Acţiune în constatare. Sentința nr. 2374/2015. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 2374/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 2374/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 2374/2015

Ședința publică de la 22 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. V.

Asistent judiciar M. V. C.

Asistent judiciar M. C. S.

Grefier S. B.

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamantul M. I., domiciliat în C., .. 149, .. 1, .,jud. D. în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în C., ..80, jud. D., având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul, personal și asistat de avocat Andca D. și martorul C. M., lipsind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța procedează la audierea martorului C. M., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.

În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile pe fond.

Avocat A. D. pentru reclamant, depune practică judiciară, și solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, să se constate că activitatea desfășurată de către reclamant în perioada 07.09._83, se încadrează în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990, anexa 2 pct. 49,69 și pct 79, în procent de 100% și obligarea pârâtei să elibereze reclamantului adeverință în acest sens. Fără cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față,

La data de 05.09.2014, pe rolul Tribunalului D. – Secția Litigii de muncă și asigurări sociale, a fost înregistrată acțiunea formulată de reclamantul M. I., în contradictoriu cu pârâta . care a solicitat ca instanța să constate că activitatea desfășurată în perioadele 07.09._83, se încadrează în grupa a II-a de muncă în procent de 100% conform Ordinului 50/1990 art 3 anexa II pct.49,69,79 și pct 160, și, în temeiul prevederilor art 40 alin 2 lit h din Codul muncii să oblige pârâta să îi elibereze adeverință în acest sens.

În fapt, a arătat că a fost angajatul pârâtei cu contract individual de muncă în perioadele menționate, desfășurând activitatea de bobinator fabrica Transformatoare, secția pregătiri - Atelier bobinaj .

Efectua operații de bobinaj pentru trafo de 250 KVA ȘI 400 KVA, trafo antigrizutoase folosite în minele de cărbune și trafo uscate de 63 kva până la 1600 kva.; pregătea cilindri pentru bobinare, bobina transformatoare, introducea pene distanțoare între găleți și consolida bobinajul, lipea și suda bobinele, apoi impregna transformatoarele uscate. Efectua și operații de reparații a transformatoarelor și operații de degresare constând în spălare și curățare a pieselor.

În efectuarea acestor activități folosea materiale electroizolante toxice: fulgi de azbest, benzi izolante pe bază de mică, bandă de sticlă impregnată în rășină, cositor, tricloretilenă, pastă decapantă, rășini, acetonă, alcool elilic tehnic, solvenți organici sau cu soluții alcaline, sodă caustică, fosfat trisodic,conductori de cupru izolați cu fibre de sticlă impregnate cu rășini poliesterice și lacuri de impregnare, conductori de aluminiu izolați cu hârtie de transformator, ulei de transformator, bandă de fretare . Mai folosea aliaje pe bază de plumb sau cupru-argint, izolarea bobinelor din bare de cupru cu benzi de mică, sticlă și hârtie, introduse anterior în alcool etilic, apoi impregnate cu diverși solvenți toxici, lac de bachelită toxic și rășini toxice,acid clorhidric.

Urmare a desfășurării acestor activități se emanau noxe precum praf de mică și sticlă, fum degajat în urma efectuării operației de lipire, gaze și vapori de la lacuri, rășini și vopsele. Întrucât în aceeași hală existau mai multe ateliere nedespărțite fizic, reclamantul inhala și noxe de la aceste ateliere.

Toate activitățile arătate se desfășurau în condiții de zgomot continuu, vibrații, unde electromegnetice, radiații, frig și umezeală.

Din cauza acestor condiții precare de muncă, reclamantul a învederat instanței că unii coleg ai săi au dobândit boli profesionale., anexând dovezi în acest sens.

A mai susținut reclamantul că din anul 1993 pârâta i-a acordat spor pentru muncă grea. Pârâta a nominalizat în anexa 7 la CCM /1996 la pct.2 Secția Pregătiri –meseria bobinator trafo mari și mici, ca loc de muncă încadrat in condiții superioare de muncă.

A arătat că lucra în condițiile de temperaturi extreme, iarna fiind foarte frig și vara foarte cald și că unor colegi ai săi care au lucrat în aceeași hală au primit recunoașterea grupei de muncă prin hotărâri judecătorești.

Reclamantul a învederat instanței că efectua aceste operații 100% din programul normal de lucru.

A mai invocat Decizia 258/2004 a ÎCCJ și Decizia 87/1999 a Curții Constituționale și jurisprudența CEDO cauza B. .

În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Ordinului 50/1990 art 3 anexa II pct 49,69,79 și pct 160, art 35 C. și art.1528 NCC. .

În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială.

În scop probatoriu, a depus la dosar fotocopii de pe carte de identitate, xerocopie carnet de munca, practică juridică, buletine încercări, buletine de determinări noxe, fișă de risc profesional, adeverință DSP D. privind situația bolilor profesionale.

La data de 29.01.2015 pârâta a depus întâmpinare în temeiul prevederilor art 205 NCPC, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât locul de munca ocupat de reclamant nu a fost încadrat în nicio grupa de munca, așa cum rezultă din anexa 7 la CCM, condițiile de muncă în acre și-a desfășurat activitatea reclamantul fiind normale.

Arată ca reclamantul a fost angajat al unității pârâte în funcția de bobinator Secția pregătiri bobinaj - Divizia Transformatoare.

Pe fond, apreciază că pentru a beneficia de încadrarea în grupele I și II de muncă, personalul din activitate, indiferent de meserie sau funcție trebuiau să îndeplinească următoarele condiții: să fi lucrat efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele 1 și 2 la Ordinul nr. 50/1990 (art. 1 și 2 din Ordin) sau să fi desfășurat activitatea în aceleași condiții cu personalul din E. încadrat în grupele I și II de muncă (art. 3 din Ordin), precum și să fi fost nominalizat de conducere împreună cu sindicatele, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășura activitatea persoanele respective (art. 6 din Ordin).

În concluzie, arată că încadrarea în grupele de muncă s-a făcut fie direct ca urmare a regăsirii în una din situațiile cuprinse în anexe, fie prin asimilare ca urmare a desfășurării efective a muncii în situațiile din cele prevăzute în anexe.

Pârâta S.C. E. a urmat procedura de încadrare în grupe de muncă, cu respectarea art. 4 și 5 din Ordin, iar comisiile patronat-sindicat au nominalizat persoanele care se încadrau în grupe de muncă și a înregistrat în carnetele de muncă activitățile desfășurate în grupe de muncă, fiind obligatoriu acest lucru conform Decretului nr. 92/1976.

Dovadă a urmării procedurii stau anexele din CCM E. cu locurile de muncă pe categorii de personal care au beneficiat de grupe de muncă, conform Ordinului nr. 50/1990 și Ordinului nr. 125/1990, tabelele nominale pe locuri de muncă sau activități întocmite de fiecare Divizie (Fabrica) în parte.

Pe cale de consecință, atâta timp cât reclamantul nu a desfășurat activitatea într-un loc de muncă din tabelul respectiv, apreciază ca aceasta a lucrat în condiții normale de muncă.

Pârâta a depus Anexa nr. 7 la CCM cu locurile de muncă ce se încadrează în grupa a II-a de muncă și tabel cu personalul încadrat în grupele I și II de muncă.

La termenul de judecată din 10.04.2015, în deliberare cu privire la cererea formulată de reclamant care solicită efectuarea unei adrese către pârâtă pentru a comunica procesul verbal de predare către reclamant a carnetului de muncă, instanța a apreciat-o a fi utilă cauzei astfel că a încuviințat-o ca atare.

La data de 06.05.2015 pârâta a răspuns solicitărilor instanței menționând faptul că reclamantul a primit carnetul de muncă la data de 14.06.2012, anexând și procesul verbal de predare-primire în acest sens.

În ședința de judecată din data de 08.05.2015 instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul C. M., nominalizat în cererea de chemare în judecată

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și s-a procedat la audierea martorului, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.

Analizând totalitatea probelor administrate în cauză, precum și prevederile legale incidente, instanța reține următoarele:

Reclamantul a fost angajatul unității pârâte în perioada dedusă judecății, având meseria și desfășurând activități specifice meseriei de bobinator .

Din declarația martorului reiese că reclamantul având meseria de bobinator efectua operații de bobinaj pentru bobinele de transformatoare., operațiuni care constau în pregătirea cilindrilor pentru bobinare, bobinarea bobinelor cu conductori din cupru impregnați cu fibră de sticlă, lipirea conductoarelor care avea loc cu cositor sudarea bobinelor, iar la sfârșitul bobinării, impregna transformatoarele. F. materiale precum cele electroizolante toxice respectiv fulgi de azbest, banda de mică, de sticlă, de cositor( care conținea plumb), materiale decapante și rășini pe bază de sticlă și lacuri de impregnare. A declarat martorul că reclamantul efectua și operații de degresare chimică solvenți organici și soluții alcaline: tricloretilenă, diluant, acetonă. Activitățile descrise mai sus erau desfășurate de reclamant pe toată durata programului de lucru.

A mai declarat martorul că reclamantul presta activitățile menționate anterior 100% din programul de lucru, în condiții de muncă grele, fiind foarte frig iarna, respectiv căldură excesivă vara, în lipsa unui sistem de ventilație și a echipamentului de protecție. Din cauza condițiilor grele de muncă a avut colegi care au dobândit boli profesionale.

A mai precizat că în atelierele învecinate se fierbeau bobinele izolate cu sticlă în sodă caustică, degajându-se noxe puternice inhalate de asemenea de către reclamant, întrucât nu existau ziduri despărțitoare.

De asemenea, a arătat că el însuși, precum și alți colegi au fost încadrat în grupa a II a de muncă prin hotărâri judecătorești..

Dacă unor persoane care au lucrat în proximitatea reclamantului, în aceeași incintă/ condiții de lucru, li s-a recunoscut grupa de muncă, în procent de 100% din programul normal de lucru, prin hotărâre judecătorească, cu putere de lucru judecat ce se impune acestei instanțe ca o prezumție legală absolută și irefragabilă, ar fi inechitabil ca unei alte persoane care a lucrat în mod real în condițiile specifice grupei de muncă să nu i se poată stabili această calitate și drepturile subsecvente, din pricina unei neglijențe ce nu îi incubă.

Din carnetul de muncă al reclamantului, depus în copie la dosar, coroborat cu declarația martorului, rezultă funcția și condițiile de muncă ale lucrătorului se încadrează în ipotezele reținute de dispozițiile Ordinului nr.50/1990, Anexa 2, pct.49 referitor la ,, Fabricarea aliajelor neferoase cu plumb sub 50%. Acoperiri metalice cu plumb și aliaje de plumb prin pulverizare la cald.(…), pct. 69, care prevede" …Degresarea chimică cu solvenți organici sau cu soluții alcaline" și pct. 79,,(…) impregnarea bobinelor sau a mașinilor electrice cu rășinilor sintetice ".

Având in vedere ca potrivit art. 171-187 din Codul Muncii angajatorul veghează la protejarea securității si sănătății salariaților, instanța constată că pârâta nu a dovedit cu nici un înscris ca a luat masuri de securitate de natura sa înlăture posibilitatea încadrării in grupa a II a de munca

Privitor la timpul efectiv lucrat de reclamant în condițiile grupei a II-a de muncă, așa cum s-a reținut mai sus,din proba testimonială reiese că activitățile s-au desfășurat pe tot parcursul programului de lucru, aspect ce nu a fost combătut de angajator, acestuia revenindu-i sarcina probei în condițiile prevăzute de art. 272 Codul Muncii.

Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă.

Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.

În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a Î.C.C.J. conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ordinului nr. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții expres a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.

Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.

Instanța va avea în vedere și faptul că și colegilor reclamantului le-a fost recunoscută grupa de muncă prin intermediul instanțelor de judecată, hotărâri pronunțate în contradictoriu cu pârâta din speța de față ori de către pârâtă prin emiterea de adeverințe sau completarea de mențiuni în carnetele de muncă.

Tribunalul va face aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care în cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferențieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.

Instanța va admite cererea și va constata că activitatea desfășurată de către reclamant în perioadele perioada 07.09._83 se încadrează în procentul de 100% în grupa a II-a de muncă conform pct. 49,69 și 79 din Anexa II la Ord.50/1990.

În temeiul art. 40 alin. 2 lit. h) din Codul muncii, va obliga pârâta să elibereze o adeverință în acest sens.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamantul M. I., CNP_, cu domiciliul în C., ..149, ., ., jud D., în contradictoriu cu pârâta . sediul în C., ..80, jud D..

Constată că activitatea desfășurată de reclamant în perioada 07.09._83, se încadrează în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990, anexa 2 pct. 49,69 și pct. 79, în procent de 100%.

Obligă pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 22 Mai 2015

PREȘEDINTE M. V.

Asistent judiciar M. V. C.

Asistent judiciar M. C. S.

Grefier S. B.

Red. Jud. M. V. și asist. jud S.M.C.

4 Ex./25.05.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Sentința nr. 2374/2015. Tribunalul DOLJ