Obligaţie de a face. Sentința nr. 7108/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7108/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 03-12-2014 în dosarul nr. 6589/63/2014
-
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 7108/2014
Ședința publică de la 03 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. Steluța G.
Asistent judiciar C. - M. M.
Asistent judiciar A. P.
Grefier M. D. Ș.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant P. G. și pe pârât . ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns - reclamant - P. G. personal și asistat de avocat P. G. și martorul U. C., lipsind: pârâta ..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Avocat P. pentru reclamantă depune la dosar înscrisuri.
Sub prestare de jurământ s-a audiat martorul prezent, declarația lui fiind consemnată și depusă la dosar
Nemaifiind alte cererii de formulat și probe de administrat și constatând cercetarea judecătorească încheiată potrivit dispozițiilor art 244 NCPC, s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat P. pentru reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 30.04.2014, reclamanta P. G. a chemat in judecata pe pârâta ., solicitând sa se constate ca activitatea desfășurata in perioadele 16.08.1979 – 01.05.1992 se încadrează in grupa a II-a de munca in procent de 100 %, conform Ordinului nr. 50/1990, Anexei nr. 2, pct. 69 – operațiuni de degresare chimică cu solvenți organici și soluții alcaline în vederea acoperirii și lipirii, pct. 79 – operațiuni de impregnare a bobinelor si sa fie obligata parata sa-i elibereze adeverința in acest sens, potrivit art. 40 din Codul muncii.
In motivare, reclamanta a arătat ca in perioada 1979 –1992 a fost angajata paratei ., desfășurând funcția de bobinator la fabrica MER, Atelierul Bobinaj curent continuu.
A precizat ca, in perioada când a desfășurat activitățile de bobinator a efectuat operații cu material de risc foarte ridicat si cancerigen pe baza de mica, sticla, rășini, șnur poliesteric foarte periculos, aliaje de lipit care prin încălzire degajă fum toxic, azbest și sticlă, CU-Ag și a manipulat produse toxice-caustice, tablă de siliciu.
În toată această perioadă a desfășurat activitatea în temperaturi extrem de ridicate (113-122 grade C), așa cum rezultă din buletinul de verificare nr. 835/18.05.1993 și noxe.
Cu toate acestea, deși a lucrat în aceleași condiții grele de muncă, în același atelier, unor colegi le-a fost recunoscută grupa a IIa de muncă, potrivit Anexa II din Ordinul 50/1990, unitatea angajatoare liberându-le adeverințe, iar altora nu.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă și trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă.
A accepta restrângerea sferei de aplicare a ordinului și a crea categorii distincte de beneficiari, în raport cu situația pe care aceștia o aveau când i s-au adus modificări sau completări, ar însemna să se creeze discriminări tocmai acolo unde s-a urmărit tratarea egală și nediferențiată a tuturor celor care au activat în condiții similare de muncă.
În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
In scop probatoriu, a depus la dosar fotocopii de pe carnetul de munca, carte de identitate, buletine de determinări toxicologice sanitara in mediul de la locul de munca, practica judiciara.
La data de 26.06.2014, parata . a depus întâmpinare prin care solicita respingerea acțiunii ca neîntemeiata, pe considerentul ca reclamanta nu s-a regăsit in tabelele de munca ținute la Divizia MER, drept pentru care nu i s-a acordat grupa de munca si nu i s-a eliberat adeverința.
În dovedire, pârâta a anexat următoarele înscrisuri:
La solicitarea reclamantei a fost încuviințată proba cu un martor pentru a se dovedi condițiile de la locul de muncă, fiind audiat martorul U. C. în ședința publică din 03.12.2014, declarația fiind consemnata și atașata la dosar, instanța luând act că pârâta nu solicită în contraprobă audierea vreunui martor.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Reclamantul a fost angajatul societății pârâte . in perioada dedusă judecații, respectiv, 16.08.1979 – 01.05.1992 desfășurând funcția de bobinator la fabrica MER, Atelierul bobinaj curent continuu, pe toată durata raportului de muncă așa cum arată și pârâta în întâmpinare.
Din declarația martorului U. C. audiat in cauza, reiese ca activitatea reclamantei s-a desfășurat in Atelierul Bobinaj curent continuu - fabrica MER - Sectia MER. Ca bobinator, reclamanta lucra cu materiale precum sticla, degajau pulberi fine, alte materiale care conținea niște fulgi foarte periculoși impregnate în lac. A efectuat lucrări de lipire ce se efectuau cu cositor si plumb, de împănare a motoarelor cu fibre de sticla, care degaja particule de praf, praf ce era inhalat. Mai arata ca reclamantul degresa piesele cu soluție de triclor, efectua decaparea capetelor care se lipeau, chituia spatiile libere cu fulgi de azbest . Activitatea se desfășura in condiții toxice in procent de 100 % pe tot timpul programului de lucru, iar uneori, chiar si peste programul de lucru.
Din cauza substanțelor folosite au fost colegi diagnosticați cu boli dermatologice, înregistrându-se inclusiv boli profesionale de natură dermatologică.
De asemenea din actele depuse la dosar de pârâtă (lista locurilor de muncă cu risc profesional și a angajaților ce lucrează în aceste locuri, anexa nr. 7 la CCM, situația locurilor care beneficiază de sporuri pentru condiții grele) rezultă că încadrarea în grupele de muncă nu a fost stabilită în anumite procente, ci în ansamblul său.
Având în vedere activitățile desfășurate de reclamantă, condițiile de la locul său de muncă, instanța apreciază că activitatea acesteia se încadrează deci în grupa a II-a de muncă potrivit Anexei II pct. 69 și 79 în procent de 100% din Ordinul 50/1990.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a ÎCCJ conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ord. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții expres a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.
Cu privire la timpul efectiv lucrat de reclamantă în condițiile de grupa II de muncă, din proba testimonială reiese că activitățile respective s-au desfășurat pe tot parcursul programului de lucru, iar aceste aspecte nu au fost combătute de către angajator, căruia îi revine sarcina probei, potrivit disp. art. 272 din C. muncii.
Instanța va avea în vedere si faptul că alți colegii ai reclamantei, care lucrau în aceleași condiții ca și aceasta, au obținut recunoașterea grupei de muncă, prin intermediul unor hotărâri judecătorești irevocabile, pronunțate în contradictoriu cu pârâta din speța de față.
Tribunalul va face și aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care in cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferențieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.
Instanța nu poate reține că acțiunea promovată de reclamant este inadmisibilă, întrucât Ordinul nr. 50/1990 a fost emis tocmai pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului și reglementarea pensiilor de asigurări sociale de stat, scopul urmărit de reclamant fiind înlăturarea inechității produse prin neacordarea grupei de muncă de către angajatorul său, iar posibilitatea reclamantei de a se adresa instanței de judecată este în deplină concordanță cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Susținerea pârâtei că reclamantul nu poate fi încadrată în grupa a II a de muncă deoarece nu a fost nominalizată de comisia mixtă patronat – sindicate constituită conform art. 6 din ordinul 50/1990 nu poate fi reținută de instanță, deoarece încadrarea in grupele de muncă se face in funcție de condițiile nocive concrete existente la locul de muncă, de gradul de pericol pe care îl presupune activitatea desfășurată de o persoană și nu poate fi limitată de comisia de nominalizare. Lipsa nominalizării nu poate priva salariatul de un drept al său.
Având în vedere considerentele expuse, instanța va admite acțiunea, constată că activitatea desfășurată de reclamantă în cadrul pârâtei în funcția de bobinator în perioada 16.08.1979 – 01.05.1992 în funcția de bobinator se încadrează în grupa a II-a de muncă conform Ordinului 50/1990 anexa II pct .69 și pct. 79 în procent de 100% si va obliga pârâta să elibereze reclamantei o adeverință în acest sens.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulata de reclamanta P. G.,având CNP_ cu domiciliul in C., ., ., . in contradictoriu cu parata ., cu sediul in C., .. 80, judetul D..
Constată că activitatea desfășurată de reclamantă în perioada 16.08.1979 – 01.05.1992 se încadrează în grupa a II-a de muncă conform Ordinului 50/1990 Anexa II pct. 69, pct.79 în procent de 100% din timpul de lucru.
Obligă pârâta să elibereze reclamantei o adeverință în acest sens.
Executorie.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 03.12. 2014.
PREȘEDINTE, R. Steluța G.
Asistent judiciar, C. - M. M.
Asistent judiciar, A. P.
Grefier, M. D. Ș.
Red. Asis.Jud. A.P./ Jud.R.S.G.
4 ex./08.12.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|








