Acţiune în constatare. Sentința nr. 6811/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6811/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 25-11-2014 în dosarul nr. 8119/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 6811/2014
Ședința publică de la 25 Noiembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. Uncheașu
Asistent judiciar C. O.
Asistent judiciar L. C. O.
Grefier L. R. M.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamanta E. P. în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta personal și asistată de avocat G. P., lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Instanța, verificând competența de soluționare a cauzei conform dispozițiilor art. 131 Cod Procedură Civilă raportat la art. 269 Codul Muncii, constată că este competentă general, material și teritorial.
În raport de dispozițiile art. 238 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 6 luni.
Avocat P. pentru reclamantă depune la dosarul cauzei adeverință, copie carnet de muncă și practică judiciară.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe probe.
Avocat P. pentru reclamant solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse și proba testimonială cu un martor, arătând că acesta este prezent.
Apreciind utile, concludente și pertinente, în raport de dispozițiile art. 258 raportat la art. 255 Cod procedură civilă, proba cu înscrisuri și proba testimonială, solicitate de reclamantă, prin apărător, le încuviințează, sens în care procedează la administrarea probei testimoniale, sub prestare de jurământ, cu numita C. V., depoziția acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța declară încheiată cercetarea procesului în raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat popa pentru reclamantă solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.05.2014, reclamanta E. P. a chemat în judecată pe pârâta ., solicitând să se constate că activitatea desfășurată în perioada 1979 - 2001 se încadrează în grupa a II-a de muncă în procent de 100 % conform Ordinului 50 /1990 Anexa II pct 34, 69 si 79 și să fie obligată pârâta să-i elibereze adeverință în acest sens.
În motivare, reclamanta a arătat că a fost angajata pârâtei ., deținând funcțiile de presator, formator materiale stratificate și lăcătuș, in cadrul Secției Aparataj Electric.
Învederează instanței faptul că activitatea desfășurată consta în operații de polizare, ajustare, și șlefuire a materialelor feroase și neferoase, lucrând cu rășini sintetice, bandă de sticlă și bandă de mică, impregnate în lac de impregnare, substanțe toxice: electropastă și spume poliuretanice, acid clorhidric, cositor, pulmb, cupru, zinc, materiale electroizoilante, sticlotextolit.
A mai precizat ca toată activitatea a desfășurat-o în condiții cu temperaturi extrem de ridicate, aerul din zona de lucru atingând o temperatură de 70 grade Celsius, depunând în acest sens buletinul de verificare nr. 835/18.05.1993.
Cu toate acestea, deși a lucrat în aceleași condiții grele de muncă, în același atelier, unor colegi de-ai săi, unitatea le-a recunoscut grupa a II-a potrivit Ordinului 50/1990, iar altora nu.
A solicitat proba cu înscrisuri și proba testimoniala.
Pârâta a formulat la data de 26.05.2013 întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece activitatea desfasurata de reclamanta in locuri de munca ce nu au fost încadrate in nici o grupa asa cum rezulta din anexa nr 7 la CCM din anul 1992 si tabelul nr 1 cu personalul incadrat in grupe de munca pe anul 1997.
Pârâta precizeaza in intâmpinarea depusa ca incadrarea in grupe de munca se putea face numai daca nivelul noxelor existente la locurile de munca din anexele la Ordinul 50/1990 depasea nivelul maxim admis prevazut in norme republicate trebuiau indeplinite doua conditii si anume noxe peste nivelul maxim cumulate cu pozitia din anexa 1 sau 2, si ca in cazul reclamantului pozitiile enumarate respectiv 34, 69 si 79 din anexa 2 la ordin prevad alte activitati si operatii care nu au fost executate de reclamanta si in aceste conditii considera ca nu se poate acorda grupa de munca solicitata de aceasta.
În scop probatoriu, s-au depus la dosarul cauzei fotocopii a următoarelor înscrisuri: anexa nr 7 A la CCM pe anul 1992 ,tabelul nr 1 cu personalul incadrat in grupe de munca pe anul 1997.
La solicitarea reclamantei a fost încuviințată proba cu un martor pentru a se dovedi condițiile de la locul de muncă, fiind audiat martorul C. V. în ședința publică din 25.11.2014, declarația sa fiind consemnată și atașată la dosar, instanța luând act că pârâta nu solicită în contraprobă audierea vreunui martor.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Reclamanta a fost angajata societății pârâte . deținând funcția de funcțiile de presator, formator materiale stratificate și lăcătuș, in cadrul Secției Aparataj Electric., în perioada 01.12._01, in cadrul Secției Aparataj Electric.
Așa cum rezultă din declarația martorului audiat în cauză., activitatea reclamantei consta in
activități de polizare, șlefuire a produselor din rășină, decapare cu materiale inflamabile, respectiv diluant, acetonă, rezultând vapori de gaze și praf de rășină. De asemenea se executau operații de cositorire, se lucra cu pastă decapantă și azbest, operații de impregnarecu rășină produsă manual prin combinarea a trei componente, respectiv:întăritor, făină și făină de cuarț.
Martora in declaratia data precizeza ca aceste operatii se desfasura pe toata perioada de lucru de 8 ore.
Având în vedere activitățile desfășurate de reclamantă, condițiile de la locul său de muncă, instanța apreciază că activitatea acesteia se încadrează în grupa a II-a de muncă potrivit Anexei II pct. 34,69 și 79 din Ordinul 50/1990 în procent de 100 %.
Cu privire la timpul efectiv lucrat de reclamant în condițiile de grupa II de muncă, din proba testimonială reiese că activitățile respective s-au desfășurat pe tot parcursul programului de lucru, iar aceste aspecte nu au fost combătute de către angajator, căruia îi revine sarcina probei, potrivit disp. art. 272 din C. muncii.
Susținerea pârâtei că reclamanta nu a fost nominalizata de comisia de nominalizare si nu poate fi încadrată în grupa a II a de muncă deoarece nu au fost indeplinite doua conditii si anume noxe peste nivelul maxim cumulate cu pozitia din anexa 1 sau 2, si ca in cazul reclamantului pozitiile enumarate respectiv 34,69 si 79 din anexa 2 la ordin prevad alte activitati si operatii care nu au fost executate de reclamanta nu poate fi reținută de instanță, deoarece încadrarea in grupele de muncă se face in funcție de condițiile nocive concrete existente la locul de muncă, de gradul de pericol pe care îl presupune activitatea desfășurată de o persoană și nu poate fi limitată de comisia de nominalizare. Lipsa nominalizării nu poate priva salariatul de un drept al său.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a ÎCCJ conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ord. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții expres a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.
Instanța va avea în vedere si faptul că alți colegii ai reclamantei, care lucrau în aceleași condiții ca și aceasta, au obținut recunoașterea grupei de muncă, prin intermediul unor hotărâri judecătorești irevocabile, pronunțate în contradictoriu cu pârâta din speța de față.
Tribunalul va face și aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care in cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferentieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.
Având în vedere considerentele expuse, instanța va admite cererea, va constata că activitatea desfășurată de reclamantă pentru pârâtă în perioada 01.12._01 în funcția arătate se încadreaz în grupa a II-a de muncă conform Ordinului 50/1990, anexa II pct. 34, 69 si 79 în procent de 100%. și va obliga pârâta să elibereze reclamantei adeverință în acest sens, această obligație revenindu-i în conformitate cu art. 40 alin 2 litera h din codul muncii.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulata de reclamanta E. P. ,CNP_ cu domiciliul în C., ., ., . în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în C., .. 80, județul D..
Constată că activitatea desfășurată de reclamantă în cadrul unității pârâte în perioada 01.12._01 se încadrează în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului nr. 50/1990 Anexa II pct. 34, 69 și 79 în procent de 100%.
Obligă unitatea pârâtă să elibereze reclamantei adeverință în acest sens.
Definitivă. Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 25.11.2014.
PREȘEDINTE,
C. Uncheașu
Asistent judiciar, C. O.
Asistent judiciar, L. C. O.
Grefier, L. R. M.
Red as.jud. LCO și jud.CU
/4ex /17.12.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 2941/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
