Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 6206/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6206/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 05-11-2014 în dosarul nr. 4294/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 6206/2014
Ședința publică de la 05 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. Steluța G.
Asistent judiciar C. - M. M.
Asistent judiciar A. P.
Grefier M. D. Ș.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant S. ADMINISTRAȚIEI PUBLICE FORȚA LEGII PENTRU ȚIGĂNTELE A., J. C. PĂPUȘA, A. E. și pe pârât DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D., având ca obiect drepturi bănești
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns - reclamant - S. ADMINISTRAȚIEI PUBLICE FORȚA LEGII PENTRU R. S., M. E. L. prin consilier juridic E. C. și - pârât - DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D. prin consilier juridic C. T..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Instanța pune în discuție proba cu expertiza contabilă pentru a se stabilii zilele libere lucrate, orele suplimentare și dacă au fost compensate cu timp liber.
Consilier juridic E. pentru reclamant învederează că nu consideră necesar proba ce expertiza, există înscrisuri în acest sens și depune la dosar note scrise și practică judiciară.
Consilier juridic C. pentru pârâtă arată că nu este necesară expertiză în cauză .
În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea procesului.
Nemaifiind alte cererii de formulat și probe de administrat și constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Consilier juridic E. pentru reclamant solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată .
Consilier juridic C. pentru pârâtă solicită respingerea acțiunii.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
La data de 24.04.2014, S. ADMINISTRAȚIEI PUBLICE „FORȚA LEGII" C., în calitate de reprezentant legal al salariatelor ȚIGĂNTELE A., J. C. PĂPUȘA, A. E., membrii de sindicat, reclamante în speță, în temeiul art. 28 din Legea dialogului social nr.62/2011, rep. și al art.30 din NCPC, prin prezenta cerere a chemat în judecată: DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI (DGASPC D.) C., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să fie obligată pârâta unitate angajatoare să plătească reclamantilor despăgubiri determinate de necompensarea cu timp liber corespunzător a orelor lucrate de aceștia în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, începând cu data de 01.04.2011 până la pronunțarea unei soluții irevocabile, actualizate, și în continuare, pe durata continuității raportului de muncă între părți și condițiilor de lucru.
In motivarea acțiunii, a arătat că reclamantele sunt membre ale sindicatului, fiind angajate cu contract individual de muncă în cadrul pârâtei, în funcția de supraveghetor noapte ȚIGĂNTELE A., asistent maternal profesionist J. C. PĂPUȘA, respectiv instructor educație principal A. E., iar în perioada menționată mai sus au avut raporturi de muncă cu pârâta.
Printr-un memoriu scris adresat Sindicatului, reclamantele au deplâns faptul că în perioada mai sus menționată nu li s-a compensat cu timp liber corespunzător pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, astfel că au solicitat și împuternicit S. să execute în numele lor procedurile prevăzute de lege pentru obținerea acestor drepturi, în temeiul prevederilor legale aplicabile în perioada respectivă și în prezent, care conferă aceste drepturi, precum și din considerentele expuse în continuare.
In mod netemeinic și nelegal, reclamantele-salariate nu au mai beneficiat, începând cu 01.04.2011 de compensarea cu timp liber corespunzător pentru orele lucrate în zilele de repaus-săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru.
Codul Muncii - Legea nr. 53/2003, rep., aplicabil reclamantelor, având contract individual de muncă, prevede la art.142 că salariații care lucrează în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită specificului activității, în cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbători legale, de plata acestor activități corespunzător muncii prestate în programul de lucru.
Legea-Cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art.2 Anexa nr. III Cap. II, ca normă specială, „Reglementări specifice personalului din sănătate, din unitățile de asistentă medico-socială si din unitățile de asistentă socială/servicii sociale", prevede plata pentru activitatea prestată de personalul din această familie ocupațională în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru
Raportându-se la relația general-special, trebuie ținut cont caracterul și efectele normelor de excepție reprezentate de Legea 285/2010 pentru anul 2011, Legea 283/2011 pentru anul 2012, OUG 84/2012 pentru anul 2013 și OUG 103/2013 pentru anul 2014, ce prevad ca intre anii 2011-2014, munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător.
Aceste norme se aplică înaintea celor generale și speciale.
În condițiile în care angajatorul nu s-a conformat normei de excepție, neacordând timp liber corespunzător salariaților reclamanți și pentru că acestia au prestat activitate în timpul lor liber, sunt îndreptățiți la o despăgubire egală cu plata orelor efectuate de reclamanți dar necompensate, grevată pe răspunderea patrimonială prevăzută de art.253 al.1 C Muncii potrivit căruia angajatorul este obligat, în temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, să îi despăgubească pe salariați în situația în care aceștia au suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor deserviciu sau în legătură cu serviciul.
In drept, își întemeiază acțiunea pe prevederile Codul Muncii, republicat. și ale Legii-cadru nr. 284/2010, L 285/2010, L 283/2011.
In temeiul prevederilor art. 223 Noul Cod proc.civ., a solicitat judecarea în lipsă.
A depus la dosar înscrisuri, în copie, constând în împuterniciri ale sindicatului date de salariati pentru promovarea acestor actiuni în pretentii conf.Legii 62/2011, cărti de identitate, contracte individuale de muncă ale reclamantelor.
Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea în totalitate a acțiunii pentru următoarele considerente:
Față de obiectul actiunii motivată de disp.art.142(1) și 253 (1) C Muncii și prev. art.2 Anexa nr. III Cap. II din Legea cadru 284/2010, Legea 285/2010 pentru anul 2011, Legea 283/2011 pentru anul 2012, OUG 84/2012 pentru anul 2013 și OUG 103/2013 pentru anul 2014, pârâta apreciază că izvorul de drept al solicitării reclamantilor este același ca si în cauzele anterioare solutionate de tribunal prin respingerea cererilor formulate și astfel, consideră că a intervenit autoritatea de lucru judecat, asa-zisele despăgubiri solicitate de reclamante fiind în realitate, drepturi bănesti cu caracter salarial ce-au făcut obiectul unor litigii anterioare.
Mentionează că Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului D. a procedat în mod legal întrucât datorită lipsei fondurilor, s-a suspendat ocuparea posturilor si institutia functionează cu dificultate cu personal redus iar salariații reclamanti nu au suferit nici un prejudiciu material sau moral care să-i îndreptățească la vreo despăgubire grevată pe răspunderea patrimonială,cum eronat sustin aceștia.
În drept, și-a întemeiat apărările formulate prin întâmpinare pe dispozițiile art.205 și urm. din codul de procedură civilă și pe celelalte acte normative incidente și a solicitat judecarea prezentei cauzei și în lipsa, conform art. 411 din NCPC.
S. a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea apărărilor ca neîntemeiate pentru motivele arătate în acțiune și reluate în răspunsul la întâmpinare.
La termenul din 25.06.2014, instanța a dispus efectuarea unei adrese către unitatea pârâtă pentru a depune la dosarul cauzei foile colective de prezență, state de plată, foi pontaj pentru persoanele vizate în cererea de chemare în judecată și să precizeze dacă acestea au efectuat ore suplimentare și au prestat muncă în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în zilele în care nu se lucrează începând cu data de 01.04.2011 și dacă aceste ore au fost compensate cu timp liber corespunzător.
Aceste înscrisuri au fost depuse de pârâtă la termenul din 24.09.2014, reprezentanta sindicatului solicitând termen pentru observarea acestor înscrisuri.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile solicitate și depuse de ambele părți la dosar, precum și cu cele solicitate în suplimentare de reclamant de la pârâtă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține și constată următoarele:
Reclamantele reprezentate în cauză de sindicatul reclamant, au calitatea de salariat al pârâtei, în perioada solicitată fiind angajate cu contract individual de munca pe durata nedeterminata, în funcția desupraveghetor noapte ȚIGĂNTELE A., asistent maternal profesionist J. C. PĂPUȘA, respectiv instructor educație principal A. E...
În această calitate, reclamantele au prestat activitate inclusiv în zilele de repaus săptămânal și de sărbători legale după cum rezultă din foile de pontaj depuse de pârâtă, prin specificul muncii lor, desfășurând activitate în ture de 12/24 h.
Prin cererea de față, reclamantele solicită obligarea pârâtei la pata unei despăgubiri egală cu plata orelor efectuate de reclamanți în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru dar necompensate, grevată pe răspunderea patrimonială prevăzută de art.253 al.1 C Muncii potrivit căruia angajatorul este obligat, în temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, să îi despăgubească pe salariați în situația în care aceștia au suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor deserviciu sau în legătură cu serviciul.
Potrivit dispoz.art.115 C Muncii (1) Pentru anumite sectoare de activitate, unități sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore. (2) Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.
Iar, potrivit art.137 C. Muncii (1)Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.
(2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
(3) În situația prevăzută la alin. (2) salariații vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă.
(4) În situații de excepție zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat, după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăși 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de muncă și cu acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanților salariaților.
(5) Salariații al căror repaus săptămânal se acordă în condițiile alin. (4) au dreptul la dublul compensațiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).
La art.142 din C. Muncii se prevede că (1)Salariaților care lucrează în unitățile prevăzute la art.140, precum și la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.
(2)În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.
Astfel, conform art.137 al.2 și 3 din Codul Muncii (L 53/2003 modif. și compl.), în cazul în care salariații lucrează în zilele de sâmbătă și duminică, beneficiază de un spor și de zile libere corespunzătoare, iar conform art.142, beneficiază de spor doar dacă nu se pot compensa cu zile libere corespunzătoare.
Pe de altă parte, potrivit dispoz. art. art.2 al.(1) din Legea-cadru nr.284/2010, menținute și de legile ulterioare din anii 2011-2014, în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, nu se mai pot acorda sporuri la salariu, ci numai zile libere în compensare.
Reclamantele contestă în speță, lipsa compensării acestor zile lucrate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, solicitând despăgubiri pentru aceste zile.
Din graficele de lucru și foile colective de prezență depuse la dosar, privind pe cele trei reclamante, rezultă că acestea au beneficiat de zile libere urmare a turelor de 12 h efectuate în perioada litigioasă, a căror durată este, de cele mai multe ori, mai mare de 24 h (48 h și chiar 72 h)
Ori, potrivit art.115 C.Muncii, durata maximă a timpului de repaus aferent turei de 12 h este de 24 h.
Rezultă astfel, că reclamantele au beneficiat de un timp de repaus corespunzător turei de 12 h, mai mare decât cel prevăzut de lege.
Pentru cuantificarea exactă a întinderii timpului liber acordat urmare a muncii prestate în ture, respectiv în zilele de repaus săptămânal și/sau de sărbători legale, era necesară efectuarea unei expertize de specialitate, probă de care reclamantele nu au înțeles să se folosească.
Oricum, chiar și în lipsa unei expertize contabile, față de despăgubirile legale menționate anterior, ce prevăd doar compensarea cu timp liber corespunzător, din statele de plată existente la dosar rezultă că orele efectuate de salariatele-reclamante în aceste zile, au fost plătite de către pârâta DGASPC, fapt necontestat de către acestea.
Prin urmare, se constată că reclamantele, membre de sindicat, nu au dreptul la alte despăgubiri și instanța, constatând că susținerile reclamantului nu sunt fondate, acțiunea urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea pronunțată și considerentele acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul S. ADMINISTRAȚIEI PUBLICE FORȚA LEGII, cu sediul în C., ., nr 32, județul D., pentru membrii de sindicat reclamantele ȚIGĂNTELE A. cu CNP_, J. C. PĂPUȘA cu CNP_, A. E. cu CNP_ în contradictoriu cu pârâta DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI (DGASPC ) D., cu sediul în C., .. 22, județul D..
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.
Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D. .
Pronunțată în ședința publică de la 05 Noiembrie 2014.
Președinte, Asistenți judiciari,
R. Steluța G. C. - M. M.
A. P.
Grefier,
M. D. Ș.
Red./As.jud.CMM/ Jud. RSG
4ex./02.12.2014
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1540/2014. Tribunalul DOLJ | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
