Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 348/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 348/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 15960/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 348/2015
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D. P.
Asistent judiciar C. D.
Asistent judiciar A. V.
Grefier S. B.
Pe rol, judecarea cauzei Asigurări sociale privind cererea formulată de contestatorul V. I. L. în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D. și C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE – COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat D. F. în substituire pentru avocat C. D. pentru contestator și consilier juridic A. M. pentru intimate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că intimata C. Națională de Pensii Publice a depus la dosar note de ședință..
În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile pe fond.
Avocat D. F. pentru contestator solicită admiterea contestației precizate, obligarea intimatei la eliberarea unei noi decizii cu luarea în calcul a adeverinței nr.490/27.10.2010 emisă de către . C. din care rezultă că în perioadele 01.05._78, 24.03._96 a desfășurat activitate în grupa II-a de muncă. Precizează că a fost virat 2% și 3% contribuția la CAS.
Consilier juridic A. M. pentru intimate solicită respingerea contestației conform motivelor expuse în întâmpinare și notelor de ședință depuse la termenul de azi.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față ;
Prin contestația înregistrată la data de 27.11.2013 contestatorul V. I. L. a chemat în judecată pe intimata C. Județeană de Pensii D. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea deciziei de pensionare nr._/18.04.2012 emisă de către intimată și să o oblige să emită o nouă decizie cu luarea în considerare a adeverința nr. 490/27.10.2010 emisă de . C. prin lichidator RVA C. Insolvency Specialist SPRL precum și adeverința nr. 852/28.10.2011 emisă de către . SA .
Contestatorul V. I. L. a formulat contestație împotriva deciziei de pensionare nr._/18.04.2012 susținând că în mod greșit nu s-a avut în vedere întregul stagiu de cotizare realizat în grupa a II-a de muncă care este de 19 ani conform datelor înscrise în carnetul de muncă și în adeverința nr. 490/27.10.2010 emisă de . C. prin lichidator RVA C. Insolvency Specialist SPRL precum și adeverința nr. 852/28.10.2011 emisă de către . SA .
Conform acestor documente contestatorul a fost angajat la GISA( . C., fosta TAGCM D., Șantierul 5 Instalații) iar în perioada de la 01.05.1977 până la 23.09.1978 și perioada 24.03.1979 până la 01.06.1996 a fost încadrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100%. In toată această perioadă a fost remunerat conform grupei a II-a de muncă și pentru toată această perioadă unitatea la care a lucrat a virat CAS și contribuția pentru pensie suplimentară.
La examinarea dosarului de pensionare C. de Pensii trebuia să analizeze întregul materialul pus la dispoziție, deoarece între atribuțiile sale nu se regăsește și dreptul de a cenzura actele emise de angajator. Prin urmare, angajatorul( împreună cu sindicatele ) are dreptul nominalizării persoanelor încadrate în grupele de muncă și-i rămâne, în mod corelativ și obligația înscrierii mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale salariaților.
O altă critică a deciziei contestate privește neluarea în calcul, spre valorificare, a orelor lucrate suplimentar peste programul normal de lucru așa cum reiese și din cuprinsul adeverinței nr. 852/28.10.2011, întrucât pentru această perioadă unitatea angajatoare a plătit contribuții suplimentare pentru pensie și CAS.
Relevantă în acest sens este Decizia nr. 19/10.12.2012 I C C J a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă I C C J și Colegiul de Conducere al Curții de Apel C. și a stabilit că " în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit e și art. 164 alin 2 și 3 din Lg 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct V din anexa la O U G nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale ".
A mai arătat că în prealabil s-a adresat Comisiei centrale de Contestații în vederea examinării deciziei de pensionare în conformitate cu dispozițiile art. 149 din Lg 263/2010, însă până în prezent nu a primit hotărârea acesteia.
A depus la dosar în copie: decizia nr._, anexa la decizie privind acordarea pensiei anticipate parțiale, cererea nr 9766/11.02.2013, adeverința nr 682/12.01.2012, adeverința nr. 492/ 27.10.2010, adeverința nr. 490/29.10.2010, adeverința nr. 695/27.10.2011, adeverința nr. 4590/27.10.2010, carnetul de muncă, adeverința nr. 354/28.10.2011.
La data de 30.12.2013, C. Județeană de Pensii D. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acesteia pentru următoarele considerente:
S-a motivat de către intimată că prin acțiunea care face obiectul prezentei cauze, reclamantul Vad I. L. a solicitat anularea deciziei nr._/18.04.2012 și emiterea unei decizii de pensii cu valorificarea grupei a II-a de muncă și a sporului pentru regim de lucru prelungit.
Raportat la dispozițiile art. 149 – 153 din Legii nr. 263/2010, având în vedere faptul că reclamantul a formulat contestație împotriva deciziei nr._/18.04.2012,, intimata a invocat excepția prematurității introducerii acțiunii.
Astfel, a considerat că în conformitate cu prevederile legale speciale în materia pensiilor, dreptul la acțiune se naște la momentul comunicării hotărârii emise de Comisia centrală de Contestații în soluționarea contestației. Ori, obiectul prezentei cauze îl constituie anularea deciziei de pensie și obligarea Casei Județene de Pensii la emiterea unei noi decizii de pensie cu valorificarea grupei superioare de muncă.
Pe fond, a arătat că reclamantul a fost înscris la pensie anticipată parțial, drepturile de pensie fiind acordate prin decizia nr._/18.04.2012. La stabilirea punctajului mediu anual nu au fost valorificate elementele referitoare la regimul de lucru prelungit cuprinse în adeverințele nr. 693/2011 și nr. 852/2011. De asemenea nu a fost valorificată nici perioada cât reclamantul a deținut funcția de director la . ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă.
Împotriva deciziei nr._/18.04.2012, reclamantul a formulat contestație înregistrată sub nr._/24.05.2012, contestație care a fost înaintată spre competenta soluționare Comisiei de Contestații din cadrul CNPP, la data de 03.08.2012.
Consideră necesară pentru soluționarea cauzei, efectuarea unei adrese de către instanța de judecată prin care a solicitat Comisiei Centrale de Contestații din cadrul CNPP soluționarea contestației reclamantului și restituirea dosarului administrativ de pensie al acestuia la C J P D.. In acest sens a precizat că sediul Comisiei Centrale de Contestații din cadrul CNPP este București, ., sector 2.
Conform art. 223 și 411 cpc a solicitat judecarea cauzei chiar și în lipsa sa.
A depus la dosar Hotărârea nr. 7463/22.04.2014, adeverința nr. 352/28.10.2011, punctajele anuale, date privitoare la activitatea în muncă.
La termenul din 24 iunie 2014 contestatorul și-a precizat contestația în sensul că aceasta vizează și Hotărârea Comisiei Centrale de Contestații nr. 7463/22.04.2014 solicitând introducerea în cauză în calitate de intimată a C. Națională de Pensii Publice – Comisia Centrală de Contestații.
Intimatele au depus întâmpinare în raport de precizarea contestației solicitând respingerea acesteia. S-a susținut de către intimate că potrivit Notei de fundamentare care a stat la baza emiterii HG nr. 1223/1990, acest act normativ se adresează personalului muncitor și personalului tehnic care prin natura sarcinilor de serviciu și-a desfășurat activitatea în "condiții grele de muncă, datorită lucrului în aer liber, sub influența permanentă a intemperiilor(ploi, zăpezi,vânt)și temperaturilor mediului ambiant, lucru în general la înălțimi mari-pe schelă cu asigurare în centură, sub nivelul solului, în săpături deschise, în subteran,efort fizic mare, lucru prestat 10-12 ore pe zi".Relevante în acest sens fiind și precizările din scrisorile MMPS nr. 43 G/698/16.03.1999 și 43/g/662/18.03.1998 care exclud din categoria persoanelor care pot beneficia de încadrarea în grupa II-a de muncă persoanele care nu lucrează nemijlocit în activitatea de construcții montaj.
Analizând actele dosarului instanța reține:
Prin decizia de pensionare nr._/18.04.2012 emisă de către C J P D. a fost admisă cererea de pensionare anticipată parțial formulată de către contestatorul V. I. L. (fila-5). La emiterea deciziei intimata nu a luat în considerare mențiunile cuprinse în adeverințele: 490/27.10.2010 emisă de către . C. prin lichidator RVA C. Insolvency Specialist SPRL precum și adeverința nr. 852/28.10.2011 emisă de către . SA, aspecte contestate de către contestator.
Conform adeverinței 490/27.10.2010 emisă de către . C. prin lichidator RVA C. Insolvency Specialist SPRL contestatorul în perioada de la 01.05.1977 până la 23.09.1978 și perioada 24.03.1979 până la 01.06.1996 a fost încadrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100%(filele -13, 14). In toată această perioadă a fost remunerat conform grupei a II-a de muncă și pentru toată această perioadă unitatea la care a lucrat a virat CAS și contribuția pentru pensie suplimentară.
La emiterea adeverinței au fost avute în vedere Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 9744/18.12.1990 și mențiunile din carnetul de muncă poz. 44 bis filele 18-19. Astfel, în Lista funcțiilor personalului din cadrul T.C. D. aprobată conform HG 1223/20.11.1990 în ședința Consiliului de Administrație ( fila-94) figurează la nivel de trust la punctul B funcțiile de: " director, director adjunct tehnic, director adjunct, contabil șef, CTC, șef serviciu producție". În mod corespunzător, în carnetul de muncă al contestatorului (fila 23) se menționează că în perioada de la 01.05.1977 până la 23.09.1978 și perioada 24.03.1979 până la 01.06.1996 a fost încadrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100%.
În anexa nr. 14 se precizează modelul de adeverință care trebuie întocmit pentru ca adeverințele referitoare la încadrarea activității în grupe de muncă să fie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie . Normele de aplicare ale Legii 263/2010 aprobate prin HG nr. 257/2011 anexa 14 prevăd înscrisurile ce se au in vedere la luarea in considerare a perioadelor lucrate in grupele de muncă, anterior lunii aprilie 2001, înscrisuri care nu pot fi decât mențiunile din carnetul de muncă sau eventual adeverințe care trebuie să aibă o anumită formă si conținut.
Cu privire la conținutul adeverinței în cauză, se constată că respectă întru totul cerințele prevăzute de anexa 14 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, care la nominalizare menționează că se completează actul administrativ emis de unitate, conform prevederilor Ordinului ministrului muncii și ocrotirilor sociale, al ministrului sănătății și al președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidență a intrărilor în subteran etc.). De asemenea, adeverința de care se prevalează contestatorul au fost emise pe baza documentelor verificabile aflate în arhiva emitenților.
Prin urmare, având în vedere că aceasta a fost emise în baza deciziei, hotărârii consiliului de administrație (înscrisuri menționate în anexa 14 ) și a documentelor verificabile aflate în arhiva emitenților instanța constată că în mod nelegal intimatele nu au luat în considerare perioadele în care contestatorul a desfășurat activitate în grupa II-a de muncă. Deși, intimata a susținut că dispozițiile art .1 din HG 1223/1990 se adresează personalului muncitor și personalului tehnic din cuprinsul acestui text de lege rezultă că acesta se aplică "personalului care este in activitate si care a lucrat la locurile de munca sau activitățile cu condiții de munca nocive, grele sau periculoase de pe șantierele de construcții-montaj, grupurile de șantiere si întreprinderile-șantier, inclusiv unitățile de deservire ale acestora: bazele de producție, depozitele, laboratoarele, unitățile de mecanizare".Totodată, scrisorile MMPS nr. 43 G/698/16.03.1999 și 43/g/662/18.03.1998 care exclud din categoria persoanelor care pot beneficia de încadrarea în grupa II-a de muncă persoanele care nu lucrează nemijlocit în activitatea de construcții montaj sunt acte emise ulterior nominalizării persoanelor care beneficiază de grupa II-a prin Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 9744/18.12.1990(fila-95) a fostului TAGCM D.-C. actual . C..
Principiul de bază al încadrărilor în grupe superioare de muncă nu este regăsirea în liste, ci încadrarea se efectua pe baza existenței condițiilor de muncă deosebite și a uzurii capacității de muncă a persoanelor care au lucrat în condiții nefavorabile de muncă
Mai mult conform mențiunilor din carnetul de muncă al contestatorului în perioada 01.05._78 acesta a îndeplinit funcția de inginer stagiar ( poz . 1-6 din carnetul de muncă)iar în perioada 24.03.1979-1.06.1996 a fost: inginer stagiar(poz.-9 din carnetul de muncă), inginer( poz. 10,11,12, 43,44 din carnetul de muncă) adjunct șef de brigadă (poz. 13-16 din carnetul de muncă)director AMI(poz -17) șef șantier(poz. 18 ,19 din carnetul de muncă) director(poz. 21-39 din carnetul de muncă) manager general(poz. 40-42 din carnetul de muncă).
În adeverința nr. 852/28.10.2011 emisă de către . SA (fila -30) se menționează că în perioada 1977-1986, contestatorul a obținut venituri ,urmare a regimului de lucru prelungit prevăzut de HCM 1546/1958,HCM 2575/1956 și a Legii 10/1972.
În Anexa 15 la HG 257/2011 s-a prevăzut cu titlu de "Mențiune" la pct. VI, faptul că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor , conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata,în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat,acordate personalului din unele sectoare de activitate, diurnele de deplasare și de delegare,indemnizațiile de delegare, detașare și transfer;drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale,în cazul desfacerii contractului de muncă;al treisprezecelea salariu; formele de retribuire definite sub sintagma" plata cu ora ", acordată cadrelor didactice și specialiștilor din producție sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare,seminare,lucrări practice, desfășurate în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar,precum și pentru îndeplinirea unor activități didactice pentru care nu se justifică înființarea unor posturi; formele de retribuire pentru orele suplimentare realizate peste programul normal de lucru; sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică și care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor;indemnizațiile de muncă nenormată;compensațiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 și nr. 240/1982;alte sporuri care nu au avut caracter permanent. Sporurile cu caracter permanent care fac parte din baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale au fost stabilite prin dispozițiile art. 10 și 64 din Legea nr. 3/1977.
Cu toate acestea, prin Decizia nr. 19/2012 a ICCJ a dat o interpretare principiului contributivității,prevăzut în Legea 19/2000 și preluat prin dispozițiile Legea 263/2010 stabilind că: " Potrivit art. 70 din Legea 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară, intrată în vigoare la 1 ianuarie 1967, s-a instituit pentru angajați obligația plății unei contribuții în cuantum de 2% din salariul tarifar lunar de încadrare, pentru pensia suplimentară, care, conform normei în cauză, se baza pe " principiul mutualității între angajați".
Se retine ca, atât anterior datei de 01.04.2001, cât și după această dată, pe lângă contribuția plătită de unitatea angajatoare, orice salariat a plătit sau plătește o contribuție individuală la bugetul asigurărilor sociale de stat, contribuție care anterior datei de 01.04.2001 era denumită contribuție pentru pensie suplimentară, și era reglementată de Legea nr. 3/1977 se reținea de la angajat pentru sumele încasate drept salarii de bază la care se adăugau sporurile cu caracter permanent prevăzute la art. 10 din Legea 3 /1977, iar după data de 01.04.2001, noțiunea de pensie suplimentară s-a transformat în contribuție individuală de asigurări sociale, fiind reglementată de Legea nr. 19/2000 și se plătea de către angajat asupra salariilor brute realizate conform art. 23 din acest act normativ. Cu alte cuvinte,atât angajatorul, cât și salariatul contribuiau la sistemul de asigurări sociale de stat, un sistem contributiv dualist care se regăsește și în reglementarea actuală
În privința sumelor menționate în adeverința nr. 852/28.10.2011 emisă de către . SA, instanța constată că sumele obținute de contestator,au fost individualizate distinct de salariul tarifar pentru programul normal de lucru de 8 ore/zi dar, nu au avut caracter permanent întrucât în anumite perioade nu s-au acordat(februarie 1977- mai 1977; februarie 1978; octombrie 1978- noiembrie 1978 ,februarie 1980- iulie 1980; februarie 1982; februarie 1983; februarie 1984- iulie 1984; februarie 1985; februarie 1985;).
Pe de altă parte, în adeverința invocată se precizează că unitatea a virata atât contribuția de asigurări sociale cât și 2%,;3%;5,% contribuția pentru pensia suplimentară .
Din ștatele de retribuții depuse la dosar se poate constata că, adausurile menționate în adeverința nr. 852/28.10.2011 nu au fost avute in vedere la calcularea contribuției la pensia suplimentară. Astfel ,în luna martie 1978,contribuția la pensia suplimentară a fost de 37 lei(coloana 34) corespunzător la 2% din totalul retribuției tarifare(col. 14 -1870 lei) .În mod corespunzător,în luna august 1982 contribuția la pensia suplimentară a fost de 52 lei(coloana 37)corespunzător la 2% din totalul retribuției tarifare(col. 13,14 – 2560 lei) .
Rezultă, așadar că sumele menționate în adeverința nr. 852/28.10.2011 emisă de către . SA nu au avut un caracter permanent și nici nu au fost avute în vedere la calcularea contribuției la pensia suplimentară, astfel că, în mod legal, nu au fost luate în considerare la calculul pensiei cuvenite contestatorului.
În consecință instanța va admite în parte contestația precizată formulată de V. I. L. în contradictoriu cu intimatele C. Județeană de Pensii D., Comisia Centrală de Contestații va anula în parte Decizia nr._/18.04.2012 emisă de intimată și Hotărârea nr. 7463/22.04.2014 emisă de către Comisia Centrală de Contestații și va obliga pe intimata C. Județeană de Pensii D. să emită o nouă decizie de pensionare cu luarea în considerare a adeverinței nr. 490/27.10.2010 emisă de către . C. din care rezultă că în perioadele 01.05._78, 24.03._96 a desfășurat activitate în grupa II-a de muncă .
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația precizată formulată de V. I. L. cu domiciliul în C., . județul D. în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii D., cu sediul în C., .. 14, județul D..
Anulează în parte Decizia de pensionare nr._/18.04.2012 emisă de intimată și Hotărârea nr. 7463/22.04.2014 emisă de către Comisia Centrală de Contestații și va obliga pe intimată să emită o nouă decizie de pensionare cu luarea în considerare a adeverinței nr. 490/27.10.2010 emisă de către . C. din care rezultă că în perioadele 01.05._78, 24.03._96 a desfășurat activitate în grupa II-a de muncă.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 27 Ianuarie 2015
PREȘEDINTE C. D. P.
Asistent judiciar C. D. Asistent judiciar A. V.
Grefier S. B.
4 ex
Red.Jud.C.D.P.
Tehnored.M.J.
02.02.2015
| ← Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale.... | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 2051/2015.... → |
|---|
