Despăgubire. Sentința nr. 24/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 24/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 12114/2015
Dosar nr. 12_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINTA CIVILA NR._
Ședința publică din data de 24.11.2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: G. O.
ASISTENT JUDICIAR: M. N.
ASISTENT JUDICIAR: I. J. A.
GREFIER: G. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta O. C. prin S. L. din Invatamant Sector 3, în contradictoriu cu paratii L. Tehnologic D. Gusti si C. T. P. M., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezinta partile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită.
Tribunalul văzând dispozițiile art. 269 alineatul 2 din Codul Muncii, art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011 raportat la dispozitiile art. 131 alin. 1 si art. 95 pct. 4 Cod pr civ, având în vedere că este învestit cu soluționarea unui litigiu căruia i se aplică jurisdicția muncii, față de faptul că domiciliul reclamantei este în București, astfel cum rezultă din acțiunea introductivă, consideră litigiul de competența generală a instanțelor judecătorești, iar material, funcțional și teritorial consideră litigiul de competența Tribunalului București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale.
Instanta, raportat la dispozitiile art. 268 alin 1 lit c Codul Muncii, invoca exceptia dreptului material la actiune si ramane in pronuntare asupra acesteia.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._, la data de 07.04.2015 reclamantul S. L. din Învățământ Sector 3 in numele membrului de sindicat O. C., a solicitat în contradictoriu cu pârâtii L. Tehnologic D. Gusti si C. T. P. M. ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților la: calcularea drepturilor salariale cuvenite reclamanților în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009, respectiv cu luarea în considerare a salariilor de bază aferente lunii decembrie 2009, stabilite conform Legii nr. 211/2008 – prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1.000 cu valoarea de 400 lei și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01.01.2010 – 31.12.2010, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, precum și obligarea pârâtelor unități școlare la plata dobânzii legale aferente acestor drepturi, până la data plății efective și integrale a acestora, obligarea pârâtelor la calcularea drepturilor salariale cuvenite reclamanților în conformitate cu prevederile Legii nr. 285/2010, respectiv cu luarea în considerare a salariilor de bază aferente lunii octombrie 2010, stabilite conform Legii nr. 221/2008 și a Legii nr. 330/2009 – prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01.01.2011 – 13.05.2011, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, precum și obligarea pârâtelor unități școlare la plata dobânzii legale aferente acestor drepturi, până la data plății efective și integrale a acestora.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 194 Cod procedură civilă, Legea nr. 330/2009, Legea nr. 285/2010, O.U.G. nr. 1/2010, Legea nr. 221/2008; legea nr. 62/2011.
In dovedirea acțiunii reclamantul a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri și orice alte probe care vor rezulta pe parcursul dezbaterilor.
In sprijinul cererii reclamantul a depus un set de înscrisuri în copie: tabel cu membrii de sindicat care susțin promovarea prezentei acțiuni; adeverința din care rezultă faptul că membrul de sindicat, semnatar al tabelului menționat la pct. 1, nu a beneficiat de la 1 ianuarie 2010 de încadrare și salarizare potrivit Legii nr. 221/2008.
Paratul L. Tehnologic D. Gusti a formulat intampinare f. 25 invocand ca o chestiune prealabila prescrierea dreptului la actiune in baza art 268 alin 1 lit c Legea 53/2003, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva excepției prescripției dreptului material la acțiune, invocată de parat, instanța constată:
Față de obiectul cererii și perioada la care se referă pretențiile reclamantei respectiv 1 ianuarie 2010 – 13.05.2011 și data înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv 07.04.2015, având în vedere că pentru prescripțiile începute sub imperiul fostului Decret nr. 167/1958, se aplică potrivit art. 6 alineatul (4) cod civil si art. 201 din Legea nr. 71/2011 care stabilesc ca și prescripțiile extinctive (precum și decăderile și uzucapiunile) începute și neîmplinite la data intrării in vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit, respectiv prevederilor Decretului nr. 167/1958, inclusiv sub aspectul începutului, termenului, cauzelor de suspendare, întrerupere, repunere în termen și modalității de invocare.
Astfel, potrivit art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă: Instanța judecătorească și organul arbitral sunt obligate ca, din oficiu, să cerceteze, dacă dreptul la acțiune sau la executarea silită este prescris.
Cu privire la prescripția dreptului la acțiune al reclamatei pentru perioada 01 ianuarie 2010 – 13 mai 2011, Tribunalul constată că aceasta este întemeiată, după cum urmează:
Astfel, potrivit prevederilor art. 268 alin 1 litera c din codul muncii, cererea în vederea plății unor drepturi salariale neacordate poate fi formulată în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Cu referire la prescripție dreptului la acțiune având ca obiect drepturi salariale, Art. 171 din codul muncii, prevede următoarele:
Art. 171. - (1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
Față de obiectul cererii de chemare în judecată respectiv obligarea pârâtului la recalcularea și la plata pentru perioada 1 ianuarie – 13 mai 2011, a diferențelor de drepturi salariale, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/ 2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate si cele ce i se cuvin in conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, actualizate in funcție de coeficientul de inflație, pana la data efectiva a plații, in conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009, respectiv cu luarea in considerare a salariului de baza aferente lunii decembrie 2009, stabilit conform Legii nr. 221/2008 - prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de lei, si plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite si cele efectiv încasate, actualizate in funcție de coeficientul de inflație pana la data efectiva a plații, Tribunalul reține că perioada pretins prescrisă este aferentă intervalului 1 ianuarie - 31 decembrie 2011 și calculul și plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008 și a Legii-cadru nr. 284/2010, respectiv a Legii nr. 285/2010, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile acestor acte normative, pentru perioada 1 ianuarie 2010 – 12.05.2011, rezultă că drepturile solicitate afectate de prescripție au fost realizate sau născute sub imperiul vechiului cod civil, astfel încât, pentru prescripțiile începute sub imperiul fostului Decret nr. 167/1958, se aplică Decretul nr. 167/1958 potrivit art. 6 alin. (4) Cod civil si art. 201 din Legea nr. 71/2011 care stabilesc ca și prescripțiile extinctive (precum și decăderile și uzucapiunile) începute și neîmplinite la data intrării in vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit, respectiv prevederilor Decretului nr. 167/1958.
Din coroborarea art. 171 din codul muncii, art. 268 alin.1 lit. c din Codul muncii cu art. 3 alin. 1 și alin. 2 și art. 7 alin 1 raportat la art. 12 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, referitor la ipoteza prescripției în cazul raporturilor juridice obligaționale în cazul obligațiilor cu executare succesivă, rezultă că termenul de trei ani pentru obligarea angajatorului la plata sumelor cu titlu de drepturi salariale, începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune privind fiecare prestație succesivă, adică de la data când angajatorul datora aceste sume și de la care s-a născut dreptul reclamantului la remunerare pentru munca depusă, drept la acțiune care, în situația în care nu este exercitat în termenul prevăzut de lege, în lipsa unor cauze de suspendare sau întrerupere se stinge pentru fiecare din aceste prestații printr-o prescripție deosebită.
Or, instanța va constata întemeiată excepția invocată, având în vedere faptul că introducerea acțiunii s-a făcut la data de 07.04.2015, astfel încât, cum potrivit prevederilor art. 268 alin 1 litera c din codul muncii, cererea în vederea plății unor drepturi salariale neacordate poate fi formulată în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, drept la acțiune care se naște de la data la care drepturile respective erau datorate, pentru prestația lunii mai 2011, respectiv ultima prestație succesivă solicitată, dreptul la acțiune al reclamantei s-a născut în luna iunie 2011, salariul lunii mai 2011 neputând fi pretins mai devreme de începutul lunii următoare, astfel încât termenul de prescripție pentru eventualele pretenții bănești aferente lunii mai 2011 a început să curgă la lichidarea lunii mai, situație în care acestea puteau fi solicitate în lipsa unor cauze de întrerupere sau suspendare a cursului prescripției extinctive, cel mai târziu în cursul lunii iunie 2014.
În condițiile în care prescripția extinctivă este o excepție de ordine publică iar odată cu formularea cererii de chemare în judecată reclamanta nu a solicitat potrivit prevederilor Decretului nr. 167/1958 repunerea în termenul de prescripție de trei ani de la data nașterii dreptului la acțiune și având în vedere data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 07.04.2015, sancțiunea prescrierii dreptului reclamantei de a solicita plata unor drepturi salariale anterioare datei de 07.04 2012, nu poate fi evitată.
Față de cele mai sus reținute, Tribunalul va admite excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei și pe cale de consecință va respinge acțiunea formulată, ca prescrisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune conf. Art. 268 alin 1 lit c C. muncii.
Respinge actiunea privind pe reclamanta O. C. prin S. L. din Invatamant Sector 3, cu sediul in ales in .. 12, sector 3, în contradictoriu cu paratii L. Tehnologic D. Gusti, cu sediul in sector 2, București, .. 8, si C. T. P. M., cu sediul in sector 5, București, ., ca fiind prescris dreptului material la actiune.
Cu apel în 10 de zile de la comunicare, cererea depunandu-se la Tribunalul Bucuresti- Sectia a VIII-a.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24.11.2015
Președinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar,
G. O. M. N. I. J. A.
Grefier,
G. R.
Red J.A.I./Tehnored. J.A.I../ ex./ 2015
Comunicat exemplare. 2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Încheierea nr.... → |
|---|
