Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2994/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2994/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 13-05-2014 în dosarul nr. 15257/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 2994/2014
Ședința publică de la 13 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. S.
Asistent judiciar M. G. M.
Asistent judiciar C. S.
Grefier C. C. P.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant G. G. A. și pe pârât I. DE M. LEGALĂ C., chemat în garanție M. SĂNĂTĂȚII, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile si susținerile orale au avut loc in ședința publica din data de 07.05.2014 si au fost consemnate in încheierea de ședința de la acea data, ce face parte integranta din prezenta hotărâre când instanța a amânat pronunțarea în cauza la data de 13.05.2014
INSTANȚA
Asupra cauzei de față,
Prin acțiunea înregistrată la data de 11.11.2013 sub nr._ pe rolul Tribunalului D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamantul G. G. – A. a chemat în judecată pârâtul I. de M. Legală C. (IML), solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să se dispună obligarea pârâtului la plata contravalorii a 126 ore de gardă prin chemări de la domiciliu asigurate în luna martie 2013, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, a arătat că în fapt este angajat cu contractul individual de muncă nr. 6/01.03.2001, în cadrul IML C., în funcția de medic legist, iar programul de lucru normal este de 6 ore pe zi, între orele 8 – 14. A arătat că se prevede respectarea programului de permanență pentru asigurarea continuității activității medico – legale, prin asigurarea de gardă prin chemări de la domiciliu și la sediul IML, iar aceste activități sunt asigurate în afara normei legale de muncă și a programului de lucru, iar remunerarea lor nu face parte din salariul de bază, fiind individualizată separat pe statul de plată.
A menționat că în cadrul IML C., programul de permanență solicitată de legislația specifică pentru asigurarea continuității activității medico – legale, este instrumentat prin Dispoziția nr. 4/01.01.2010 a conducerii IML C. și modificat prin Dispoziția nr. 12/15.03.2010 și prevede la art. 1: Începând cu data de 01.02.2010, medicii șefi de laboratoare de Prosectură Medico – Legală și M. Legală vor întocmi și înainta la fiecare început de lună calendaristică, directorului IML C. tabele cu programarea efectuării următoarelor activități: - permanență prin ore de gardă la sediul IML, din zilele de sâmbăta și sărbătorile legale – în aceste zile garda se desfășoară între orele 8 – 20; permanență prin chemări de la domiciliu ale medicilor, în celelalte perioade de timp în care nu există program de lucru cu publicul.
A menționat că în IML C., prin Procedura Operațională Internă cu cod POI – A3, aprobată în data de 01.02.2010, se instrumentează asigurarea regimului de permanență, prin asigurarea de gardă la sediul IML și de gardă prin chemări de la domiciliu (gardă la domiciliu), precum și documentele care certifică programarea nominală a medicilor.
A arătat că graficul serviciului de permanență din IML C. cu cod POI–A2–DF–10 este documentul care certifică programarea nominală a permanenței asigurată prin gardă prin chemări de la domiciliu (gardă la domiciliu) și prin gardă la sediul IML, respectarea programării nominale fiind asumată de medicii legiști prin semnătură. A mai arătat că programarea activității de permanență se face pe ani, luni, zile, ore și medic legist nominal, iar șeful Laboratorului medico – legal, pe baza programării existente în POI–A2–DF–10, completează foaia colectivă de prezență lunară, nominal, pentru fiecare medic legist și o înaintează Compartimentului RUNOS.
A învederat instanței că prin Legea nr. 284/2010 – cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, intrată în vigoare la data de 01.01.2011, s-a stabilit formula de calcul a remunerației asigurării gărzii prin chemări de la domiciliu. Astfel, art. 3 alin. 6 din Cap. II al anexei III al Legii nr. 284/2010 prevede următoarele:
At 3(6) Medicii care sunt nominalizați ă asigure asistenta medicală de urgență, prin chemări de la domiciliu, vor fi salariați pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu un venit determinat în funcție de 40% din tariful orar aferent salariului de bază și numărul de ore cât asigură garda la domiciliu.
Se observă foarte clar că în unitățile cu personal plătit din fonduri publice, așa cum este și IML C., prevederile legale în anul 2013 pentru calculul remunerației asigurării de către medicii nominalizați a gărzii prin chemări de la domiciliu ( gardă la domiciliu) sunt cele prevăzute de art 3(6) din Capitolul II al Anexei III al Legii 284/2010.
Conform Graficului Serviciului de permanență programat cod POI-A2-DF-10, în luna martie 2013, reclamantul a fost nominalizat și a asigurat continuitatea activității medico – legale în cadrul Serviciului de permanență din IML C., printr-un număr de 126 ore de gardă la domiciliu.
Conform prevederilor art 3(6) din capitolul II al Anexei III al Lg 284/2010 venitul pentru salarizarea pentru perioada în care el, contestatorul, medic legist nominalizat,a asigurat garda prin chemări de la domiciliu, se calculează prin înmulțirea lui 40% din tariful orar aferent salariului de bază și numărul de ore cît a asigurat garda la domiciliu.
IML C. nu a plătit contravaloarea celor 126 ore de gardă la domiciliu asigurate de el în luna martie 2013, conform art 3(6) din capitolul II al Anexei nr III la Legea Cadru nr 284/2010.
A depus la dosar în copie: cartea de identitate, contract de muncă,, Dispozitia nr.12/2010 de modificare a Dispozitiei 4/2010 emisa de pârâtă, grafic de lucru cu pontajul pe luna martie 2013, certificat de informare privind medierea
La data de 16.12.2013 pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată
In temeiul art 72 NCPC a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Sănătății pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea chematului în garanție la plata contravalorii celor 126 de ore de gardă solicitate de reclamant prin cererea de chemare în judecată.
A arătat că în fapt reclamantul, medic legist în cadrul IML C., solicită obligarea pârâtei la plata contravalorii a 126 ore de gardă la domiciliu pe care le-ar fi asigurat în lunile martie 2013, reactualizate cu indicele de inflație.
Plata orelor pretate prin chemări de la domiciliu și orele efectiv lucrate în acest context, pentru a fi plătite trebuie să fi fost solicitate de către reclamant conducerii Institutului de medicină Legală C.( Dispoziția nr 10/2012) însoțite de documente justificative și indicând totodată și numărul de ore alocat de reclamant fiecăreia dintre solicitările cu caracter urgent la care acesta a răspuns.
Potrivit rt 48 alin 2 din ordinul 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, se consideră ore de gardă numai orele prestate efectiv în unitatea sanitară în care s-a efectuat chemarea de la domiciliu.
Legea nr 284/2010 invocată de reclamant reprezintă legea – cadru care reglementează salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice și prevede în Capitolul III denumit " Reglementări specifice ale personalului din sănătate, din unitățile de asistență medico – socială și din unitățile de asistență socială/ servicii sociale" în art 2 pct 6 că numai " medicii care sunt nominalizați să asigure existenta medicală de urgență, pin chemări de la domiciliu, vor fi salarizați pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu un venit determinat în funcție de 40% din tariful orar aferent salariului de bază și numărul de ore cât asigură garda la domiciliu".
Din textul citat, rezultă că gărzile prin chemări la domiciliu au prin esență un caracter urgent.
Textul menționat se coroborează cu disp. OMS nr 1768/2011 privind completarea anexei la Ordinul nr 870/2004( în cazul de față fiind aplicabile dispozițiile prevăzute în legislația specială) atâta timp cît însăși Legea nr 284/2010( legea – cadru în domeniul salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice) prin art 8 al Capitolului II din Anexa III statuează că regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sistemul sanitar se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, cu consultarea organizațiilor sindicale semnatare ale CCM la nivel de ramură sanitară, vor fi aplicate cu prioritate prevederile speciale în domeniul de referință cărora însăși legea – cadru le dă prioritate de aplicare.
In cazul în care va fi admisă cererea de chemare în judecată,solicită și admiterea cererii de chemare în garanție a Ministerului Sănătății acesta fiind ordonator principal de credite în speța de față potrivit dispozițiilor Lg nr 284/2004.
Au fost depuse la dosar de către pârâtă în copie Dispoziția nr 10/2013 emisă de directorul IML C., POI A 1 – DR 4, ed.I. rev.O privind luna martie 2013.
In drept, a invocat prevederile Lg nr 284/2004, OMS nr 1768/2011, OMS nr 870/2004.
A mai depus la dosar în copie: Dispoziția nr 10, decizia nr 6576/2013, sentința nr 5663/2013.
La data de 26.03.2013, M. Sănătății a depus la dosar un înscris prin care a arătat că în conformitate cu prev art.222 din cod civil, persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligațiilor acesteia din urmă și nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică față de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel.
IML C. este unitate finanțată din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat și se află în subordinea Ministrului Sănătății, potrivit Anexei nr 2 la HG nr.144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, modificată și completată.
Totodată, a învederat instanței Decizia ICCJ nr 10/2011 prin care aceasta a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al parchetului de pe lângă ICCJ și de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava.
A mai depus la dosar Ordinul M.S.nr 247/27.02.2014.
Prin încheierea de sedință de la 26.03.2014, instanța a admis în principiu cererea de chemare in garanție și a dispus introducerea în cauză a MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII în calitate de "chemat de garanție", punându-i în vedere să depună înscrisuri din care să rezulte sursa și modalitatea de finanțare a contului de personal pentru IML, în general și pentru IML C., in special.
La termenul din 07 mai 2014, în suplimentarea probatoriului, avocatul părâtei a depus foi privind bugetul unității pârâte și a solicitat încuviințarea probei cu expertiză tehnică de specialitate contabilă care să verifice daca reclamantul a prestat efectiv ore de garda prin chemare la domiciliu având în vedere înscrisurile depuse la dosar de părți, iar în cazul în care contată că aceste ore au fost prestate efectiv să calculeze drepturile salariale corespunzătoare, probă respinsă de instanță întrucât cererea de față nu vizează plata orelor efectiv prestate din chemări la domiciliu ci pentru care a fost consemnat la domiciliu în vederea chemării de la domiciliu, iar în ceea ce privește cuantumul drepturilor salariale apreciază că sunt suficiente indicii pentru stabilirea drepturilor salariale .
La același termen din 07.05.2014, reclamantul a depus la dosar concluzii scrise în care a învederat aceleași motive referitoare la acțiunea formulată, solicitând plata orelor de gardă conform graficelor de programare,cu cheltuieli de judecată constând în onorariul avocat și admiterea cererii de chemare în garanție a Ministerului Sănătății și obligarea acestuia să asigure fondurile necesare plății drepturilor bănești solicitate, depunând ca practică judiciară sentințe favorabile reclamantului.
La data de 13 05 2014, pârâtul IML C. a formulat, de asemenea, concluzii scrise prin care a solicitat, în principal, respingerea acțiunii reclamantului iar, în subsidiar, în situația admiterii acțiunii, admiterea cererii de chemare în garanție a Ministerului Sănătății și obligarea acestuia la plata directă către reclamant a celor 126 ore de gardă aferente lunii martie 2013 întrucât ministerul are printre atribuțiile reglementate de art.4 din HG 144/2010 și pe aceea de a asigura supravegherea și controlul aplicării legislației de către instituțiile cu responsabilități în domeniul sănătății iar potrivit art.5 și 6 și art.32 din Ordonanța 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, în executarea hotărârilor judecătorești ,M. Sănătății are calitate de ordonator principal de credite și trebuie să plătească direct reclamantului drepturile solicitate.
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisurile solicitate și depuse de ambele părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Reclamantul este angajat al pârâtului, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, în funcția de medic legist, lucrând inclusiv în perioada din litigiu.
Prin Dispoziția nr. 4/01.01.2010 a IML C., astfel cum a fost modificată prin Dispoziția nr. 12/15.03.2010 s-a dispus ca începând cu data de 01.02.2010, medicii șefi de laboratoare de Prosectură Medico – Legală și M. Legală vor întocmi și înainta la fiecare început de lună calendaristică, directorului IML C. tabele cu programarea efectuării următoarelor activități:
- permanență prin ore de gardă la sediul IML, din zilele de sâmbăta și sărbătorile legale – în aceste zile garda se desfășoară între orele 8 – 20;
- permanență prin chemări de la domiciliu ale medicilor, în celelalte perioade de timp în care nu există program de lucru cu publicul.
Potrivit graficului Serviciului de Permanență pentru luna martie 2013 și a foilor colective de prezență pentru luna martie 2013, reclamantul a asigurat în acest interval un număr de 126 de ore de gardă la domiciliu.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 6 din Cap. II al Anexei III al Legii nr. 284/2010 medicii care sunt nominalizați să asigure asistența medicală de urgență, prin chemări de la domiciliu, vor fi salarizați pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu un venit determinat în funcție de 40% din tariful orar aferent salariului de bază și numărul de ore cât asigură garda la domiciliu.
Pârâta nu a respectat aceste prevederi legale invocând faptul că potrivit art. 48 alin.2 din Ordinul 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar se consideră ore de gardă numai orele efectiv prestate în unitatea sanitară în care s-a efectuat chemarea de la domiciliu.
Instanța nu va reține apărările pârâtei, întrucât, potrivit disp. art. 77, teza I din Legea nr. 24/2000, "ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului", iar potrivit disp. art. 78 din aceeași lege trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora.
Ori, cât timp Legea nr. 284/2010 în Anexa III, Cap. II, art. 3, alin. 6 prevede că vor fi salarizați pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu un venit determinat în funcție de 40% din tariful orar aferent salariului de bază și numărul de ore cât asigură garda la domiciliu, medicii care sunt nominalizați să asigure asistența medicală de urgență, prin chemări de la domiciliu, fără a condiționa dreptul de a primi contravaloarea orelor de gardă la domiciliu asigurate de prestarea efectivă a orelor de gardă în unitatea sanitară în care s-a efectuat chemarea de la domiciliu, este evident că dispozițiile art. 48, alin. 2 din Ordinul nr. 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar sunt în contradicție cu prevederile Legii cadru mai sus invocate.
În acest caz, nerespectarea ierarhiei actelor normative are ca sancțiune neaplicarea prevederilor din actele normative cu o forță juridică inferioară, atunci când acestea contravin unor norme cuprinse în acte normative ierarhic superioare.
De altfel instanța reține că prevederile art. 48 alin.2 din ordinul 870/2004 invocate de pârât, care contravin legii 284/2010 pentru că limitează și condiționează acordarea unui drept reglementat de aceasta, sunt abrogate implicit în conformitate cu prevederile art. 39 din legea 284/2010 potrivit cărora "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: y) orice alte dispoziții contrare prezentei legi".
Instanța nu va reține nici apărările pârâtului în sensul că nu pot fi plătite orele solicitate deoarece reclamantul nu a semnat condica de prezență, reclamantul neavând această obligație în cazul efectuării orelor de gară la domiciliu, ci doar în cazul desfășurării activității la sediu. Dovada efectuării orelor de gardă a fost făcută cu planificarea întocmită la început de lună de medicul șef, planificare în care reclamantul este menționat și cu foile colective de prezență lunară anexate la dosar, pârâtul nefăcând alte dovezi din care să rezulte o altă stare de fapt.
Din statele de plată depuse și din întâmpinare rezultă că reclamantului i-au fost plătite doar orele de gardă prestate efectiv la sediul IML, iar nu gărzile asigurate prin chemări de la domiciliu, respectiv un număr 126 ore de gardă pe luna martie 2013.
Prin urmare, pârâta nu a acordat și nu a plătit reclamantului drepturile salariale solicitate, încălcând prevederile art. 40 alin. 2 lit. c) din Codul muncii potrivit cărora „angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractului individual de muncă”.
În acest fel, a produs reclamantului un prejudiciu material constând în contravaloarea a 252 ore de gardă prin chemări de la domiciliu asigurate în perioada litigioasă, prejudiciu pe care angajatorul este dator să îl acopere în temeiul art. 253 din Codul muncii, potrivit căruia „angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul”.
Pentru toate aceste considerente, raportat la dispozițiile legale invocate, instanța va admite acțiunea, va obliga pârâta la plata către reclamant a contravalorii celor 252 ore de gardă prin chemări la domiciliu asigurate în lunile ianuarie 2012 și martie 2012, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății.
În ce privește cererea de chemare în garanție instanța o va respinge pentru motivele următoare:
Într-adevăr, potrivit Anexei 2 le HG 144/2010, IML C. se află în subordinea Ministerului Sănătății iar conform art. 2 litera e) din HG 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății "M. Sănătății îndeplinește următoarele atribuții principale: e) asigură, în colaborare cu instituțiile administrației publice centrale și locale, resursele umane, materiale și financiare necesare funcționării instituțiilor din sistemul public de sănătate".
Iar dispozițiile art. 32 din Ordonanța 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală*) – Republicată prevăd "(1)Finanțarea activității Institutului Național de M. Legală "M. Minovici" București, a institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare, a serviciilor de medicină legală județene și a cabinetelor de medicină legală se asigură din subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, de la capitolul "Sănătate", și din veniturile proprii".
Ca urmare, bugetul necesar cheltuielilor de personal este asigurat de M. Sănătății, în calitate de ordonator principal de credite.
Cum între reclamant și persoana chemată în garanție de către pârâtă nu există raporturi juridice, terțul (chemat în garanție) nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale pretinse de reclamant, direct către reclamant.
În lipsa unor raporturi juridice între terț și reclamant, odată admisă cererea de chemare în judecată, cererea de chemare în garanție este admisă cu consecința obligării chematului în garanție către pârât, iar nu direct către reclamant, așa cum a solicitat pârâta.
Față de solicitarea făcută în teza subsidiară, de pârâtul IML C., privind obligarea Ministerului Sănătății la plata directă către reclamant a sumelor solicitate în prezenta cauză instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile art. 72 din NCPC privind chemarea în garanție, motiv pentru care va respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Sănătății formulată de pârâtă.
Față de cele sus-expuse, raportat la dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă, va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, potrivit chitanței depuse la dosar.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamant G. G. A. cu domiciliul în C., ., ., . în contradictoriu cu pârât I. DE M. LEGALĂ C., cu sediul în C., . 20, județul D. .
Obligă pârâtul să plătească reclamantului contravaloarea a 126 ore de gardă prin chemări de la domiciliu pentru luna martie 2013, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății.
Respinge cererea de chemare în garanție a chematului în garanție M. SĂNĂTĂȚII cu sediul în București, . 13, sector 1.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului 1000 lei cheltuieli de judecată.
Executorie. Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 13 Mai 2014.
PREȘEDINTE D. S.
Asistent judiciar M. G. M. Asistent judiciar C. S.
Grefier C. C. P.
5 ex
Red.As.jud.M.G.M./Jud.D.S.
10.06.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 3547/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
