Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1334/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1334/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 5309/118/2013
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.1334
Ședința publică din 18 iunie 2015
PREȘEDINTE – A. N.
ASISTENȚI JUDICIARI
R. G.
M. A. B.
GREFIER – M. M.
Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect contestație decizie de pensionare, acțiune formulată de reclamanta F. A. domiciliată în C., ., județul C., in contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C. cu sediul in . C, județul C., și C. C. DE CONTESTAȚII DIN C. CASEI NAȚIONALE DE PENSII cu sediul in București, ., sector 2
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 08 iunie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18 iunie 2015 pentru când a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului C., secția I civilă sub nr. _ , reclamanta F. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii C. ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care să se dispună anularea deciziei de pensionare nr._/04.03.2013 emisă de pârâta C. Județeană de Pensii, emiterea unei noi decizii de pensionare având în vedere toate sporurile, stagiile de cotizare și contribuțiile la C.A.S. dovedite cu adeverințe și înscrisuri comunicate pârâtei, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta susține că a formulat contestație împotriva deciziei de pensionare, criticând faptul că nu au fost valorificate sporurile dovedite cu adeverințe și nici mențiunile din cartea de muncă.
Reclamanta a arătat că potrivit practicii C.E.D.O. contribuția la sistemul de asigurări sociale dă naștere la un drept de proprietate asupra unei fracțiuni din patrimoniu, în sensul art. 1 din Protocolul 1 al C.E.D.O.
Pârâta a înlăturat sporul de noapte, cu motivarea că temeiul legal nu este indicat în cuprinsul adeverinței, deși aceasă susținere nu este conformă realității.
Se impunea includerea în calculul contribuției și a orelor de muncă prestate peste programul normal de muncă.
Cererea nu a fost motivată în drept.
A fost anexată acțiunii decizia de pensie contestată.
În apârare, pârâta C. Județeană de Pensii C. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat în prealabil excepția prematurității, conform art. 149 al. 1 și 2 din Legea nr. 263/2010, cu motivarea că nu a fost respectată procedura administrativă prealabilă obligatorie.
Pârâta a învederat că dosarul a fost înaintat la C. C. de Contestații, iar reclamanta are posibilitatea să conteste Hotărârea emisă de această instituție.
În drept, s-au invocat art. 151 al. 1 și 2 din Legea nr. 263/2010, art. 205-208 C. Pr. civilă.
În probațiune, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La dosar a fost anexată Hotărârea nr. 5404/12.08.2013 emisă de C. C. de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice.
La termenul de judecată din data de 30.09.2013 apărătorul reclamantei a învederat instanței că înțelege să conteste și Hotărârea nr. 5404/12.08.2013 emisă de C. C. de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice.
Prin încheierea pronunțată la data de 15.05.2014 instanța a dispus repunerea cauzei pe rol pentru a se pune în discuție utilitatea unei expertize contabile judiciare.
Pentru termenul de judecată din data de 27.04.2015 a fost anexat la dosar raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert contabil B. C..
Acțiune scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține:
Prin decizia nr._/04.03.2013 emisă de pârâta C. Județeană de Pensii C., reclamantei F. A. i s-a stabilit pensie pentru limită de vârstă conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, începând cu data de 29.10.2012, fiind avut în vedere un stagiu total de cotizare de 39 de ani, 2 luni și 28 de zile, din care: 38 de ani, o lună și 9 zile lucrate în condiții normale de muncă și un an, o lună și 19 zile - perioadă în care reclamanta a beneficiat de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă.
În cuprinsul deciziei s-a menționat cu sporul pentru orele prestate peste programul normal de lucru nu a fost valorificat, deoarece nu se regăsește în Anexa 15 la H.G. nr. 257/2011.
Cu privire la sporul de noapte, s-a menționat că sporul de noapte după data de 01.01.1991 nu s-a luat în calcul, motivat de faptul că temeiul legal indicat este incomplet, lipsind articolul de lege.
Prevederile cap. VIII al Legii nr.263/2010 - "Jurisdicția asigurărilor sociale" - stabilesc că persoanele nemulțumite de modul de stabilire a pensiei pot contesta deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale, în termen de 30 de zile de la comunicare, la C. C. de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații. Termenul de soluționare a acestor contestații este de 45 de zile de la data înregistrării acestora, iar hotărârile pronunțate se comunică persoanelor în cauză și caselor teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale interesate, după caz, în termen de 5 zile de la adoptare. Această procedură are caracterul unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional.
Art. 151 alin. 2 din Legea nr.263/2010 prevede posibilitatea atacării în instanță a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestații, respectiv ale comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, în termen de 30 de zile de la comunicare
Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestație administrativă, care a fost înregistrată sub nr. 211C/01.04.2013.
Prin Hotărârea nr. 5404/12.08.2013 emisă de C. C. de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice a fost admisă în parte contestația reclamantei și s-a dispus în sarcina pârâtei C. Județeană de Pensii C. revizuirea deciziei contestate, în sensul valortificării sporului pentru munca prestată în timpul nopții pentru perioada 01.01._01, conform adeverinței nr. A-5741/18.10.2012 eliberate de U.M. nr._ C., prin aplicarea procentului de 7,87% la salariul tarifar de încadrare.
A fost însă respinsă cererea de valorificare a sumelor reprezentând ore lucrate sistematic peste programul normal de lucru, conform înscrisurilor din adeverința nr. A-5743/18.10.2012 eliberată de U.M. Nr._ C., cu motivarea că aceste venituri nu constituie sporuri cu caracter permanent conform Anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 aprobate prin H.G. nr. 257/2011.
Întrucât reclamanta a invocat nevalorificarea tuturor perioadelor contributive dovedite cu înscrisuri aflate în dosarul administrativ, instanța a ordonat efectuarea unei expertize contabile judiciare pentru a verifica punctajul mediu anual stabilit prin decizia contestată, în condiții de deplină obiectivitate.
D-na expert B. C. a valorificat datele din carnetul de muncă, adeverința nr. 1650/19.03.2012 emisă de Spitalul Municipal M., adeverințele emise de U.M._ C. sub nr. A_/18.10.2012, A 5743/18.10.2012, A 5741/18.10.2012, A 5740/18.10.2012,_/19.12.2012 și adeverința nr._/19.12.2012 emisă de C. Județeană de Pensii C..
Expertiza a stabilit că reclamantei i se cuvine un punctaj mediu anual de 1,_ puncte, valoarea pensiei la data de 29.10.2012 fiind de 975 lei, în vreme ce prin decizia contestată se stabilise un PMA de 1,_ puncte și drepturi de pensie în cuantum de 937 lei.
Obiecțiunile pârâtei împotriva concluziilor raportului de expertiză se fundamentează exclusiv pe mențiunile din H.G. nr. 257/2011, în sensul că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual și nu fac parte din baza de calcul a pensiilor formele de retribuire pentru orele suplimentare realizate peste programul normal de lucru.
Jurisprudența instanței supreme a statuat însă că ceea ce interesează nu este includerea formală a unor sporuri în anexa normelor de aplicare a Legii pensiilor, ci dacă s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale corespunzătoare veniturilor obținute.
Or, expertul a formulat concluziile sale valorificând principiul contributivității ca principiu fundamental care guvernează plata pensiilor de stat.
Acest principiu se impune deopotrivă și instanțelor judecătorești. Astfel, în Decizia nr. 19/17.10.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța supremă statuează faptul că "(...) în acord cu Decizia nr. 736 din 24 decembrie 2006 a Curții Constituționale, instanțelor judecătorești, în exercitarea deplinei jurisdicții în fapt și în drept, le incumbă atributul exclusiv al verificării împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au "încasat sau nu contribuții de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, acestea constituind probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, iar nu o problemă de interpretare a legii" . În partea finală a deciziei, se concluzionează că în condițiile in care se constată de către instanțele investite cu cererea de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariate angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariate suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariate suplimentare obținute de către salariați, aceste venituri vor fi valorificate la determinarea dreptului de pensie.
Conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. p) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în sistemul public de pensii stagiu de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu declarație individuală de asigurare sau contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 48 din Legea 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator și asigurat sau, după caz, s-a datorat și plătit de către asigurații prevăzuți la art. 6 alin. (1) pct. IV și alin. (2) din lege.
Potrivit art. 19 din legea menționată, constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asigurații datorează și/sau plătesc contribuții de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte.
Astfel, din coroborarea textelor de lege menționate rezultă ca toate perioadele pentru care s-a datorat și s-a plătit contribuție la bugetul asigurărilor sociale de stat constituie stagiu de cotizare în înțelesul legii pensiilor și vor fi luate în calcul la stabilirea drepturilor acordate în raport de această lege, respectiv la stabilirea drepturilor de pensie.
Potrivit prevederilor art. 165 din Legea 263/2010 la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de munca, astfel:
a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
De asemenea, la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile menționate mai sus se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În temeiul Legii nr. 263/2010 (act normativ invocat de pârâtă în întâmpinare), principiul contributivității impune ca la calculul pensiei să fie luate în considerare toate sporurile pentru care s-a calculat și s-a plătit contribuția de asigurări sociale, indiferent dacă acestea au făcut parte sau nu din baza de calcul a pensiilor, atât timp cât dovada încasării lor, a plății contribuției individuale de asigurări sociale este atestată prin adeverință emisă de angajator, unitatea răspunzând pentru realitatea datelor înscrise în actele emise până la înscrierea în fals.
Detaliind acest aspect, instanța reține că legislația asigurărilor sociale nu atribuie caselor teritoriale de pensii competența de a cenzura datele înscrise de angajatori (sau deținători de arhive) în adeverințele pe care sunt obligați să le elibereze la cererea persoanelor interesate și nici să facă verificări ale documentelor pe temeiul cărora s-au eliberat respectivele adeverințe.
În același sens, art. 4 alin 3 din O.U.G. 4/2005 dispune că angajatorii poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea adeverințelor care atestă sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual.
În aceste condiții, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată în recurs în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din O.U.G. nr. 4/2005.
În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudența sa că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuțiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de statul român prin Legea nr. 30/1994.
Este de menționat în acest sens și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza A. M. F. s.a. impotriva României, prin care Curtea, deși a respins cererea ca inadmisibilă, a reafirmat faptul că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale (relevantă în acest sens este și cauza C. Abaluță s.a. împotriva României).
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuțiilor de asigurări sociale specifice, considerându-se că dreptul la alocația de urgență (pentru care reclamantul plătise contribuția specifică) reprezintă un drept patrimonial în sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, hotărârea în cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996.
Pentru considerentele expuse mai sus, văzând și art. 149 și urm. din Legea nr. 263/2010 cu modificările ulterioare, instanța urmează a admite acțiunea reclamantei și va dispune anularea deciziei nr._/04.03.2013 emise de C. Teritorială de Pensii C. și a Hotărârii nr. 5404/12.08.2013 emise de C. C. de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, întrucât acestea nu respectă liniile directoare din jurisprudența anterior menționată cu privire la principiul contributivității și astfel au fost stabilite drepturi de pensie într-un cuantum eronat, inferior celui cuvenit.
De vreme ce decizia contestată a stabilit în favoarea reclamantei un punctaj mediu anual inferior celui determinat de expert, instanța va admite acțiunea pe capătul de cerere privind emiterea unei noi decizii de pensie, în care la stabilirea drepturilor de pensie să fie avut în vedere un punctaj mediu anual de 1,_ puncte (conform concluziilor raportului de expertiză).
Asupra capătului de cerere privind obligarea pârâtei C. Județeană de Pensii C. la plata cheltuielilor de judecată:
Cheltuielile de judecată reprezintă ansamblul sumelor de bani pe care trebuie sa le suporte părțile în legătură cu activitatea lor procesuală. Având în vedere că una dintre părți se face vinovată de declanșarea activității judiciare, partea care a pierdut procesul suportă atât cheltuielile făcute de ea, cât și cheltuielile făcute de partea care a câștigat, deoarece este în culpă procesuală, prin atitudinea sa în proces determinând aceste cheltuieli.
În cauză, reclamantul a făcut dovada suportării cheltuielilor de judecată (onorariu de expertiză), motiv pentru care în temeiul art. 453 al. 1 C. pr. civilă, instanța va obliga pârâta C. Județeană de Pensii C. să plătească reclamantului suma de 800 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Instanța va respinge ca nefondată și cererea expertului contabil B. C. de obligare a reclamantei la plata diferenței de onorariu de expertiză, în condițiile în care acțiunea a privit un singur reclamant, iar lucrarea nu a prezentat un grad de dificultate ridicat, astfel că onorariul stabilit inițial de instanță este într-un cuantum corespunzător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta F. A. domiciliată în C., ., județul C., in contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C. cu sediul in . C, județul C., și C. C. DE CONTESTAȚII DIN C. CASEI NAȚIONALE DE PENSII cu sediul in București, ., sector 2.
Anulează decizia pârâtei C. Teritorială de Pensii C. nr._/04.03.2013.
Anulează Hotărârea nr. 5404/12.08.2013 emisă de C. C. de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice.
Obligă pârâta la emiterea unei noi decizii de pensie în favoarea reclamantei, cu luarea în considerare a unui punctaj mediu anual de 1,_ puncte.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 800 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Respinge ca nefondată cererea formulată de d-na expert Spau (B.) C. de majorare a onorariului provizoriu stabilit cu suma de 800 lei.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul C..
Pronunțată in ședință publică, azi 18 iunie 2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI
A. N. R. G.
M. A. B.
GREFIER,
M. M.
red.jud.A.N./24.07.2015
tehnored.jud.A.N./31.08.2015
3 .
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 792/2015.... | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 2261/2015.... → |
|---|
