilirea cuantumului indemnizației prevăzut de art.5 alin.1 lit.m din Legea 341/204 este salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru anul 2011, bugetul asigurărilor sociale de stat a fost aprobat prin Legea nr.287/2010; pentru anul 2012 aprobat prin Legea 294/2011; pentru anul 2013, bugetul asigurărilor sociale de stat a fost aprobat prin Legea nr.6/2013; pentru anul 2014 prin Legea 341/2013. În cuprinsul nici uneia dintre legile arătate nu se mai regăsește indicatorul ,,salariul mediu brut”, la care face referire art. 4 alin 2 din Legea nr.341/2004. Salariul mediu brut pe economie a fost prevăzut în legile bugetare anuale începând cu anul 2001 până în anul 2010 inclusiv. Astfel, pentru anul 2010, salariul mediu brut aprobat prin Legea nr.12/2010 a bugetului asigurărilor de stat pe anul 2010 a fost de 1836 lei. Potrivit dispozițiilor art. 14 lit. d din Legea nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, s-a redus cu 15% cuantumul indemnizațiilor prevăzute de Legea nr.341/2004, modificată și completată. Începând cu luna ianuarie 2011, potrivit dispozițiilor art.10 alin 1 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, drepturile prevăzute de art. 14 din Legea nr.118/2010 s-au majorat cu 15% față de cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010. Dispozițiile cuprinse în Legea nr.285/2010 sunt imperative, speciale și derogatorii față de cele cuprinse în art.4 alin.2 din Legea nr.341/2004 modificată și completată în ceea ce privește modalitatea de stabilire, în anul 2011, a indemnizațiilor prevăzute de acest din urmă act normativ. În consecință, nu este aplicabil algoritmul prevăzut de art. 4 alin 2 din Legea nr.341/2004, modificată și completată, astfel încât cuantumul indemnizațiilor se determină, în anul 2011, conform reglementării speciale. S-a solicitat să se aibă în vedere dispozițiilor art. 8 din OUG 80/2010 conform cărora în anul 2012 cuantumul drepturilor prevăzute la art. 14 din Legea nr.118/2010 se mențin la același nivel cu cel care se acordă pentru luna decembrie 2011 precum și dispozițiile art. 9 din OUG 84/2012 și cele ale art. 6 din OUG 29/2013 care conțin reglementări cu privire la modul de calcul în anul 2013, respectiv 2014 al indemnizațiilor prevăzute de Legea 341/2004. S-a considerat ca intenția legiuitorului a fost aceea că începând cu anul 2011 indemnizația de care beneficiază reclamantul să se calculeze conform dispozițiilor speciale derogatorii prevăzute de Legea 118/2010. Legea nr.118/2010, Legea nr.285/2010, OUG 80/2010 și OUG 84/2012 sunt acte normative speciale care derogă temporar de la dispozițiile Legii nr.341/2004 pentru a regla pe o perioadă de timp condițiile economice particulare de restabilire a echilibrului bugetar care le-au impus. Cu privire la impozitarea indemnizației reclamantului s-a precizat că instituția nici nu a calculat și nici nu a reținut vreun impozit din această indemnizație. Cu privire la solicitarea reclamantului de a nu i se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate, a arătat că la baza acordării indemnizației prevăzute la art. 5 alin 1 lit. m din Legea 341/2004 a stat certificatul . –C nr._ eliberat de secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor din decembrie 1989. Prin acest certificat i s-a acordat reclamantului titlu de urmaș de erou martir al Revoluției române din Decembrie 1989. Prin OUG 107/2010 a fost modificată forma art. 231 alin 1 lit. c din Legea 95/2006, astfel încât de la data de 01.01.2011, beneficiază de asigurare fără plata contribuției ,,persoanele prevăzute la art. 3 alin 1 lit. b din Legea recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau a avut de suferit în urma revoluției muncitorești anticomuniste de la B. din noiembrie 1987 nr.341/2004, cu modificările și completările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri. A precizat că la art. 3 alin 1 lit. b pct. 1 din Legea nr.341/2004 se regăsește titlul de luptător rănit atribuit celor ce au fost răniți în luptele pentru victoria revoluției din decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta, titlu în legătură cu care reclamantul nu a făcut dovada că i-a fost atribuit. Întrucât reclamantului i s-a acordat titlul de urmaș de erou, martir al revoluției române din decembrie 1989, acesta nu se încadrează în prevederile art. 213 din Legea nr.95/2006 așa cum acesta a fost modificat începând cu data de 01.01.2011 prin OUG 107/2010 și prin urmare nu există temei legal pentru ca acesta să beneficieze de asigurarea de sănătate fără plata contribuției sociale de sănătate. Art.213 din Legea nr.95/2006 modificată și completată face o enumerare strict și limitativă a categoriilor de persoane care sunt scutite de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate. Aceste situații se prezintă ca niște situații de excepție de la regulă, iar ca orice excepție și aceasta este de strictă interpretare în sensul că nici o altă categorie de persoane în afara celor enumerate la art.213 din Legea nr.95/2006 modificată și completata nu poate fi scutită de plata asigurărilor sociale de sănătate. In drept s-au întemeiat susținerile pe baza dispozițiilor Legii 341/2004, OUG nr.80/2010, OUG nr.84/2012, OG nr.29/2013, Legea nr.95/2006, OUG 107/2010.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin decizia nr._/28.05.2013 privind stabilirea indemnizației prevăzute de Legea nr.341/2004, emisă de C. județeană de pensii B., reclamantului C. D. D. i s-a stabilit o indemnizație lunară de 1102 lei, începând cu data de 1.11.2012.
Reclamantul a contestat decizia la Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, iar prin Hotărârea nr.9113/3.11.2014 s-a respins contestația ca neîntemeiată.
Analizând excepția inadmisibilității invocată de pârâtă, tribunalul reține în drept că potrivit art.43 alin. 2 din Legea nr.341/2014 „Reglementările prevăzute de legislația privind pensiile, proprie fiecărui plătitor, referitoare la stabilire, plată, modificare, suspendare, reluare, încetare, expertizare, revizuire, contestare și recuperare a sumelor încasate necuvenit, se aplică și indemnizațiilor prevăzute de lege, dacă aceasta nu dispune altfel”.
Potrivit art.149 alin.1 și 2 din Legea nr.263/2010 „(1) Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații. (2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional..”, iar conform art.151 din lege „(1) Hotărârile Comisiei Centrale de Contestații, respectiv ale comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații se comunică persoanelor în cauză și caselor teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale interesate, după caz, în termen de 5 zile de la adoptare. (2) Hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare. (3) Hotărârile prevăzute la art.150 alin.(3) care nu au fost atacate la instanțele judecătorești în termenul prevăzut la alin.(2) sunt definitive.”
Tribunalul reține că prin aceste dispoziții legale se instituie o procedură administrativă prealabilă, obligatorie, persoana interesată fiind obligată să atace decizia de pensie la Comisia de Contestații, iar hotărârea Comisiei la instanță, astfel că aceasta este singura cale legală prin care poate obține valorificarea drepturilor sale, neputându-se adresa direct instanței de judecată.
Dacă o persoană nu contestă Hotărârea Comisiei în termenul prevăzut de lege, aceasta este definitivă, iar orice cerere formulată în legătură cu aspectele analizate și stabilite prin decizia emisă de C. de pensii nu mai poate fi primită, fiind inadmisibilă, legalitatea și temeinicia deciziei putând fi analizată doar prin prisma hotărârii Comisiei.
În prezenta cauză, nefiind formulată contestație împotriva Hotărârii Comisiei de Contestații, nu se pot analiza motivele invocate de reclamant în acțiune pentru recalcularea indemnizației stabilită prin decizia nr._/28.05.2013, acestea făcând obiectul examinării de către Comisie, iar hotărârea Comisiei are caracter definitiv.
Se constată că reclamantul nu a urmat procedura obligatorie prevăzută de lege, respectiv contestarea hotărârii Comisiei în instanță, ci s-a adresat direct instanței de judecată, solicitând recalcularea indemnizației lunare stabilită prin decizia Casei județene de pensii.
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul constată că acțiunea reclamantului este inadmisibilă, astfel că urmează să o respingă ca atare.
Având în vedere cele reținute tribunalul constată că nu mai este necesar a analiza și celelalte susțineri și apărări ale părților.
Aceeași opinie a fost exprimată și de asistenții judiciari care, potrivit art. 55 din Legea nr. 304/2004 de organizare judiciară, au făcut parte din completul de judecată cu vot consultativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul C. D. D., CNP:_, cu domiciliul în B., Calea Călărașilor nr.45, județul B., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B., ..109, județul B., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii B., cu sediul în B., Calea Călărașilor nr.19, județul B..
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Tribunalul B..
Pronunțată în ședință publică azi 29.01.2015.
Președinte Cu vot consultativ Grefier
V. AlionteAsistenți judiciariAdina B.
L. C. E. M. P.
Red.A. V.
Dact.B..A.
4 ex./10.02.2015
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 52/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 50/2015. Tribunalul BRĂILA → |
|---|
