Acţiune în constatare. Sentința nr. 3547/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3547/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 10-06-2014 în dosarul nr. 10876/63/2013
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 3547/2014
Ședința publică de la 10 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D. P.
Asistent judiciar C. D.
Asistent judiciar A. V.
Grefier L. S.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamantul P. A. în contradictoriu cu pârâții . C., . SA PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR AMT, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul personal și asistat de avocat și martorul G. C., lipsind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reclamantul, prin avocat, depune la dosarul cauzei practică judiciară.
Instanța procedează la audierea martorului G. C., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și declară deschise dezbaterile pe fond.
Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, să se constate că activitatea desfășurată de reclamant în perioada dedusă judecății se încadrează în grupa a II-a de muncă conform Ord. 50/1990 anexa II pct. 30, 33, 34, 61 și 62 în procent de 100%., obligarea pârâtei la eliberarea către reclamant a unei adeverințe în acest sens, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.06.2013, reclamantul P. A. a chemat în judecată pe pârâta . C., în calitate de păstrător depozitar al arhivei societății angajatoare ., solicitând să se constate că activitatea desfășurată în cadrul unității angajatoare, în perioada 14.03._90 și 07.01._00, se încadrează în grupa a II - a de muncă conform Ordinului 50/1990, anexa II punctele 30,33 și 34, 61 și 62, în procent de 100%.
În motivare, reclamantul a arătat că a fost angajatul Întreprinderii Macanice Filiași în perioada 14.03.1985 – 15.05.2000, lucrând în baza contractului individual de munca nr. 98/14.03.1985 în funcția de strungar, maistru și respectiv tehnician protecția muncii.
Reclamantul a mai arătat că atât în perioada când a lucrat ca strungar, cât și ca maistru în atelierul sculărie din cadrul Secției Uzinaj (Prelucrări Mecanice), într-o hală foarte mare unde se executau și operații de nituire și de sudură, activități încadrate în grupa a II-a de muncă.
De asemenea, a mai susținut că în același spațiu de lucru funcționau aproximativ 100 de utilaje cu care se executau operații de strunjire, frezare, rectificare, găurire, alezare, ascuțire scule, care produceau un zgomot ce depășea 80 db iar în urma procesului de producție rezulta pulbere microscopică și vapori toxici.
Reclamantul a precizat că activitatea sa concretă de strungar consta în prelucrarea pieselor care necesita precizie, ceea ce impunea microașchiere, în urma căreia rezulta pulbere și se eliminau vapori toxici în atmosferă. De asemenea, hala era separată doar printr-un perete din sticlă de încăperea unde se efectua tratamentul termic și galvanizarea și de unde se emanau noxe. Activitatea reclamantului mai consta în polizarea, șlefuirea și lustruirea pieselor din materiale feroase și neferoase, în spații în care nu au funcționat instalații de eliminare sau diminuare a cantităților de pulberi emanate din procesul de producție, activitate desfășurată pe tot parcursul programului de lucru.
În ceea ce privește perioada în care a îndeplinit funcția de tehnician protecția muncii, reclamantul a arătat că și-a desfășurat activitatea care consta în verificarea respectării normelor de protecția muncii și PSI, în toate secțiile uzinei, inclusiv în sectorul pirotehnic, unde se desfășurau activități încadrate în grupa I de muncă, dar întrucât nu poate preciza cu exactitate timpul petrecut zilnic în acest sector, solicită încadrarea în grupa a II-a de muncă și pentru această perioadă..
A mai precizat că prin cererea înregistrată sub nr. 2/28.05.2013 a solicitat unității eliberarea unei adeverințe însă răspunsul a fost negativ.
În drept, a invocat art. 35 Cod Proc. Civ, și prevederile Ordinului 50/1990, anexa I pozițiile 61-62 și anexa II, poz. 30, 32 și 34, precum și pct. 3, 7 și 10 din același ordin.
În scop probatoriu, a depus la dosar fotocopia carnetului de muncă, a cărții de identitate și răspunsul la adresa nr. 2/28.05.2013.
Prin cererea înregistrată la data de 13.08.2013, reclamantul a învederat instanței că înțelege să cheme în judecată alături de . și ., prin administrator judiciar .>
La data de 21.10.2013, pârâta . prin calitatea sa de păstrător de arhivă a unității angajatoare, a formulat întâmpinare prin care a arătat ca reclamantul și-a desfășurat activitatea în cadrul societății U. Mecanica Filiași, însă în documentele predate de către angajator și în actele administrative emise de unitate privind nominalizarea persoanelor pe locuri de muncă, reclamantul nu figurează că ar fi lucrat în condiții deosebite care se încadrează în grupe de muncă, lăsând la aprecierea instanței modul de soluționare a prezentei cauze.
La solicitarea reclamantului au fost audiați martorii N. I. și G. C., ale căror depoziții au fost consemnate și atașate la dosarul cauzei .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
În urma reorganizării judiciare a unității angajatoare U. mecanică Filiași, pârâta . C., în calitate de păstrător de arhivă administrează arhiva și toate documentele angajatorului reclamantului.
Reclamantul a fost angajat cu contract individual de munca în cadrul ., în perioada 14.03._90 și 07.01._00, fiind încadrat ca strungar, maistru și apoi tehnician protecția muncii în atelierul construcții metalice, secția sculărie, așa cum reiese din consemnările din carnetul de muncă și din declarațiile martorilor.
Până la data de 01.04.1991 reclamantul a desfășurat activității specifice funcției de strungar care presupuneau strunjirea, polizarea, șlefuirea și lustruirea pieselor din materiale feroase și neferoase în spații în care nu au funcționat instalații de ventilare. În același spațiu de lucru se efectuau operațiuni de frezare, rectificare, găurire, alezare, ascuțire scule și sudare, utilajele și presele produceau un zgomot foarte puternic iar de la cuptoarele de tratament termic se degaja fum și substanțe toxice, astfel că activitatea se desfășura în condiții specifice grupei a II a de muncă, conform Ordinului 50/1990 Anexa II, pct. 30, 31, 34, 61 și 62, în procent de 100% din programul de lucru muncă așa cum rezultă din declarația martorului G. C..
De la data de 07.01.1991 și până la data de 01.05.1992 reclamantul a desfășurat activitate ca maistru în cadrul aceluiași loc de muncă, unde pe tot parcursul programului de lucră îndeplinea atribuțiile din fișa postului, lucrând alături de ceilalți muncitori, în aceleași condiții grele.
Referitor la perioada 01.05._00 în care reclamantul a îndeplinit funcția de tehnician protecția muncii și PSI, din depoziția martorului G. C. rezultă că activitatea desfășurată de reclamant consta în efectuarea zilnică a instructajului la atelierul pirotehnic, inspectarea acestui atelier, a magaziei și a secției de producție.
Având în vedere prevederile Ordinului nr. 50/1990 dar și activitățile desfășurate de reclamant ca inspector protecția muncii și PSI, reclamantul neputând preciza timpul petrecut efectiv în atelierul pirotehnic și ținând cont de condițiile de la locul său de muncă, în perioada 01.05.1992 – 15.05.2000, instanța apreciază că activitatea acestuia nu se încadrează în grupa a II-a de muncă potrivit art. 9 raportat la pct. 30, 33, 34, 61, 62 din anexa II, în procent de 100 %.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a ÎCCJ conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ord. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin Decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.
Cu privire la timpul efectiv lucrat de reclamant în condițiile de grupa II de muncă, din proba testimonială reiese că activitățile respective s-au desfășurat pe tot parcursul programului de lucru și chiar suplimentar iar aceste aspecte nu au fost combătute de către angajator, căruia îi revine sarcina probei, potrivit dispozițiilor art. 272 din Codul muncii.
Instanța va avea în vedere si faptul că alți colegii ai reclamantului, care lucrau în aceleași condiții ca și aceasta, au obținut recunoașterea grupei de muncă prin intermediul unor hotărâri judecătorești irevocabile, pronunțate în contradictoriu cu unitatea angajatoare din speța de față, lipsa nominalizării neputând priva salariatul de un drept al său.
Tribunalul va face și aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care în cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferențieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.
Instanța retine astfel, că Ordinul nr. 50/1990 a fost emis tocmai pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului și reglementarea pensiilor de asigurări sociale de stat, scopul urmărit de reclamant fiind înlăturarea inechității produse prin neacordarea grupei de muncă de către angajatorul său, iar posibilitatea reclamantului de a se adresa instanței de judecată este în deplină concordanță cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În aceste condiții, instanța urmează să admită în parte cererea și să constate în contradictoriu cu fostul angajator, pârâta U. M. FILIAȘI SA prin ADMINISTRATOR JUDICIAR AMT SERVICII INSOLVENȚĂ SPRL C. că activitatea desfășurata de reclamant ca strungar și apoi maistru în perioada 14.03.1985 – 01.04.1990 și 07.01.1991 – 01.05.1992 se încadrează în grupa II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990, Anexa II, pct. 30, 33, 34, 61, 62, în procent de 100%, obligând pârâta . C. ca deținător al arhivei unității ., să elibereze reclamantului o adeverință în acest sens.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul P. A., avand CNP_, cu domiciliul ales la Cabinetul individual de avocat C. D., în C., ., ..1, ., în contradictoriu cu pârâta U. M. FILIAȘI SA prin ADMINISTRATOR JUDICIAR AMT SERVICII INSOLVENȚĂ SPRL C., cu sediul în C., ..30, ..
Constată că activitatea desfășurată de reclamant pentru pârâtă în funcția de lăcătuș, tehnician și apoi maistru,în perioada 14.03.1985 – 01.04.1990 și 07.01.1991 – 01.05.1992 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100%, conform Ordinului 50/1990, Anexa II, pct. 30, 33, 34, 61 și 62, în procent de 100 %.
Obligă unitatea pârâtă . C. cu sediul în C., ., ., . să elibereze reclamantului adeverință în acest sens.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Declarația de apel se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 10 Iunie 2014.
Președinte Asistenți judiciar Grefier
C. P. C. D. A. V. L. S.
Red.Jud.C.P./As.jud.A.V.
5 ex./17.06.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 2788/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
