Acţiune în constatare. Sentința nr. 2188/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2188/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 14291/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 2188/2014
Ședința publică de la 14 aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. S. V.
Asistent judiciar M. V. C.
Asistent judiciar M. C. S.
Grefier M. D. Ș.
Pe rol, pronunțarea cu dezbaterile asupra cauzei - litigii de muncă - privind pe reclamant V. A. cu domiciliul ales în C. . cab av M., nr. 12, J. D. CNP_ și pe pârât . cu sediul în C., .. 80, J. D., având ca obiect acțiune în constatare, dezbateri ce au fost consemnate prin încheierea de ședință de la data de 07.04.2014, când instanța a amânat pronunțarea la 14.04.2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Procedura, legal îndeplinită.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Pe rolul Tribunalului D., Secția Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, a fost înregistrată la data de 22.10.2013 acțiunea formulată de V. A. în contradictoriu cu . care a solicitat instanței să constate că activitatea desfășurată de către reclamant în perioada 25.05._72 și 05.07._01, se încadrează în grupa a doua de muncă în procent de 100%.
Arată reclamantul că a fost angajatul pârâtei în perioada menționată, în meseria de bobinator, desfășurând activități de degresare chimică cu soluții alcaline și cu solvenți organici, utilizând materiale pe bază de mică, bandă de sticlă impregnată cu rășină, șnur poliesteric, aliaje de lipit, în urma cărora se degaja fum toxic. A mai efectuat operații de șlefuire a Cuprului, folosit la bobinare. Se lucra în condiții de muncă grele, în secție fiind foarte frig iarna și foarte cald vara.. Existau condiții de zgomot și noxe de vapori de email.
A mai susținut reclamantul că în cadrul aceleiași hale se aflau în spațiu deschis și alte ateliere precum cel de sudură, secție din care se emanau zgomot și mult fum, în toată hala.
În drept a invocat prevederile Ordinului 50/1990 anexa 2 art 3 pct 42 și pct 69 .
A solicitat proba cu acte, proba testimonială și interogatoriu.
La termenul de judecată din data de 27.11.2013 pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat de faptul că reclamantul și-a desfășurat activitatea de bobinator în cadrul Atelierului bobinaj trafo, meserie ce nu a fost încadrată în grupa a doua de muncă, activitatea de bobinator neregăsindu-se nominalizată în anexa II a Ordinului 50/1990.
În drept a invocat prevederile art 205 NCPC.
A depus anexa 7 la CCM/1992 Trafo E. și table nominal cu grupa a II a de muncă.
La data de 19.02.2014 reclamantul a depus precizare la acțiune prin care a solicitat în temeiul art 40 alin 1 lit h din Codul muncii eliberarea unei adeverințe din care să rezulte că în perioada solicitată a lucrata în condiții de grupa a doua de muncă în procent de 100%, iar ca temei juridic a invocat prevederile Ordinului 50/1990 art 3 anexa 2 pct 69 și 79 coroborat cu dispozițiile pct 160.
S-au depus fotocopii acte medicale:fișă de declarare a cazului de boală profesională pe numele reclamantului,referate medicale,bilet externare, scrisori medicale.
La termenul de judecată din data de 07.03.2014 instanța a dispus comunicarea precizării către pârâtă.
În cauză instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți și cu un martor pentru reclamantă.
La termenul de judecată din data de 07.04.2014, sub prestare de jurământ a fost audiat martorul prezent, declarația lui fiind consemnată și depusă la dosar.
Reclamantul a depus hotărârea judecătorească prin care martorului audiat I s-a recunoscut grupa a doua de muncă.
Reclamantul a solicitat amânarea pronunțării pentru a depune note scrise.
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 29 lit l din O.U.G. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și art.270 din Codul muncii.
Analizând totalitatea probelor administrate în cauză, precum și prevederile legale incidente, instanța reține următoarele:
Potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al reclamantului se retine că în perioada dedusă judecății a lucrat pentru angajatorul pârât în funcția de bobinator.
Din declarația martorului M. M. reiese că acesta, împreună cu reclamantul, ambii având funcția de bobinator, au lucrat în intervalul de timp specificat în aceleași condiții și loc de muncă, în aceeași incintă, unul în proximitatea altuia.
Îndeplineau concret sarcini și activități similare în mediu toxic: vapori de acetonă, diluanți, tetraetil, lacuri de impregnare, ulei de transformator, etc.
Nu beneficiau de o ventilație corespunzătoare ori de instalații de anihilare a pulberilor/vaporilor.
Martorul a susținut că reclamantul și-a desfășurat activitatea în aceste împrejurări, pe toată durata programului de lucru.
Aceste aspecte nu au fost combătute de către angajator, căruia îi revine sarcina probei, potrivit dispozițiile art. 272 din Codul muncii.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere circumstanțele concrete.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a Î.C.C.J. conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ordinului nr. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții expres a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.
Tribunalul va face și aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care în cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferențieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.
Martorul a obținut recunoașterea faptului că a prestat o activitate încadrându-se în grupa a II-a de muncă, prin sentință judecătorească executorie, depusă în copie la dosar, nr. 967/2014 pronunțată de Tribunalul D.. Dacă unor persoane care au lucrat în proximitatea reclamantului, în aceeași incintă și condiții de lucru, li s-a recunoscut grupa de muncă prin hotărâre judecătorească, cu putere de lucru judecat ce se impune acestei instanțe ca o prezumție legală absolută și irefragabilă, ar fi inechitabil ca unei alte persoane care a lucrat în mod real în condițiile specifice grupei de muncă să nu i se poată stabili această calitate și drepturile subsecvente, din pricina unei neglijențe ce nu îi incubă.
Din carnetul de muncă al reclamantului, coroborat cu declarația martorului, rezultă funcția și condițiile de muncă ale lucrătorului, acestea încadrându-se în ipotezele reținute de dispozițiile Ordinului nr.50/1990, Anexa 2, pct. 69, 79 și 160.
În consecință, instanța va admite cererea precizată, constatând că activitatea desfășurată de către reclamant în perioada 25.05.1970 – 19.02.1972 și 05.07.1973 – 01.04.2001 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100 % din programul de lucru, în temeiul dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990, Anexa 2, pct. 69, 79 și 160.
În temeiul art.40 alin.2 lit. h) din Codul muncii (Legea nr. 53/2003, forma republicată cu o nouă numerotare a textelor), va obliga pârâta să elibereze o adeverință în acest sens.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea precizată de reclamant V. A., cu domiciliul ales în C. . cab av. M., nr. 12, J. D., CNP_, în contradictoriu cu pârât ., cu sediul în C., .. 80, J. D..
Constată că activitatea desfășurată de către reclamant în perioada 25.05.1970 – 19.02.1972 și 05.07.1973 – 01.04.2001 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100 % din programul de lucru, în temeiul dispozițiilor Ordinului nr. 50/1990, Anexa 2, pct. 69, 79 și 160.
Obligă pârâta să elibereze reclamantului o adeverință în acest sens.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 14 aprilie 2014.
Președinte, I. S. V. | Asistenți judiciari M. V. C. M. C. S. | |
Grefier, M. D. Ș. |
01.05.2014/ red. și tehnored. ISV, MCS și MDȘ / 4 ex.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 6146/2014. Tribunalul DOLJ | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
