Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 244/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 244/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 06-02-2015 în dosarul nr. 6102/118/2014
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.244
Ședința publică din 6 februarie 2015
PREȘEDINTE: R. I. S.
ASISTENȚI JUDICIARI:
A. B.
R. G.
GREFIER: I. C.
Pe rol, soluționarea cauzei civile formulată de reclamantul P. R.- cu domiciliul în C., ., ., ., județul C., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII- cu sediul în C., ., având ca obiect contestație pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință, se prezintă pentru pârâtă, consilier juridic I. S., în baza delegației de reprezentare de la dosar, iar pentru reclamant răspunde avocat E. I. M., în baza împuternicirii avocațiale de la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile având termen în cunoștință în condițiile art. 157 și următoarele din noul Cod de procedură civilă.
Instanța, procedează la comunicarea răspunsului la întâmpinare formulat de reclamant, reprezentantei pârâte.
Instanța acordă cuvântul asupra probatoriilor în cauză.
Apărătorul reclamantului, solicită proba cu înscrisurile de la dosar și proba cu expertiza contabilă având ca obiective: stabilirea punctajului mediu anual raportat la dosarul administrativ și calculul diferențelor cuvenite și neachitate.
Reprezentanta pârâtei, solicită proba cu înscrisurile de la dosar. Cu privire la probele reclamantului, arată că este de acord cu proba cu înscrisuri și se opune probei cu expertiza ca nefiind utilă soluționării cauzei.
Instanța, deliberând, potrivit dispozițiilor art. 265 Cod procedură civilă încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar pentru ambele părți, pe care o constată ca fiind administrată, respinge proba cu expertiza contabilă, ca nefiind utilă soluționării cauzei, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată.
Întrebați fiind, apărătorii părților precizează că nu mai au alte cereri de formulat ori acte de depus.
Instanța socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art.392 din NCPC constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de față.
Apărătorul reclamantului, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, în sensul obligării pârâtei la emiterea unei noi decizii de recalculare a drepturilor de pensie,cu respectarea prevederilor legale și plata diferențelor cuvenite actualizate cu indicele de inflație.
Având cuvântul, reprezentantul pârâtei solicită respingerea acțiunii formulate, având în vedere cele învederate prin întâmpinare.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra prezentei acțiuni civile, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._ reclamantul P. R., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii C., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei, care să aibă în vedere dispozițiile OUG nr.100/2008 și disp.art.169 din legea nr.263/2010 privind acordarea unui număr suplimentar de puncte, precum și la plata diferenței dintre pensia cuvenită și pensia încasată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că s-a pensionat pentru limită de vârstă, iar prin sentința nr.648/19.03.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._/118/2013, pârâta a fost obligată să recalculeze pensia acestuia avându-se în vedere un stagiu complet de cotizare de 20 de ani. Se învederează că a fost emisă decizia nr._/06.05.2014 privind recalcularea pensiei, împotriva căreia a formulat contestație la data de 20.05.2014, iar pârâta a respins cererea reclamantului prin decizia nr.9304/08.07.2014.
În drept au fost invocate dispozițiile legii nr.19/2000, OUG nr.4/2005, OUG nr.100/2008 și legea nr.263/2010.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, motivând că art. 169 alin.(2) din Legea 263/2010 nu se aplică pensionarilor care au beneficiat de recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile OUG 4/2005, act normativ în baza căruia la stabilirea punctajului mediu anual s-a utilizat un stagiu complet de cotizare mai mic decât cel stipulat în temeiurile legale, în virtutea cărora s-a făcut înscrierea la pensie.
Se mai susține că pentru stagiul prestat în grupe superioare de muncă, reclamantul a beneficiat de majorarea punctajului mediu anual conform OUG 4/2005. De asemenea, se precizează că reclamantul nu poate beneficia de dispozițiile OUG nr.100/2008 întrucât a beneficiat de aplicarea unui stagiu de cotizare mai mic decât cel de 30 ani prevăzut de art.8 din legea nr.3/1977.
In cauza a fost administrata proba cu înscrisuri.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, Tribunalul retine urmatoarele:
Prin sentința civilă nr.648/19.03.2014 pronunțată de Tribunalul C. pârâta a fost obligată să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei în temeiul OUG nr. 4/2005 cu utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, având în vedere tocmai stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă anterior anului 2001. În baza acestei hotărâri judecătorești a fost recalculată pensia reclamantului prin decizia nr._/06.05.2014.
Trebuie avut în vedere că prin OUG nr. 100/2008, Legea nr. 218/2008 și OUG nr.209/2008 aprobată prin Legea nr. 155/2009, s-a urmărit înlăturarea discrepanțelor existente între persoanele care au desfășurat activități încadrate în grupele I și II de muncă înainte de data de 1 aprilie 2001.
Aceeași soluție a fost preluată în Legea nr. 263/2010 în art. 169 care prevede majorarea punctajului mediu cu 25% respectiv 50% pentru persoanele care au desfășurat activități în grupa I și II de muncă înainte de 01.04.2001, respectiv în condiții speciale și deosebite ulterior acestei date.
Prin aceste acte normative s-a urmărit asigurarea unui cadru legal unitar pe baza căruia să se recalculeze pensiile persoanelor care au activat în grupa I sau II de muncă și astfel să se înlăture inechitatea rezultată de determinarea punctajului mediu anual prin raportare la stagiul de cotizare prevăzut în anexa III la Legea nr. 19/2000 în cazul persoanelor care potrivit Legii nr. 3/1977 se puteau pensiona după împlinirea unui stagiu de 20 ani – pentru grupa I, respectiv 25 ani – pentru grupa II sau prin raportare la stagiul complet de cotizare prevăzut de Anexa 5 la Legea nr. 263/2010.
Așa cum a arătat Curtea Constituțională în decizia 1126/16.10.2008 (publicată în Monitorul Oficial nr.778 din 20.11.2008), legiuitorul este liber să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, putând să instituie, în același timp, tratamente juridice diferențiate în cazul unor situații obiectiv diferite avute în vedere.
Așadar, prin actele normative indicate, legiuitorul a stabilit un beneficiu pentru persoanele care au activat în grupa I și II de muncă, pensionate anterior anului 2001, beneficiu echivalent matematic cu rezultatul determinării punctajului mediu anual prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani respectiv 25 de ani.
Legiuitorul a urmărit însă și înlăturarea inechităților rezultate din determinarea punctajului mediu anual prin raportarea tot la stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000, respectiv Legea nr. 263/2010 a punctajului realizat de către persoanele care au activat doar o perioadă în grupele I și II de muncă respectiv în condiții speciale sau deosebite.
Astfel, persoanele care nu îndeplineau condițiile legale pentru a beneficia de calcularea punctajului mediu anual prin folosirea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani sau 25 ani în acord cu prevederile OUG nr.4/2005, puteau beneficia prin prevederile OUG nr. 100/2008 de majorarea punctajului pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă, respectiv grupa II de muncă în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010, această măsură fiind una cu caracter echivalent, de natură a înlătura inechitățile care rezultă din recalcularea pensiei tocmai pentru că majorarea punctajului mediu anula prin folosirea unui stagiu complet de cotizare mai mic nu poate opera decât în cazul pensionarilor care au realizat cel puțin 25 ani în grupa II sau 20 ani în grupa I în timp ce pensionarii care nu îndeplineau aceste condiții nu beneficiau de o majorare a punctajului.
Este adevărat că prevederile art. 782(2) din Legea nr. 19/2000 (introdus prin Legea nr. 218/2008, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 209/2008), erau mai clare în acest sens întrucât stabileau în mod expres că beneficiul acordat de aceste legi nu se aplică în cazul în care punctajul mediu anual nu a fost stabilit prin raportare la stagiul complet de cotizare indicat în Anexa III la Legea nr. 19/2000 în timp ce actuala reglementare, în art.169 din Legea nr. 263/2010 se referă la situația în care punctajul mediu anual a fost determinat prin raportare la vechimea în muncă necesară deschiderii drepturilor de pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.
Dar, în interpretarea sintagmei „acte normative cu caracter special” trebuie avut în vedere și scopul legii.
Aplicarea dispozițiilor art. 169 din Legea nr. 263/2010, în cazul reclamantului, ar genera un dublu beneficiu determinat de aceeași cauză – activitatea desfășurată în grupa II de muncă. Întrucât reclamantul a beneficiat de creșterea punctajului mediu anual prin recalcularea acestuia în conformitate cu OUG nr. 4/2005 raportat la un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, în loc de 30 de ani, ceea ce atrage o majorare a rezultatului prin reducerea numitorului raportului, acesta ar beneficia și de o majorare cu 50% a punctajului mediu anual.
Pe de altă parte, în cazul persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr. 263/2010, chiar în condiții identice de vechime în grupa I sau II, respectiv în condiții speciale sau deosebite în care se asimilează activitățile în grupa I sau II de muncă, ar fi aplicabil doar beneficiul prevăzut de art.100 din Legea nr. 263/2010, adică majorarea punctajului cu 50% respectiv 25% după caz, fără a beneficia însă și de reducerea stagiului complet de cotizare față de cel stabilit în Anexa 5 din Legea nr. 263/2010 și deci de creșterea punctajului mediu anual din acest motiv.
Scopul urmărit de legiuitor prin prevederile legale menționate, în contextul modificărilor aduse modului de stabilire a pensiilor prin Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 263/2010, a fost de a valorifica în favoarea asiguraților, cât mai echitabil, activitatea desfășurată în grupele I și II de muncă, respectiv în condiții speciale sau deosebite, inclusiv în cazul celor care nu au realizat stagii minime de 20 respectiv 25 de ani, ci perioade mai mici, asigurând un tratament egal al activităților desfășurate.
Ca urmare, interpretarea art.169 din Legea nr. 263/2010 trebuie făcută în acord cu scopul legii și nu într-o modalitate contrară acesteia, altfel s-ar crea situații discriminatorii între asigurați aflați în situații similare sau identice, situații pentru care nu există nici o justificare. Trimiterea la legi speciale din art. 169 din Legea nr. 263/2010 trebuie înțeleasă în sens larg, ca o trimitere la norme cu caracter special.
Articolul 14 din Legea nr. 3/1977 avea un caracter special derogatoriu de la norma cuprinsă în art.12, care stabilea ca regulă generală vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie la 30 ani pentru bărbați, respectiv 25 ani pentru femei.
De altfel, între norma specială din art.14 al Legii nr. 3/1977 și normele din HG nr.267/1990, 610/1990, 407/1990 nici nu există diferențe, stabilirea stagiilor reduse în anumite condiții, ca fiind un stagiu suficient pentru pensionare, reprezentând o aplicare a prevederilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 în domeniul activităților miniere respectiv al activităților de cercetare, explorare, exploatare si prelucrare a materiilor prime nuclear, activități încadrate în grupele I sau II de muncă, respectiv a prevederilor cu caracter special din art.89 al Legii nr. 3/1977 privitor la nevăzători.
În plus, trebuie avut în vedere că modul de stabilire a pensiei în sistemul Legii nr.3/1977 este fundamental diferit de modul de stabilire a pensiei în sistemul Legii nr. 19/2000. În Legea nr. 3/1977 nu se regăsea noțiunea de stagiu complet de cotizare din Legea nr. 19/2000, ci noțiunea de vechime în muncă.
Stagiul complet de cotizare în cazul persoanelor pensionate în baza Legii nr. 3/1977 a fost stabilit așadar nu în baza acestei legi, ci în baza OUG nr. 4/2005 și HG nr. 1550/2004 care au echivalat vechimea necesară pensionării stabilită de Legea nr. 3/1977 cu stagiul complet de cotizare la care făcea referire Legea nr. 19/2000. În cazul persoanelor care au desfășurat activități în grupa I sau II de muncă, cum este cazul reclamantului, vechimea în muncă necesară pensionării, redusă pe baza prevederilor art.14 din Legea nr. 3/1977 la 20, respectiv 25 de ani, a fost echivalată cu un stagiu complet de cotizare egal, astfel cum s-a stabilit prin sentința nr.6385/2011 pronunțată de Tribunalul C., în temeiul actelor normative cu caracter special privind recalcularea pensiilor.
De asemenea, având în vedere că pensia reclamantului a fost recalculată conform dispozițiilor OUG nr. 4/2005 – punctajul mediu fiind stabilit prin aplicarea unui stagiu de cotizare mai mic decât cel de 30 ani prevăzut de art.8 din legea nr.3/1977, acesta nu poate beneficia și de aplicarea OUG nr.100/2008, care este un act normativ cu caracter special.
În consecință, fiind beneficiar al unui mod de calcul stabilit printr-o lege specială – art.4 din OUG nr. 4/2005, cu aplicarea HG nr.1550/2004, care a implicat folosirea unui stagiu complet de cotizare redus ce a determinat creșterea punctajului mediu anual, reclamantul nu poate beneficia și de majorarea punctajului mediu anual corespunzător aceluiași stagiu de cotizare realizat în grupe speciale de muncă.
Raportat la considerentele expuse, instanța constată că acțiunea reclamantului nu este fondată și o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge acțiunea formulată de reclamantul P. R.- cu domiciliul în C., ., ., ., județul C., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII- cu sediul în C., . ca fiind nefondată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care va fi depus la Tribunalul C..
Pronunțată în ședința publică, azi, 6.02.2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI,
R. I. S. A. B.
R. G.
GREFIER,
I. C.
tehnored.jud..R.I.S./13.03.2015/4 ex.
emis 2 .
| ← Recalculare pensie. Sentința nr. 213/2015. Tribunalul CONSTANŢA | Recalculare pensie. Sentința nr. 439/2015. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
